Politicianisme

PSD-istii ca niste animale politice cu multa vechime au dat lovitura inca o data: au marit pensii si salarii la bugetari, deci si-au consolidat balta electorala. Au ranforsat pozitiile in companiile de stat, deci au asigurat baza financiara a clientelei politice – firmele de partid. Au dinamitat finantele si s-au dat singuri afara de la guvernare urmand ca fraierii de la PNL sa fie cei care raman in mina cand explodeaza dinamita. Un fel de bomberman politic …

PNL o lalaie cam mult. Cu sau fara contributia lor, nici nu ajung la guvernare si deja s-au erodat. Singura sansa sa isi revina si sa bata PSD o sa fie sa ii loveasca cu aceleasi arme: prostirea boporului. Adeca noi mariri de salarii si pensii. Cum vine la putere, PNL trebuie sa anunte mariri de salarii si pensii. Si ca sa nu isi piarda electoratul, sa bage si o reducere a TVA-ului ca sa ajute economia + o reducere a taxelor pe munca ca sa mareasca si salariile din privat. Oportunitatea este cum nu se poate mai bine: caruselul scaderilor de dobanzi a inceput sa se invarte din ce in ce mai puternic si in curand bancile centrale vor arunca banii cu elicopterul. Teoriile clasice ale pietelor eficiente sunt de mult expirate, traim o exuberanta a colapsului unui imperiu dar pe o perioada seculara de declin, traim un moment particular de oportunitate extrema: dobanzile nu pot creste, este imposibil. Oricate prostii fac politicienii, bancherii centrali sunt de mult timp captivi. Saracii de ei, nu stiu ce sa se mai faca. Sunt captivi in paradigma tiparnitei salvatoare.

Toate zvonurile de riscuri de recesiune, toate alarmele despre Brexit, razboiul vamal sau colapsul industriei auto sunt doar zgomot. Realitatea este ca bancile in vest incep sa dea credite imobiliare la persoane fizice la dobanzi negative.

USR isi face niste calcule gresite. Pe de o parte, intuieste corect ca o guvernare poate fi o capcana pentru ca in generl usr-istii sunt cam habarnisti cu toate doctoratele lor si cu expertii lor cu experienta in proiecte europene falimentare. Nu e greu insa de vazut ce face PSD-ul: se face ca iese de la guvernare ca sa arunce cu noroi in PNL. E normal sa nu vrea sa intre, dar nu au incotro. Cine sta pe bara nu are sansa sa dea gol.

In esenta insa ezitarile USR-ului nu arata decat lipsa curajului: nu au cohones si nu realizeaza importanta agresivitatii si a oportunitatii. Fac calcule prea teoretice, realitatea fiind ca daca ar intra alaturi de PNL si ar face ce am spus mai sus: mariri spectaculoase de pensii si salarii si reduceri de taxe, ar arunca in irelevanta PSD-ul si si-ar asigura succesul. De dragul politichiei pot sa faca chiar pe socialistii si ei sa propuna maririle de salarii la bugetari si pensii – ca s fie “socialisti” iar PNL sa propuna reducerile de taxe si TVA – ca sa fie “liberali.

Pariul cu desfraul financiar l-a incercat si PSD-ul dar din alte interese: electorale si de gasca. Pentru a scapa de puscarie, Dragnea a impins pensiile si salariile ca sa consolideze balta electorala si sa isi asigure spatele pentru a putea modifica legile. Din pacate (pentru el) nu a reusit dar pomparea pensiilor si a salariilor s-a dovedit ca poate creste consumul. Singura problema e ca doar consumul nu ajuta. Fara productie interna si fara dezvoltarea infrastructurii cresterea consumului nu inseamna decat bani cheltuiti astazi din munca de maine a capsunarilor, singura categorie care produce in tara noastra (sau ma rog, produce pentru tara noastra prin prostia de a trimite bani inapoi).

Un viitor pariu pe deficite poate avea doar 2 scenarii: unul bun si unul rau. In scenariul pozitiv, maririle de pensii, salarii coroborate cu reducerile de taxe, pot exploda economia si produce o crestere atat de mare incat sa umileasca tot programul de guvernare al PSD-ului. Contextul este unul favorabil la nivel european: urmeaza noi reduceri de dobanzi si programe de achizitii de obligatiuni. E posibil ca acum BCE sa se extinda si la achizitia de obligatiuni nu doar din zona euro, pentru ca nu prea mai are ce sa cumpere, tarile nu emit indeajuns in ritmul in care are (sau va avea) nevoie BCE sa cumpere. Dar chiar daca cumpara din piata intermediara europeana (cum se intampla acum) sunt sigur ca exista mecanisme de transfer, cel putin al riscului si inspre zonele non-euro, pentru ca altfel cum s-ar explica scaderile costurilor de creditare din ultimul timp pentru Romania si alti periferici?

In scenariul rau, deficitele nu o sa poata fi tinute sub control, dar este greu de spus cum se poate ajunge intr-o asemenea situatie. Sa nu uitam ca raportul PIB/datorie al Greciei este mai mare acum deacat in criza din 2012-2013 cand Troika ii teroriza pe greci. Cu toate acestea, guvernul grec se autofinanteaza (!) la costuri infime (!) mai mici decat SUA. Nu doar setea BCE-ului de achizitie de bonduri e de vina pentru aceasta situatie ci si o particularitate a sistemului financiar prin care bancile europene nu prea mai pot sa achizitioneze bonduri americane si prin urmare trebuie sa rostogoleasca creditele si sa achizitioneze obligatiuni pe piata europeana. Setea de obligatiuni suverane vine de asemene dintr-o particularitate a sistemului financiar tip caritas actual care foloseste obligatiunile ca colateral pentru operatiunile repo la care avand dobanzi negative, practic inmultesc banii intr-un ciclu inifinit si fara risc. Bine, riscul e ca totul sa faca poc din te miri ce circumstante aleatoare nesemnificative la o prima vedere, cum ar fi piata creditelor pentru studii din SUA care poate intra in colaps si creste peste noapte nevoia de lichiditate, Fed-ul poticnindu-se in administrarea crizei de lichiditate si lantul falimentelor unor banci producand un haos la nivel global. Dar slabe sanse pentru asemenea situatii, in vremurile de azi in care banii se tiparesc cu un click de mouse.

Una peste alta e greu de dat sfaturi oricarui guvern in situatia in care suntem noi. Pe langa dezastrul lasat in urma de PSD, mai avem dezastrul produs de Draghi si haosul din UE. De aceea, dezmatul este intr-un fel cea mai curajoasa strategie si probabil cu cele mai mari sanse de succes atat politic cat si economic.

De ce o sapa Dragnea pe Dancila?

Un mare mister a trecut cam neanalizat prin presa noastra, deoarece presa poate dezbate maxim 2-3 subiecte in acelasi timp, capacitatea mentala a consumatorilor dar si a producatorilor de stiri si analize fiind mult prea limitata pentru a putea acoperi tot ce se intampla.

Bunaoara, misterul pe care doresc sa il abordez este motivul pentru care Dragnea s-a pornit impotriva lui Dancila. Dragnea, de altfel, din puscarie, nu s-a pornit doar impotriva lui Dancila ci cere chiar dizolvarea PSD.

Nu am aflat nicaieri in presa de ce face Dragnea toate astea? Cere dizolvarea PSD, acuza alegerile conducerii PSD, o acuza pe Veorica de frauda cu fondurile europene etc. Aflam sumar intr-un articol din Mediafax ca Veorica justifica acuzele lui Dragnea pe baza sexului: “la sapte (barbati) cati sunt impotriva mea, al optulea nici nu mai conteaza”. Na-ti-o franta, ca ti-am dres-o!

