Lebăda mută de … Carhinthia

lebaga-muta

Lebada muta este o specie de lebede introdusa in provincia austriaca Carhinthia la mijlocul secolului al XX-lea [1]. De origine euroasiatica, culmea culmilor pentru subiectul nostru, lebada muta este inrudita cu lebada neagra din Australia. In mintea europenilor medievali, o lebada nu poate fi decat alba. De aceea, descoperirea lebedelor negre in Australia a fost un moment de soc, similar poate unei viitoare descoperiri a extraterestrilor pe planeta Marte, ascunsi in bunkere ca sa se apere de invazia pamantenilor. Ca un mic amanunt interesant, desi in Europa era pe cale de disparitie, o data introdusa in SUA, a dus-o atat de bine incat a devenit specie invadatoare.

Explicam cu cateva zile in urma, de ce a picat banca austriaca Heta si imi manifestam ingrijorarea ca, desi stiri nasoale si cu izma de apocalipsa putem gasi cateva duzine la fiecare sfert de ora, cu privire la aceasta stire, “povestea nu s-a incheiat inca! (sursa)”. De asemenea, aminteam metafora “terminal downturn” a profesorului Steve Keen de la Kingston University din Londra si iata ca adaugam inca un eveniment terminal.

Ca sa recapitulam:
– o banca privata austriaca (Hypo Alpe-Adria) are probleme dupa ce a dat credite in Europa de Sud-Est pentru orice, de la imobiliare la masini si iahturi;
– statul formeaza o noua banca (Heta Asset Resolution) care sa preia datoriile; noua banca este formata cu garantii de stat, mai precis probabil cu ale statului Carhinthia (Austria e republica federala)
– statul Carhinthia care a garantat banca falimentata, avertizeaza statul federal austriac ca daca nu va primi ajutor, va intra in faliment; mai concret, gaura produse de banca este de 10 miliarde euro pe cand bugetul anual al landului este de 2,3 miliarde.

Pentru statul austriac poate 10 miliarde nu e imposibil de dus, avand in vedere ca Austria are inca acces la ELA (tiparnita de euroi). Problema e ca spre deosebire de greci, italieni, francezi, spanioli, portughezi si irlandezi care s-ar racorda la ELA si clandestin, politicienii austriecii actuali vad altfel responsabilitatea fata de cetateni [2], isi pun si ei problema datoriilor statului si a responsabilitatii fata de cetatean si declara ca nu vor plati gaurile din bugetul de stat: “Finance Minister Hans Joerg Schelling has said repeatedly that the Austrian government isn’t liable to cover Carinthia’s guarantees.”

In ciuda declaratiilor ministrului de finante, politicienii carinthieni se vor intalni cu guvernul de la Viena pentru discutii. Cam cum fac acum grecii cu restul. Nu aiurea, cei de la ZeroHedge au numit fenomenul “o mica Grecie in inima Europei”: “It’s a mini-Greece going off in the heartlands of Europe.” (sursa). Eu as zice insa ca e doar inca o piesa a dominoului, care inevitabil va trece si pe la noi, poate nu anul acesta caci dupa cum vedem, discutiile dureaza mult. Desi la cat de repede zboara lebedele …

Ar mai fi de notat doar ca in cazul Heta, desi initial a pornit clar cu probleme, magnitudinea acestora a luat prin suprindere pe toata lumea. Adica, faptul ca Hypo Alpe-Adria era pe minus se stia, de aceea au si venit garantiile de la stat, pentru a convinge creditorii sa nu plece si sa mentina liniile de credit in continuare si probabil sa permita noii banci sa lanseze noi obligatiuni. Totul s-a facut pentru ca bancile nu au voie sa pice, dupa cum stim, daca pica o banca, pica toate. Ce a intervenit nou, este ca daca initial statul evaluase ce mai ramasese din creditele bune ale bancii la o anumita valoarea, ce s-a dovedit dupa aceea a fost mult mai nasol, de unde si nevoia de a mari contributia statului si refuzul acestuia de a mai pompa bani in ea. Si asta in ziua de azi (!), cand dobanzile sunt aproape pe minus, cand BCE tipareste miliarde de euroi lunar si cand pana si porcusorii au acces la creditare pe piata obligatiunilor la dobanzi incredibile acum 2-3 ani.

Cu privire la noi, ar mai fi de notat, ca “banca rea” este si singura varianta pe care o are BNR-ul ca sa salveze o banca daca apar probleme, doar ca garantiile vor fi in lei, pentru ca noi nu avem ELA. Nu mai retin precis, dar prin 2012 cand se discuta, stiu ca au iesit cu un plan in fata, ca sa contra-atace propagandistic si sa convinga lumea sa nu se [3]sperie, ca daca se intampla ceva, fac o banca rea care sa preia activele “neperformante” si deponentii nu au nici o problema. Deponentii austrieci ma indoiesc ca au vreo problema, ca la 50 km de ei sunt bancile elvetiene. Dar oare romanii ce alternative sa aiba?

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

NOTE

[1] sursa: landesmuseum

[2] evident, cu exceptia celor care au “salvat” prima data banca Hypo Alpe-Adria in 2009, prin crearea HAR/Heta – cea care a picat acum.

[3] ceva-ceva despre “banca rea” puteti gasi in Bancherul – o revista care pare a fi o portavoce oficioasa discreta

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.