Subiectul ramanand in ceata, evident ca nici Veorica, nici PSD nu au dat un raspuns clar si nu-l vor da. Cata vreme balta electorala a PSD-ului are IQ-ul pe care il are iar interesul material primeaza, restul chestiunilor fiind irelevante, faptul ca un tovaras de-al nostru, chiar un “presedinte drag si iubit”, prezentat ca martir pana acum 2-3 luni de antenele partidului, a ajuns acum sa lupte impotriva partidului si a conducatoarei iubite ramane explicat pentru electoratul PSD doar printr-o gluma penibila: “la sapte barbati, mai conteaza unul? …”

Prima speculatie ar fi razbunarea: Dragnea e ofticat ca Veorica nu l-a scapat de puscarie si se razbuna. Cum putea Veorica sa il scape pe Dragnea de puscarie? Nu stim, dar daca lui Cuc i-a trecut prin cap sa opreasca avioanele la sol ca sa nu poata vota parlamentarii opozitiei, inseamna ca si Dragnea avea cateva idei de cum ar fi putut Veorica sa il salveze.

Un alt motiv de razbunare, ar fi poate ce s-a intamplat dupa intrarea in puscarie a lui Dragnea. Lupta din viespar s-a dat fara manusi si ghearele au ajutat-o pe Veorica, printre cei “zgariati” aflandu-se si cativa dintre locotenentii (si locotenentele) lui Dragnea – cam toti “clientii” proiectelor Teldrum de prin sudul tarii … Nu stim concret ce discutii s-au purtat in interior si cine pe cine a sapat, dar cert este ca Dragnea nu o mai iubeste pe Veorica.

Un alt motiv ar putea fi tertipurile judecatoresti. Nu stiu in ce masura Dragnea daca cere dizolvarea PSD si incearca sa lege vinovatia sa de vinovatia partidului, chiar daca va reusi asta, il va ajuta pe el. Pe scurt, Dragnea reclama ca daca el a fost vinovat, atunci tot PSD-ul Teleorman trebuie dizolvat si atunci tot PSD trebuie dizolvat. Ce poate castiga Dragnea din asta? Nimic. Operatiunea “ahmed sinucigasul”. In caz de reusita, Dragnea distruge PSD-ul. In caz de esec, doar ii da cu o lopata in cap putin …

Dupa cum stim, puscariasii, mai ales cei “de cursa lunga” au obiceiul sa intenteze procese pentru a mai obtine deplasari in afara puscariei si pentru a mai schimba mediul. Mai o plimbarica cu masina, mai o discutie cu judecatorii etc. Ar fi penibil ca acesta sa fie unul dintre motivele pentru care Dragnea face procesele.

Indiferent care este motivul acestei mancareli, totul pare aiuritor. Din orice punct de vedere, Dragnea avea toate motivele ca sa tina ciocul mic pentru ca mortii din dulap sunt multi si in multe locuri. Daca PSD pierde alegerile, riscul este ca peste 3 ani cand scapa sa intre la zdup pentru mult mai mult timp. Din contra, daca Veorica ar castiga alegerile, Dragnea ar putea spera chiar la o gratiere. Pare absurda atitudinea lui si ma indoiesc ca ura viscerala a lui Dragnea orientata acum inspre Veorica este datorata unor simple frecusuri sau neintelegeri cu locotenentii.

Foarte probabil Dancila a avut in putere scaparea lui Dragnea si nu haosul din PSD si incapacitatea lui Tudorel de a trece acele legi si ordonante controversate au dus la arestarea lui Dragnea. Nu stiu daca Dragnea o uraste pe Dancila pentru “slabiciunea” generala sau pentru actiuni clare si voite de tergiversare sau ezitare. Dragnea poate fi si dezinformat de locotenentii care o sapa pe Dancile din propriile motive. Cert este ca dupa cate s-au intamplat deja, Dragnea poate sa-si ia la revedere de la gratiere iar daca scapa cumva prin minune (sau chiar dupa 3 ani cand o sa faca termenul) sunt alte procese care pot sa vina din urma. Daca nu cumva sta cuminte in banca sa si se apuca de scris carti cum a facut Nastase …

A star is rising

Nu stiu pana unde va creste Paleologu si daca deja si-a atins zenitul in behaitul mioritic cu ocazia loviturii de gratie data lui Barna de Rise Project – moment pe care doresc sa il subliniez doar ca pe un mister ciudat al acestor alegeri. Caci coincidenta fericita sau intamplare providentiala este cam mult spus.

L-am vazut asta-seara la B1TV (16 oct) si doresc sa subliniez doar doua idei atinse tangential de Paleologu: 1. necesitatea unui antrenament militar pentru populatie si 2. dezastrul fondurilor europene si penibilitatea unui sistem total inutil de papat bani aiurea. Subiectele au fost atinse de Paleologu in ordinea inversa dar prefer sa le tratez invers.

Cu privire la introducerea unei forme de pregatire militara pentru populatiei, Paleologu s-a ferit sa zica reintroducerea serviciului militar care nu doar ca ar fi nepopulara dar si total inutila. In schimb, in mod cu totul exceptional si nemaintalnit pentru un politician a deferit problema expertilor care ar putea sa gaseasca cea mai buna varianta. A amintit in treacat si de exercitii de prim-ajutor dar s-a ferit sa puna punctul pe i: orice roman trebuie sa stie sa foloseasca o arma. Care lucru ar fi punctul de pornire al oricarei pregatiri care ar avea vreun impact relevant intr-un posibil razboi. Bineinteles ca prim-ajutorul nu strica. Dar in aceasta disctutie, pe acest subiect cred ca cu greu poate fi evitat cuvantul “obligatoriu”. Orice forma de pregatire militara pentru populatie s-ar gasi, daca nu este obligatorie, nu este pentru toata lumea si daca nu este pentru toata lumea este inutila. Dar cam atat am de zis, recunosc si eu ca ar fi rolul expertilor sa gaseasca o solutie buna care sa ne ajute in viitoarele razboaie. Caci acestea vor veni, pacea indelungata de care beneficiem fiind o perioada de gratie fara egal in istorie. Dar istoria isi reia mereu cursul normal si istoria omenirii este istoria razboaielor care nu sunt doar economice!

Legat de fondurile europene, Paleologu a punctat gresala lui Barna care in raspunsul sau catre Rise s-a laudat ca desi nu toate proiectele lui au avut succes, “au intrat bani in tara”. Altfel spus, nu conteaza daca s-au dus banii aiurea pe proiecte fara sens care puteau sa aiba impact, macar banii “au intrat” in tara. Logica strigatoare la cer! Acele proiecte esuate au luat locul unor posibile proiecte care ar fi avut succes. Oameni ca Barna, experti in fonduri europene care trag tunuri si nu ii intereseaza utilitatea proiectelor, sunt poate motivul pentru care oameni seriosi si calificati nu se implica in absorbtia fondurilor europene pentru ca realizeaza ca intregul sistem de alocare si monitorizare a proiectelor, prin mecanismele obscure, prin eco-sistemul creat in jurul lor nu este unul care sa incurajeze si sa stimuleze perfromanta economica sau sociala ci doar sa alimenteze sugativele de fonduri.

Paleologu este printre putinii politicieni care au curajul sa sublinieze ca fondurile europene trebuiesc cheltuite cu scop si nu aiurea pentru ca si noi suntem europeni si pentru ca o mare felie dintre aceste fonduri sunt fonduri romanesti. Mare parte din Fondurile Europene sunt tocate aiurea pe tunuri complexe, legale si total inutile. Pentru ca vin de la “europa”, tentatia este sa nu ne pese si sa tratam cu indiferenta, batandu-ne in piept ca intra banii in tara.

Ca presedinte, Paleologu nu va avea insa prea multe decizii de luat si prea multe proiecte de propus si de lansat. Pentru ca functia de presedinte in Romania cam asta presupune: doar sa pozezi, sa ai un rol acolo in numirea guvernului, sa accepti sau nu ministrii, etc. Paradoxal, Paleologu ar fi presedintele ideal – prin lipsa de orgoliu stupid – care ar putea sa permite descotorosirea de acest sistem romanesc stupid denumit “(semi) prezidential” si care nu face decat sa consume aiurea energiile societatii prin conflictele politice suplimentare, prin proeminenta pozitiei si lupta pentru acapararea acestei pozitii cu impact propagandistic etc.

In concluzie, Paleologu ar fi omul ideal pentru a fi ultimul presedinte al Romaniei, daca dupa viitoarele alegeri, PNL si USR ar avea geniul sa reformeze organizarea politica si sa intram si noi in randul lumii devenind o republica parlamentara clara si nu o cocitura.

Kurzii ii invita pe rusi sa ii apere de turci

Acum 2 zile, comandantul kurzilor din nordul Siriei (SDF – Syrian Democratic Forces) declara pe twitter: “aliatii nostri ne-au injunghiat pe la spate si si-au retras fortele de la granita, permitand Turciei sa invadeze nord-estul Siriei”

Tot pe 12 octombrie, liderul SDF a declarat CNN: “M-am abtinut de 2 zile sa ies in presa si sa spun ca SUA ne-a abandonat si ca va invitam sa parasiti teritoriul kurd ca sa putem invita avioanele rusesti si siriene sa ocupe spatiul nostru aerian”

De altfe, armata siriana este deja intrata in teritoriul kurd si un convoi se va desfasura la 48 de ore de un oras ocupat deocamdata de turci. Zerohedge detaliaza.

Kurzii nu au armament greu: tancuri, tunuri etc dar turcilor le-ar fi aproape imposibil sa avanseze si sa mentina controlul fara ajutorul avioanelor. De aceea mentioneaza comandantul kurd importanta sprijinului aerian pe care cu siguranta il vor primi de la sirieni avand in vedere acordul realizat astazi intre kurzi si assad.

Pe scurt, avem urmatoarea situatie: Turcia invadeaza Siria. Siria este aliata cu Rusia. Kurzii sunt acum mai porniti impotriva turcilor decat erau acum o luna cand oricum erau indeajuns de porniti incat sa ii provoace pe turci sa faca “o incursiune” in teritoriul sirian. America nu mai exista in zona, desi Trump a anuntat ca urmeaza sanctiuni pentru Erdogan. Militar insa, SUA au parasit Siria.

Cu sau fara acordul cu kurzii, armata siriana vine inspre nord si se pregateste de o confruntare cu turcii. Asteapta insa OK-ul rusilor. Parteneriatul intre kurzi si sirieni a fost blocat de americani, garantandu-le kurzilor sprijinul atat impotriva turcilor cat si impotriva lui Assad.

Urmeaza zile fierbinti si un razboi informational. Trebuie insa retinut: fara acordul rusilor, sirienii nu misca un tanc. Orice atac al armatei siriene asupra turcilor va indica clar vointa lui Putin si intentiile lui. Assad si sirienii ii sunt datori vanduti lui Putin (la propriu si la figurat) si prin urmare cu siguranta ca tot ce fac este coordonat de rusi si in acord cu rusii.

Ramane de vazut doar daca Putin va impuna o pace deoarece inca mai exista posibilitatea. O data ce kurzii vor intelege ca nu au de ales si ca independenta lor este o iluzie, o data ce probabil se vor supune lui Assad si armatei siriene, Putin poate cere lui Erdogan sa se retraga. Erdogan castiga ca se poate lauda ca misiunea a avut succes si ca riscurile au fost eliminate, Assad castiga ca a eliminat pretentiile separatiste ale kurzilor si Putin castiga ca nu a zburat un avion si a facut pacea in Siria. Bineinteles, Trump nu castiga decat pompand in ideea ca a retras SUA dintr-un razboi care nu era al lor. Paradoxal, desi are dreptate, presa care il uraste, va reusi oricand sa suceasca aceasta “umilinta” in toate partile, Trump fiind obligat cel putin sa apeleze la sanctiunile economice impotriva Turciei.

Un alt aspect care trebuie subliniat este urmatorul: Erdogan s-a speriat de kurzi desi acestia erau sub controlul americanilor si nu faceau nimic fara a cere permisiune americanilor. Nimic in sensul ca kurzii din Siria probabil nu au incercat sa destabilizeze kurdistanul din Turcia de vreme ce in primul rand pozitia lor era una subreda. Kurzii nu faceau decat sa isi linga ranile dupa razboiul cu ISIS in care au adus principala contributie. Cu toate acestea, Erdogan nu a asteptat sa piarda acest moment de “oportunitate”, mai precis dezinteresul lui Trump pentru Siria. Erdogan a mirosit probabil in discutiile directe cu Trump si de aceea s-a gandit ca acum e momentul sa refaca Imperiul Otoman incepand cu acea limita de demarcare de 15 km pe care si-au propus-o turcii deocamdata.

Halal mostenitori ai marelui Imperiul Otoman sunt turcii cu asemenea “recuceriri”. Ma rog, sa zicem ca sunt fabulatii astea si ca Erdogan nu se viseaza noul sultan si nu isi bate capul cu refacerea vechiului imperiu, fiind preocupat doar de relocarea refugiatilor si securizarea granitei.

Deci daca Erdogan nu a avut incredere in kurzi cat au fost sub americani, va avea incredere oare cat acestia vor fi sub Assad? Cu siguranta nu! Foarte probabil acea linie de 30km pe care si-o propun nu va rezista si va fi un razboi direct intre Turcia si Siria. De unde restul stim ce urmeaza sau cel putin stiu cei care citesc chiazna.ro de ani de zile de cand vorbesc despre viitorul razboiul ruso-turc profetit de sfintii ortodocsi.

In final mai doresc doar sa comentez putin motivatia/argumentul adus de Erdogan cum ca are nevoie de aceasta incursiune pentru a rezolva problema refugiatilor care nu se pot intoarce la casele lor. Nu stiu prea in amanunt detaliile taberelor de refugiati si de unde sunt acestia. Cu siguranta insa nu sunt kurzi si nu au ce sa caute in kurdistanul sirian. Daca acestia sunt sirieni care s-au opus lui Assad, mai exista teritorii in partea de nord-est a Siriei ocupate de opozitia lui Assad, unde se pot intoarce sau unde ar putea fi relocati, mai ales ca in zona cea mai nordica unde se afla o populatie de etnie turca, poate ar fi fost o varianta mai buna de “relocare”.

De altfel, in privinta refugiatilor, americanii au vina principala fiind printre promotorii initiali ai acestui razboi. Din acest razboi s-a nascut problema refugiatilor si SUA este datoare moral sa rezolve cumva macar situatia lor. Europenii de asemenea, ar trebui sa contribuie financiar (poate mai multe decat o fac deja) pentru a evita o invazie, desi mare parte din UE este deja invadata de refugiati.

In final doresc sa pun intrebarea: credeti ca se vor retrage turcii pur si simplu? O data intrati, turci nu au cum sa se intoarca. Daca se vor intoarce, kurzi deja au facut pacea cu Assad si vor proteja mult mai bine teritoriul pentru eventuale viitoare “incursiuni”. In plus, zona aceea de 30km nu le va fi de ajuns turcilor si va fi la fel de greu de aparat (daca nu mai greu) decat granita. Cata vreme exista kurzii, turcii vor avea acolo o problema. Daca vor avea succes militar si daca Trump nu va “da la pamant (wipe-out)” cu economia turca, turcii vor incerca cel putin sa ocupe intreg kurdistanul sirian sau cel putin cateva pozitii importante. Aerian insa vor avea incursiuni in intreg kurdistanul pentru ca rezistenta kurzilor va fi continua si kurzii nu pot decat sa fie mereu impinsi inspre sud.

La momentul incheierii acestui articol, Reuters deja titreaza pe prima pagina ca SUA vor da drumul la sanctiunile impotriva Turciei. Data tercuta – cu pastorul acela arestat – au functionat. Ramane de vazut acum cand Erdogan a avut timp sa se pregateasca si probabil Trump l-a avertizat oricum in discutia telefonica avuta ca ii va permite atacarea kurzilor dar va trebui sa impuna sanctiunile ca sa scape de republicanii pro-razboi. De altfel, Trump la invitat pe Erdogan la Washington in noiembrie, semn ca o intelegere a existat din partea lui Trump, altfel de ce ar fi riscat Erdogan aiurea sa si-l puna pe Trump in cap? Ramane de vazut daca Erdogan isi va mentine partea din intelegere (o retragere rapida dupa o “curatenie” sumara?) sau il va musca pe Trump de mana nemultumindu-se cu un deget. Caz in care Trump il va scuipa pe Erdogan in gura lui Putin …

Erdogan seamana vant si va culege furtuna

Erdogan a invadat Siria si intentioneaza sa creeze “un coridor”. “De securitate”. Nu am auzit pe nimeni sa explice ce inseamna asta dar mie mi se pare asta clar o ocupare a teritoriului sirian. Prin coridor de securitate, ce sa insemne turcii altceva decat anexarea unor teritorii?! Adica oricum am gandi, aceasta miscare este o invadare a Siriei.

Am putea spune ca Siria nu mai exista si ca Turcia a invadat teritoriul kurd. Dar kurzii nu au o tara, nu i-a recunoscut nimeni. Americanii le-au promis marea cu sarea daca lupta alaturi de ei impotriva ISIS. Kurzii s-au luptat cu ISIS nu atat petru promisiunile americanilor cat mai ales pentru a-si apara familiile, casele, orasele. Bineinteles ca s-a aprins si scanteia sperantei unui stat kurd, desi americanii nu au promis niciodata asa ceva. Insa cata vreme in Siria Assad era principalul oponent al independentei kurzilor, era doar firesc ca dupa ce ISIS l-a macinat pe Assad si dupa ce americanii i-au tot bombardat armata care mai ramasese cat de cat in picioare, urmatorul dusman – ISIS – sa fie principalul dusman al autonomiei kurde. Dupa Assad si ISIS, kurzii mai aveau de “rezolvat” doar opozitia turcilor.

Turcia, ca a doua armata din NATO poate ocupa Siria, dar nu o poate mentine ocupata. Turcia nu are resursele necesare nici sa mentina un “coridor” in nord. Mai devreme sau mai tarziu, kurzii se vor repozitiona si ii vor lovi pe turci. Cu sau fara ajutorul lui Assad, cu care acum o sa negocieze “mai usor” dupa ce au fost tradati de americani, kurzii se vor mobiliza si vor incepe sa loveasca in turci. Va fi un razboi de gherila sangeros. Exact ce nu are nevoie Trump in pragul alegerilor …

De departe, riscul cel mai mare pentru Erdogan este Trump si cat de usor sau nu o sa ii fie sa castige al doilea mandat. Sa nu uitam ca un razboi ajuta oricand presedintele in functie in cazul alegerilor. Clinton a lansat razboiul impotriva Serbiei din cauza scandalului cu Monica … Trump mai are si varianta cu Iranul dar deocamdata Turcia este cartoful fierbinte.

Putin tace deocamdata. Rusii au dificultati ca sa se pozitioneze. Pe de o parte, Assad nu are capacitatea sa ii recucereasca pe kurzi si probabil nici interesul. Kurzii fiind aliatii americanilor sunt principalul risc major in Siria si pentru rusi. In cele din urma, care sunt interesele majore ale Rusiei in zona? Pai, evident interesele geopolitice. Dar ce inseamna asta mai concret? Inseamna asta amarata aia de baza la Mediteraneana? Nici vorba, rusii nu au ce sa faca cu baza aceea altceva decat sa transporte ieftin echipamentul militar inspre Siria. Deci baza aceea este un mijloc, nu un obiectiv. Ce alte avantaje ar mai avea rusii? Tinere in sah a americanilor? Pai in ce sens, ca iata americanii nu stiu cum sa scape de aici, Trump nu stie cum sa se retraga mai repede pentru ca ISIS este distrus, Assad e cuminte si nu pune probleme Israelului si in rest americanii nu au niciun interes in Siria.

Deocamdata, din rezultatele concrete, singurul castig pentru Rusia in razboiul lui Siria a fost ca rusii au reusit sa il rupa pe turbatul Erdogan de NATO si de UE si l-au mai si fraierit sa cumpere armanent rusesc. Pentru a castiga bunavointa rusilor si “permisiunea” de a visa la “refacerea” Imperiului Otoman”, Erdogan a platit cu var si indesat armanetul rusesc pe care nici macar nu va putea sa il foloseasca vreodata pentru ca nu se stie daca functioneaza.

Cata vreme Erdogan plateste, Rusia va sta deoparte. Cata vreme Erdogan sta cuminte doar in teritoriile kurzilor si nu incearca sa mearga mai departe, Putin chiar il va sustine. Deja se pare ca Rusia se opune unei decizii in consiliul de securitate al ONU de condamnare a “incursiunilor” Turciei in Siria.

Dar sa ne intoarcem la vantul semanat de Erdogan … Ceea ce nu estimeaza Erdogan este ce va face SUA in cazul in care in urma “incursiunilor”, ISIS isi va reveni si – Doamne-Fereste! – va reusi vreun atentat de amploare in SUA. Presa controlata de democrati ar specula masiv un asemenea atentat pentru a-l pune in spinarea lui Trump care i-a abandonat pe kurzi care i-au invins pe ISIS. Trump nu va avea alternative decat sa “anihileze” (wipe-out) si altceva decat economia turca …

Freebies For All 2.0

Pe masura ce ne apropiem de transferul stafetei intre diavolul rosu si diavolul galben-albastru, apar indicii legate de pomenile electorale pe care le vor face si aceste partide pentru a incerca sa-si consolideze balta electorala in clasica orbecaiala mioritica in care administrarea tarii inseamna imparteala de pomeni electorale, unii la pensionari, bugetari si la asistatii sociali iar altii la diaspora. Evident ca povestea “argumentatiei” este bine consolidata si la unii si la altii si o vom ignora in continuare.

Detaliile masurii propuse de USR cu amploarea unei frecii pentru un picior de lemn le puteti citi in amanunt aici. Pe scurt, USR doreste ca sa dea deduceri fiscale romanilor care au muncit in afara si se intorc in tara. Pe langa faptul ca este o masura naiva cu un impact infim (sa fim serios, chiar o sa aduca inapoi aceasta masura un numar relevant de romanie?!), paradoxul acestei masuri este ca daca nu ma insel PSD-ul a avut un program chiar mai “stimulent” daca intram in mentalul acestor incompetenti si paraleli cu economia, care in viata lor nu au avut o afacere si nu au administrat in lumea reala 2-3 oameni ca sa inteleaga cum stau lucrurile in lumea reala comparativ cu lumea programelor electorale si a statisticilor manipulate in scop propagandistic. Programul PSD – daca nu ma insel – oferea bani acelor romani din diaspora care se intorceau sa faca afaceri in tara. A fost un mare chix si a convins 0 romani sa se intoarca, in concurenta cu programul Start Up Nation care probabil are in spate 2-3 povesti de succes – ceea ce este notabil!

Problema de baza, taurul care trebuie luat de coarne in fapt este altul: RESTRUCTURAREA ECONOMICA si RESTRUCTURAREA ADMINISTRATIEI PUBLICE. Am zis taurul si am enumerat doua. Sunt de fapt cele doua coarne ale aceluiasi taur pentru ca pentru a realiza ambele trebuie taiat in carne vie si una nu merge fara cealalta, adica cele doua sunt strict legate intre ele, ca doua coarne.

Abia cand economia Romaniei va fi suficient de puternica incat sa elimine tentatia pentru grosul clasei muncitoare, abia atunci problema migratiei economice va fi rezovlata. O deducere care afecteaza sub 0.001% din romanii plecati este nimic altceva decat gargara care consuma atentia si angajeaza “ganditorii” din partid in directii propagandistice gresite si nu face decat sa ii asemene si mai mult cu PSD-ul.

Daca ne uitam in tabara cealalta a puterii viitoare, adica la PNL, ideile sunt la fel de subtiri si aiuristice. Daca aici (la USR) Barna vrea sa dea celor care l-au votat, de partea cealalta din putul (balta puturoasa a) gandirii liberale s-a nascut ideea sa ia de la cei care ii voteaza, adica sa scoata impozitarea la angajatii din domeniul IT care sunt evident baza electorala a liberalilor pentru ca teoretic ITisti au IQ-ul mai mare ca comunistii si prin urmare sunt liberali ca orientare. Cam asta este pe scurt si pe larg, programul PNL de guvernare, cel putin din ce s-a anuntat. In rest, nu stim nimic …

Un adevarat pact al partidelor ar trebui sa contina urmatoarea idee de baza: orice pomeni electorale (reduceri de taxe, mariri de salarii, amnistii fiscale etc) sa aiba macar un delay de 2 ani din momentul anuntarii pana la punerea in aplicare. Adica, sa treaca macar minim un an intreg peste ele. Astfel, toate partidele si toti marii ganditori ai strategiei de guvernare se vor gandi de doua ori inainte sa ia o hotarare. Pentru ca timpul de minim 2 ani va garanta ca sunt sanse destul de mici ca ei sa beneficieze electoral de pe urma lor. Prin urmare, motivul de baza al deducerilor / stimulentelor va fi unul economic si patriotic pentru ca ii va obliga pe autorii acestor masuri sa gandeasca serios si pe termen lung si nu electoral cum face de exemplu acum USR-ul. S-ar putea spune: bine, dar avem nevoie urgent de “masuri”. Incorect! Urgent e nevoie de autostrazi, aveti cu ce sa va ocupati acum si e destul de multa munca. Se mai pot face multe si prin administratia publica.

Disciplina si strategia pe termen lung insa nu convine niciunui partid, cu atat mai mult unui partid de pe plan mioritic. Am putea spune chiar ca strategia economica fezabila este cumva imposibila intr-o democratie cu inclinatii populiste in care oferirea de pomeni electorale asigura succesul chiar daca efemer, dar sigur. Din pacate, PSD-ul a ratat sansa ca sa propuna un astfel de pact, desi evident ca PSD-ul este prin definitie partidul pomenilor electorale care a crescut si s-a facut dolofan si o sa ramana dolofan prin pomeni electorale inca cateva decenii pana cand se va destrama UE si o sa ne integram in CSI.

Cu sau fara freebies, adevaratele decizii importante insa pe care le va avea de luat viitoarea coalitie galben-albastra vor fi legate de taiatul in carne vie. Criza / recesiunea care va veni va impune aceste taieri, Romania va lua locul Greciei in pagina intai a ziarelor europene ca fiind prima tara membra UE care risca sa intre in faliment dupa Grecia. Ciolos, Barna si Orban vor lua calea Bruxelle-ului pentru a se milogi dupa credite si “linii de finantare”, se vor tangui de “mostenirea odioasa” si vor administra pecetluirea statutului de bolnav al Europei care ne caracterizeaza chiar daca ne place sau nu.

De ce sunt randamentele la obligatiunile germane negative?

Nota: in acest articol prin obligatiuni ma refer la obligatiunile suverane, deci emise de guvern. Din cand in cand, din reflex o sa folosesc termenul in engleza: bond.

Raspuns la intrebarea din titlu [pe scurt]: deoarece investitorii au mai mare incredere in guvernul german decat in guvernele altor state si de asemenea, investitorii cred ca UE are mai mari sanse sa se destrame.

Raspunsul l-am condensat la inceput dar il voi detalia cat mai pe larg, deoarece mie mi-a luat ceva timp pana sa inteleg (desi tehnic e usor de inteles) DE CE obligatiunile germane au dobanda mai mica decat dobanda de referinta a monedei europene. Intelegerea mea se datoreaza lui Cristian Sima, dar nu sunt sigur ca in conferinta de la link i-am auzit explicatia sau in alta.

O sa incep cu cateva consideratiuni generale si o sa continui cu cateva idei aleatoare legate de situatia actuala.

Consideratiuni generale

Obligatiunile ca instrument de investit sunt in grupul de optiuni cu risc scazut. De aceea grosul banilor sunt plasati in obligatiuni. Evident ca exista varietate de riscuri si randamente intre diversele tari ale lumii si nu toate obligatiunile sunt la fel de interesante, altfel PSD nu ar avea probleme sa mareasca salariile si pensiile pana la cer. Insa Trump nu are astfel de probleme si daca si-ar dori, nici Merkel nu ar avea …

Obligatiunile sunt niste hârtii pe care un guvern le vinde pentru o suma fixa (pret) si se angajeaza sa plateasca la data expirarii , pretul de emitere (cel platit de cumparator) plus o dobanda. Perioada unei obligatiunii poate fi de 1, 2, 5, 10 ani sau chiar si 100 de ani cum are Elvetia. Randamentul este o formula mai complicata care tine cont de diversi parametrii ai emisiunii, caci exista o variatie, de exemplu frecventa la care se plateste dobanda – pote fi fie doar la final,fie o data la doua luni, fie anuala etc. Pentru simplificare, putem gandi randamentul ca fiind dobanda.

Investitorul care cumpara obligatiuni isi asuma riscul ca guvernul respectiv sa nu se tina de cuvant si de aceea tarile care nu sunt serioase si nu isi platesc datoriile (Argentina, Grecia, Romania) trebuie sa plateasca dobanzi mai mari decat celelalte. Pe langa increderea ca guvernul va face acele plati, mai conteaza evident si moneda in care sunt emise acele obligatiuni. Nu e deloc neobisnuit ca un guvern sa emita obligatiuni in moneda proprie cat cuprinde in speranta ca va numi un “prieten” la banca centrala care o sa tipareasca bani si o sa provoace o inflatie minunata care o sa trimita in irelevanta valoarea bondurilor la data expirarii. Asa s-a intamplat de exemplu in Turcia unde Erdogan l-a numit la banca centrala pe ginerele sau. Caz in care Erdogan nu mai are nevoie sa emita bonduri deoarece ginerele sau poate sa transfere bani direct guvernului pentru ca banii in esenta sunt doar niste cifre introduse intr-un program de calculator singura problema fiind cine opereaza acel program.

Ce mai trebuie mentionat legat de obligatiuni este ca acestea pot fi tranzationate intre investitori. Motivele fiind variate. De exemplu, un investitor care are banii blocati in bonduri poate doreste sa faca rost de bani pentru a face alte investitii (isi restructureaza portofoliul). Caz in care vinde bondurile si cumpara ce doreste. Alte motive pot fi schimbarea gradului de risc sau evolutia dobanzilor, toate avand efect asupra randamentelor unor obligatiuni. Unii investitori, de exemplu, cumpara si asigurari impotriva default-ului unui emitator de bonduri (Credit Default Swaps). Aceste asigurari sunt platite pe intreaga perioada a detinerii unor obligatiuni, asa cum un sofer plateste asigrare cat timp detine o masina. Daca riscul unui emitator creste, pretul asigurarilor creste in mod similar cum daca un sofer face prostii (accidente), asigurarea ii mareste pretul asigurarii. Motivele tranzactionarii obligatiunilor sunt variate si cea mai importanta idee legata de tranzactionare este ca pretul cu care se tranzactioneaza obligatiunile este invers proportional cu randamentul acestora si evident poate diferi de pretul de emitere.

Un motiv al atractivitatii obligatiunilor poate fi la un moment dat cresterea riscului (eventualitatea unei crize). In caz de risc, majoritatea investitorilor doresc sa isi protejeze investitiile, de aceea ies de pe diverse piete (actiuni, comoditati, forex etc) si intra in obligatiunile acelor tari care sunt vazute mai bine deoarece vor sa aiba siguranta ca banii lor vor fi protejati si la expirarea obligatiunilor si-i vor primi inapoi (cu dobanda respectiva, angajata de emitent la data emiterii, care poate fi si negativa).

Inchei aici consideratiunile generale, desi ar mai fi multe de zis si continui urmatoarea sectiune. Bine ar fi daca nu ati inteles pana aici sa reluati sectiunea anterioara, altfel veti citi degeaba in continuare.

Idei aleatoare

Se pune logic intrebarea: daca dobanda de referinta este x si dobanda obligatiunilor este x + 1%, bancile nu fac bani gratuiti? Da si nu! Da, deoarece intr-adevar daca se pot imprumuta de la banca centrala cu x% si guvernul le ofera x+1%, bancile raman cu 1% singura problema fiind ca guvernul sa emita cat mai multe obligatiuni (cat mai mult drog) pentru ca bancile sa faca bani gratuiti. Pe partea de nu, exista unele probleme: bancile pot castiga si mai mult imprumutand firmelor sau oamenilor/creditacilor dar exista si riscuri, deci fiecare banca trebuie sa isi gestioneze singura apetitul la risc. De asemenea, mai este de luat in calcul si riscul ca guvernul sa intre in faliment si sa nu mai plateasca, caz in care trebuie sa tinem cont de tara despre care vorbim. In cazul Romaniei de exemplu, daca intra guvernul in faliment, vine FMI-ul, deci bancile nu se sperie asa mult si dau bani cat pot tuturor emitentilor de la buget (guvern, primarii, prefecturi, regii etc). Chestiunea ar trebui in mod normal controlata de BNR care ar avea teoretic datoria sa limiteze cat la suta din asset-urile bancilor pot sa “doarma” in obligatiuni. Insa pentru ca tainele mioritice sunt cele care sunt, guvernul s-a descurcat pana acum sa vanda bancilor locale. Mai nou incearca sa vanda si oamenilor prin Posta Romana, asadar amatorii de 3.5% pe un an in conditiile in care euro poate exploda cu 5% intr-o luna sunt invitati la sediul postei unde vor avea parte de comision zero ca sa cumpere aceste hartii. Pe de alta parte, daca pleaca Viorica si vine Orban, e posibil ca euro sa scada, o data cu dobanda de referinta pe care Mugurel (zis si Manole) o tine deocamdata sus dar trebuie sa o scada “ca sa se alinieze” si daca Orban reuseste prin minune sa rezolve problema deficitului de la pensii (si al altor deficite) e foarte posibil ca cei 3.5% sa fie mana cereasca, mai ales ca emiterea lor s-a facut inainte ca desteptii de la finante sa se prinda ca urmeaza o perioada de scadere a dobanzilor.

“Cine are i se va da si cine nu are i se va lua” este probabil cea mai simpla explicatie de ce Germania are parte de increderea investitorilor si de dobanzi negtive in timp ce Romania trebuie sa plateasca dobanzi de 4-5% ca sa sa imprumute. Cu cat situatia este mai tensionata si riscurile mai mari, cu atat investitorii incearca sa se acopere si nu doresc sa se expuna la riscuri. Faptul ca economia Germaniei este unde este, faptul ca guvernul german a dat dovada de incredere deoarece a mentinut deficitele sub control, ba chiar are excedente, faptul ca balanta externa a Germaniei arata cum arata (~50% din PIB este export) fac ca cererea de obligatiuni germana sa fie atat de mare incat dobanzile sa fie impinse in jos.

Pare o situatie anormala ca in aceasta perioada de “revenire economica” (oare?) banii pompati de BCE sa fie “blocati” in obligatiunile de 100 de ani ale Austriei si Elvetiei. BCE pompeaza bani cumparand obligatiuni ale guvernelor si chiar ale corporatiilor si da jos cu dobanda pentru ca “sa avem lichiditate” in timp ce lichiditatea fuge inspre randamentele negative (mai negative decat rata de dobanda!) ale obligatiunilor germane. Este ca si cum ai da drumul la robinet si apar ar curge in sus. O anomalie. Anomalie este insa din punct de vedere al normalitatii. In situatia anormala in care ne aflam insa (ochiul furtunii financiare a secolului), este firesc ca banii destepti sa fuga in locurile sigure si sa nu vaneze aiurea randamente iluzorii.

Ramane totusi intrebarea “de ce Germania” (si nu Franta sau SUA de ex) desi poate nu ar strica putin sa dezbatem si de ce totusi investitorii accepta randamentele negative ale obligatiunilor? Dupa cum am mentionat in consideratiunile generale, bondurile pot fi tranzactionate. Investitorii in bonduri europene spera (intuiesc) ca BCE va fi nevoita sa pompeze din ce in ce mai multi bani pentru a sustine statele europene falimentare (porcusorii). Caz in care, BCE va cumpara obligatiuni de toate steagurile, printre care si cele germane. Cresterea cererii va ridica prin urmare preturile si prin urmare pierderea de moment se va transforma in viitor in profit. Investitorii se bazeaza si pe “retinerea” guvernului german care sper ei ca nu va emite aiurea obligatiuni atunci cand BCE o sa inceapa “destrabalarea” cu achizitiile. Retinerea guvernului german spre deosebire de alte guverne care vor emite “de nevoie” obligatiuni noi pentru a plati ratele la cele vechi, face obligatiunile germane mai atractive decat ale altor tari deoarece daca nu se emit bonduri noi, BCE o sa fie obligata sa cumpere pe cele vechi, prin urmare oferta fiind limitata, pretul creste. Aici nu bag mana in foc pentru intreg rationamentul, marea necunoscuta fiind daca BCE va putea cumpara direct obligatiuni emise – ceea ce din ce stiu eu nu are voie in prezent. Asadar, acum BCE poate cumpara obligatiuni doar de pe piata obligatiunilor, adica de la alti investitori care au cumparat direct de la guverne. Nu e mare scofala la urma urmei, doar faptul ca trec printr-o mana nu taie posibilitatea guvernelor sa emita cat vor deoarece investitorii au garantia ca BCE le va cumpara si ei nu vor fi cei care sa astepte guvernul grec sa le plateasca peste 50 de ani banii inapoi, ci BCE-ul.

Ajuns in acest moment al discutiei, nu pot sa nu mentionez ca toata schema nu este decat un mecanism de represiune financiara. Prin intermediul programelor de achizitie de bonduri, BCE incurajaza de facto destrabalarea guvernelor care pot sa-si cam faca de cap, singurele constrangeri fiind “acordurile” de masuri de austeritate care nu se respecta niciodata si speranta ca maine va fi mai bine … Pe scurt, BCE cumpara obligatiuni deoarece altfel investitorii nu le-ar cumpara si prin urmare guvernele ar intra in faliment si prin urmare visul european s-ar spulbera. BCE este insa o jucarie misto, este o banca care tipareste o hartie in care – culmea! – unii oameni mai au incredere si prin urmare pe moment lucrurile pot continua pe mai departe, ne facem ca nu exista probleme, cumparam obligatiuni suverane (dar nu numai) si poiate maine-poimaine incepem sa cumparam si actiuni cum fac japonezii ca sa trecem parlazul. Ca poate-poate, inflatia reporneste, economia isi revine in mod miraculos si incet-incet, in 100-1000 de ani mananca din credite si astfel visul va supravietui. La pachet cu prospectul cresterii preturilor obligatiunilor germane (desi nu numai), cumparatorii mai au parte si de garantia unui guvern vazut bine al unei tari cu cea mai puternica economie din UE, prin urmare au riscul minim ca bonus. Marea lovitura va fi insa schimbarea mentalitatii in guvernul german care poate emite si el bonduri la fel de multe (ca raport) ca grecii sau italienii si prin urmare poate sa afecteze pretul acestora pe piata, in pofida asteptarilor speculatorilor.

Din cele explicate mai sus, sper ca se intelege ca atata vreme cat economia nu este controlata de forte concurentiale care sa stimuleze agentii eficienti si productivi si sa penalizeze agentii ineficienti, redundanti, incapabili si inutili, este doar o chestiune de timp pana cand totul se va prabusi ca un mare turn babel construit cu lut in loc de ciment durabil.

La nivel global insa exista o competitie legata de cine este mai putin preocupat de … fortele pietei. Adica, desi BCE si UE in general stimuleaza ineficienta si destrabalarea, are concurenti SUA si China care de asemenea tiparesc bani, fac marsavii similare sau de aceeasi natura si nu incurajaza economia de piata, pompand sume astronomice in toate pietele si evitand infruntarea adevarului. Asa cum Titanicului i-a luat ceva timp sa se scufunde si in timp ce unii fugeau la barci, altii cantau, dansau, mancau sau dormeau, tot asa in prezent panica inca nu a cuprins toata lumea si mai exista inca oameni, companii, guverne care au speranta ca prabusirea sistemului financiar actual nu este iminenta si ca ineficientele pot fi tolerate prin socializare si capitalismul eliminat prin interventionismul financiar si monetar al bancilor centrale. Desi mare parte dintre speculatori stiu ca va urma o prabusire, insa spera ca intre timp sa se capatuiasca …

Pleaca si Deutsche Telekom. Cine urmeaza?

Pe aceeasi tema: DE CE PLEACA ENEL SI CEZ?

Niciodata informatiile din declaratiile oficiale nu sunt oneste cand vine vorba de marile corporatii.

Prima idee pe care o lansez este: nici CEZ, nici ENEL, nici DeutsheTelekom nu pleaca de bine. O economie emergenta cu perspective – cum ne pretindem noi a fi – din contra, atrage mari firme si mari investitori, in domeniile cheie: energie, comunicatii, sanatate, unde o sa aiba o paine buna de castigat pe termen mediu-lung. Cand recesiunea bantuie in vest si competitia este extrema, cand globalizarea se afla pe o panta reversibila fortand marile coporatii internationale sa isi consolideze pozitiile pentru a face fata ingramadelii cat mai mari si bataliei cat mai acerbe pentru o felie mai mica ca acum 5-10 ani, firesc ar fi sa auzim de noi intrari in Romania, atat in energie cat si in comunicatii.

Mai ales in comunicatii unde preturile sunt inca foarte mici si unde desi tehnic stam bine, puterea de cumparare fiind joasa, inca mai e loc bun de crestere, este un mare mister cum de o companie cu o pozitie dominanta in piata intentioneaza sa iese.

Explicatia DT ar fi: parasim acele piete care au venit la pachet cu grecii (OTE – fostul patron al Romtelekom). Vrajeala! O explicatie mai aiurea nu poate exista. Daca asseturile OTE nu erau bune si aratoase, DT nu ar fi cumparat OTE atunci. Intre timp, teoretic (caci aici e buba) asseturile cu pricina sunt si mai aratoase, pentru ca economia “duduie” (oare?), PIB-ul creste, blah, blah, blah.

Sunt multi comentatori pe acest subiect si fiecare evident are parerea lui. Doresc sa comentez o astfel de parere, hazlie de pe un blog aiurea:

Am lucrat si la CEZ si la Telekom.

CEZ in 2011 ma platea pentru call center cu 6 milioane si imi dadea spor de noapte un leu. Eu introduceam in sistem ca Nea Ilie de la Scularie nu are curent si echipele de pe teren stergeau inregistrarea. Ramaneau oamenii fara pui in clocitoare.

Telekom inca mai are oameni in departamentul de colectare debite pe care ii plateste cu 1400 de lei.

Poate nu vor pleca dar daca pleaca nu e mare paguba.

un comentariu aiurea pe un blog aiurea

Deci in primul rand daca tipul a lucrat la ambele crede ca stie toate tainele. La Telekom e ofticat ca lua spor de noapte. Ii uram mult succes muncind la patronii romani care o sa il umple de bani. Trecand peste raca cu salariul mic – specifica oricarui tanguitor care nu e in stare de mai mult – intr-adevar la Telekom personalul era jalnic. La personal, practic Telekom a mostenit OTE care a mostenit Romtelecomul care era de stat. Prin urmare, toti “expertii” si tot personalul se tragea din marea familie de dorei obisnuiti sa frece manganul. Nu competitia ii mana pe ei in munca si nici dorinta sa fie remarcati de sef si promovati – ori cat de mari ar fi fost salariile, oricum mai mare ca la competitie, caci probabil OTE a mostenit contractele colective de la Romtelecom si DT de la OTE, deci ….

“Daca pleaca nu e mare paguba” – nu stiu daca angajatii actuali gandesc la fel. Ca si clientii actuali care beneficiaza de super-preturi. De fapt, din ce stiu eu, DT/OTE/Romtelecom are mare parte din infrastructura de cabluri mai ales intre orase si pe tevile lor trec si ceilalti, adica netul ala de 100 lei la 5GB de la RDS, probabil trece prin DT care cand o sa il cumpere vreun baiat destept gen Niculaie si o sa dubleze tariful, preturile o sa sara in toate serviciile pentru toti furnizorii.

O viziune optimista asupra plecarii poate ar fi: pleca unul, ceilalti o sa castige mai mult, deci poate per total piata castiga. Din start trebuie sa taiem astfel de iluzii: competitia este singurul garant al calitatii serviciilor si al preturilor cat mai mici, indiferent de numarul de competitori. OTE nu ar fi cumparat initial Romtelecom si DT nu ar fi cumparat OTE daca piata nu ar fi fost indeajuns de mare pentru toti. Sa conteze oare insa dezastrul demografic din ultimii ani din Romania?

Ce au in comun piata comunicatiilor si piata energiei si companiile care pleaca? Numarul mare de clienti. Ambele servesc milioane de clienti, care devin din ce in ce mai putini din cauza migratiei. Si totusi, au ajuns costurile pana acolo incat sa nu se merite ramanerea chiar si strategica pe piata pentru vremuri mai bune?

Ma indoiesc ca maririle de taxe facute de PSD sunt picatura care a umplut paharul. Companiile mari nu se zdruncina cu una cu doua, si desi in Ungaria anii post criza s-au aplicat taxari la fel sau poate mai mari (nu stiu amanuntele), nu am auzit de exituri. Foarte probabil, Romania este deja trecuta pe o harta “gri” de piete cu riscuri majore unde e mai bine sa te retragi cat mai poti ca sa mai scoti ceva.

Perspectivele de dezvoltare ale Romaniei sunt din ce in ce mai clare, prin prisma interesului marilor corporatii. Dupa cum spuneam si in articolul despre plecarea Enel si CEZ, e prea mare coincidenta ca doua mari companii sa aiba aceeasi politica ca sa se retraga din tara noastra, subteran acolo au loc deja niste miscari pe care putini le sesizeaza dar cumva, aceste mari compani au “senzorii” si informatiile care sa le ajute sa se repozitioneze.

Fie ca suntem o noua Turcie in devenire, fie ca suntem o viitoare Ucraina – speculez – ceva e putred in Romania. Presa e departe de a sesiza aceste transformari epocale si ne-am obisnuit cam toti sa observam fenomenul migratiei si sa fim pasivi la el. Cand mii de oameni iti pleaca lunar, este doar o chestiune de timp pana cand vor incepe si marile companii sa plece. Inca suntem o piata mare si inca avem populatie mai multa ca Ungaria sau Bulgaria, inca mai putem sa ne indatoram si inca mai avem aur de vandut la Rosia Montana, inca mai avem gaze de vandut in Marea Neagra, de aceea nu o sa plece chiar toate companiile deodata ci doar acelea care nu se adapteaza la “felul de a face afaceri” in Romania.

In final, tot la nivelul speculativ doresc sa mai atrag atentia asupra unui lucru pe care il au in comun cele 3 companii care pleaca: toate au angajati romani. Fiecare roman a avut de a face cu CEZ si stie cat de profesionisti sunt angajatii de la CEZ. Idem cu Telekom sau cu Engie. Este foarte posibil ca pur si simplu angajatii sa fii reusit sa demoleze din interior aceste companii si factorii de decizie de sus sa nu gaseasca solutii umane pentru a mentine macar pozitiile actuale pe piata pentru vremuri mai bune.

Fed-ul scade dobanda

Dupa cutremurele din piata interbancara Fed-ul a scazut in sfarsit dobanda, exact cum se asteptau pietele. Scaderea s-a facut cu 0.25%, pe cat asteptau pietele, nici mai mult nici mai putin. Alte scaderi nu mai sunt de asteptat in acest an, doar daca conditiile geopolitice si alti factori pot inrautati situatia.

Adevarata surpriza insa s-a intamplat inainte de scadere: Fed-ul a fost fortat sa pompeze vreo 50 de miliarde de dolari peste noapte in piata interbancara sub forma de operatiuni repo pentru a furniza lichiditate. Nimeni nu se astepta si nimeni nu intelege de ce se intampla. “Lipsa de lichiditate tehnica” a termenul generic folosit de presa mainstream ca sa explice inexplicabilul. Printre factorii care au contribuit la acest inexplicabil se numara cresterea cheltuielilor guvernamentale si a deficitul, dar Fed-ul se lauda mereu ca prevede cererea de lichiditate din sistem si ofera cata trebuie, ori daca nici cheltuielile guvernamentale nu le poate estima …

Stirea a fost prezentata cu intarziere si pe la noi, dar situatia este departe de a se fi calmat, Fed-ul anuntand noi operatiuni in curand pentru a detensiona lipsa lichiditatii.

Culmea este ca consensul mainstream era ca piata e plina de lichiditate si ca tocmai de aceea trebuiesc marite dobanzile, pentru a evita o inflatie. Pana la inflatie insa, iata ca sunt probleme de ilichiditate.

Powell de asemenea a mai anuntat ca daca va fi nevoie de QE nu se va da inapoi. Se pare ca noul QE se va numi POMO, desi chiar si repo-urile actuale sunt un QE inainte de QE.

Consolidarea trendului negativ al dobanzilor nu face decat sa certifice insuccesul noilor (de deja nu prea noi) tehnici monetariste de evitare a curateniei in economie prin faliment si inlocuirea ineficientei si a insolventei prin scaderea creditelor, tiparire de lichiditate, relaxarea normelor contabile etc.

Noi detalii despre Epstein

Continuare la articolul Epstein – Speculatii care se incheia asa:

Bill Clinton ar fi unul dintre cei carora le foloseste ca Epstein a murit in timp util pentru a nu se investiga mai departe cine au fost participantii la petrecerile lui si ce contineau inregistrarile gasite la casa lui. Cu Epstein mort, procesul se inchide si investigatia este oprita. Nu doar Clinton poate sa stea linistit si si multi altii. De aceea este greu de aratat cu degetul inspre Clintoni desi lista de “personaje incomode” pentru famiglia Clinton contine zeci de oameni care s-au … sinucis.

Sursa

Unul dintre misterele vietii lui Epstein este trecerea lui brusca de la meseria de profesor la cea de trader la o banca de top (la vremea aceea, picata in 2008 intre timp) – Bear Sterns. Povestea oficiala este ca directorul bancii l-a angajat pe Epstein doar pentru ca acesta fusese un profesor de treaba pentru copiii lui – asa probabil l-a cunoscut. In viata reala insa un trader trece prin multe etape pentru a putea fi angajat si niciodata nu face saltul direct intr-o companie de top sa administreze sume mari si rareori ajunge partener instant, oricate succesuri ar avea. Cand SEC-ul (un fel de ASF de la noi) a inceput o investigatie de insider trading la Bear Stern, Epstein si-a dat demisia instant.

Dupa ce a plecat de la BS, Epstein s-a autointitulat financial bounty hounter si sa lucreze in secret pentru diverse organizatii si persoane. El zice ca ascundea si gasea bani pentru personalitati puternice inclusiv guverne printre care Adnan Khashoggi personaj implicat in Iran contra si care folosea o banca folosita de CIA pentru diverse operatiunile – BCCI. In anii 90 Epstein chiar declara in cateva articole (greu de gasit online acum) ca in anii 80 a lucrat chiar pentru CIA. Banca BCCI era in conexiune cu biroul de avocatura al familiei Clinton dar conexiunile lui Epstein cu Bill Clinton nu se rezuma deloc doar la aceasta banca. Ca fapt divers BCCI a fost la origine o banca pachistaneza dar care a intrat in SUA cu ajutorul firmei de avocatura folosita de familia Clinton.

Relatia documentata a lui Epstein cu familia Clinton incepe in 1983. Epstein participa la mesele organizate de fam Clinton cu donatorii. Recent, dupa scandal, Clitionii incearca sa mute prima relatie cu Epstein dupa ce Clinton ar fi devenit presedinte. Inca din acea perioada Epstein vizita Casa Alba si avea intalniri cu secretarul guvernului. Dupa venirea lui Clinton relatia s-a intarit, Clinton plimbandu-se de nenumarate ori cu avionul lui Epstein denumit “Lolita Express” in care se zvoneste ca ar fi calatorit si fete minore, motivul calatoriei fiind bineinteles distractia cu aceste minore.

Printre “clientii” Lolita Expressului ar fi fost si Kevin Spacey, acuzat mai tarziu de mai multe femei de abuzuri sexuale si personajul principal al serialului House of Cards, terminat brusc cand Kevin a fost ostracizat public.

Alte informatii socante despre acest caz uimitor de coruptie in sanul cele mai mari democratii a lumii, puteti gasi in interviul de mai jos cu o ziarista tanara si curajoasa din Costa Rica

https://www.youtube.com/watch?v=-jJtzZf8vkI

1 2 3 174