It’s not China, stupid

Ca dupa fiecare crash, “analistii” incearca sa explice motivele. Pe la noi, ideea generala raspandita in presa ar fi ca din cauza prabusirii bursei chineze si a devalorizarii yuan-ului a cazut toata lumea [1]. Evident, presa pe la noi nu face decat sa traduca Reuters si Bloomberg care nu sunt tocmai niste surse de informare reala cand e vorba de analize, mainstream-ul lor fiind la fel de putred ca si al nostru. Ba mai mult, Bursa mai aminteste si de o stire sporadica cu privire la caderea traficului international de marfa, informatie aparuta intr-un articol Reuters. Mult zgomot aiurea, caderi ale indicilor maritimi au tot fost dar niciodata nu prea au fost corelati cu bursa, bursa fiind oricum de mult timp defazata de realitate, adica de economie.

Eu nu dau deci doi bani nici pe legatura intre caderea burselor si contractia economica, care economie paradoxal si-a revenit in ultimul timp in SUA si in Europa, cel putin conform statisticilor oficiale. Iata cum se mira Bursa:

Dar cum s-a ajuns de la optimism la haos? Nu indicau toate datele macroeconomice din Europa şi Statele Unite că mai era doar un pas până la redresarea economică şi reluarea creşterii? Poate, dar numai pentru cei care au ales să ignore adevărata natură a aşa-numitei redresări. Prăbuşirea preţurilor materiilor prime, până la cel mai redus nivel din 1999, conform datelor de la Bloomberg, arată existenţa unor dezechilibre majore pe această piaţă. S-a ajuns în situaţia în care cererea nu s-a mai prezentat la întâlnirea cu oferta, deoarece deficitul cererii este prezent şi la nivelul produselor finite.

Pai ce legatura sa fie intre oferta si cerere cand toate bancile centrale tiparesc bani si cand razboiul valutar este in toi. Sa fii copil sa crezi ca preturile la materii prime pe bursa au vreo legatura cu cererea reala de materie prima. Ca sa nu mai vorbim ca oricum nici nu mai stii in ce moneda sa evaluezi pretul pentru a avea o imagine clara daca un pret creste sau scade.

yelen

Parerea mea este ca mini-crash-ul se datoreaza in totalitate viitoarei cresteri a dobanzii de referinta din septembrie. Fed-ul a tot dat semnale ca urmeaza sa mareasca si smart money a iesit acum de pe bursa ca sa treaca pe bonduri, in asteptarea cresterii dobanzii. S-a nimerit si China sa fie cu probleme acum si ceea ce trebuia sa fie doar o corectie inevitabila, s-a transformat intr-un crash. Nu cred insa ca o sa dureze prea multe zile si nu cred ca o sa ameninte stabilitatea financiara. Inca nu este implozia pentru ca inca nu au crescut dobanzile. Abia cand mai toate bancile centrale relevante o sa mareasca dobanzile si o sa inceapa default-urile suverane o sa fie adevaratul crash. Acum, in afara de minioni gen Grecia si Puerto Rico nu auzim de probleme.

Deci, ce ne asteapta pe noi romanii din acest crash? Pai faptul ca a cazut BVB-ul nu face decat sa taie ultimele sperante de randamente ale celor care mai au ceva lichiditati pe la noi. Acum chiar o sa urmeze explozia in imobiliare pe masura ce toti o sa ajunga la concluzia ca oriunde te duci cu banii randamentele sunt negative. Si cum afaceri nu are sens sa faci in Romania, alternative la imobiliare nu exista. Dar deja sunt sectoare pe care preturile au explodat si evenimentul actual nu o sa faca decat sa confirme acest trend. Dar asta nu ar fi problema principala.

Parerea mea este ca principala problema o sa fie cursul si poate dobanzile. Insa inainte de dobanzi o sa avem cursul si in special dolarul. Daca acum se trece peste crash si nu intra in implozie, Fed-ul o sa rasufle linistit si o sa mareasca dobanda, gandind: “doar pentru atata fuss am asteptat noi atata vreme?”. Ezitarile de a mari dobanda au fost evident legate de spaima unui crash total, altceva nu ii intereseaza pe bancheri. Cresterea dobanzilor o sa faca din bonduri ultima reduta si periferia va fi din nou maturata.

Suntem sau nu suntem noi periferie? Abia la viitoarea marire din septembrie vom afla cu certitudine. Sunt sanse ca din cauza Deveselu, baietii de la Morgan Stanley care se ocupa de “frontiera” sa fie nitel atenti si sa nu puna presiune prea mare pe leu, dar cat de mari sunt sansele nu stiu sa spun.

Ah, si inca ceva. Cu ocazia asta (adica in septembrie) vom vedea si daca Peter Schiff este profet sau papagal. Tare mi-e teama sa nu fie profet …

PS: pentru a nu fi acuzat ca eu doar traduc ZH as mentiona ca desi ii citesc, nu reusesc sa fac fata cu ritmul lor; asta cu Schiff l-am vazut abia dupa ce am scris articolul; iata pe scurt tot ce am vrut eu sa explic de fapt:

Have no illusions, while most market observers are quick to blame the sell-off on China, this market was given life by the Fed, and the Fed is the only force that will keep it alive.

~ ~ ~ ~ ~

NOTE:

[1] ZF: De mai bine de două luni, bursa din China scade continuu, iar eforturile autorităţilor de la Beijing de a opri acest tren rapid care se duce într-un zid au fost sortite până acum eşecului, în ciuda faptului că s-au pompat miliarde de dolari.

Bursa: Dinamica negativă a burselor s-a accentuat mai ales în ultimele zile, “vinovatul” de serviciu fiind China, în urma deciziei de relaxarea a cursului fix al monedei naţionale faţă de dolarul american.

8 comments

  • Chiar vroiam sa scriu la articolul precedent: sa nu ne agitam prematur (mai ales ca e povestea cu ce se intampla cand strigi de prea multe ori “lupul”) deocamdata sunt vesti proaste pentru cei care au ceva (mai mult) bani.

    • din pacate nu pentru cei care au bani o sa fie probleme; dupa cum spunea Becali dupa criza: mare scofala, inainte aveam un miliard de euro, acum am doar 500 de milioane, eu oricum nu simt nimic; insa cand o sa sara cursul si o sa inceapa inflatia, clasa de jos o sa fie rasa mai nasol ca in 2008 …

  • Adica “clasa de jos” care a luat credite in valuta, care lucreaza la Stat (adio mariri, poate chiar taieri).

    • tot ce e sub salariu minim va suferi; dar acum e un mic rebound, doar investitorii au habar ce s-a intamplat, cursul e inca linistit; acum cei care nu au bani rad si se bucura: “ce bine de noi ca nu avem bani ca ia uite cat au pierdut astia”; cred ca Sima tot spunea ca in prima etapa a crashului, saracii o sa se bucure ca bogatii si-au pierdut banii; momentan insa, la fel ca in 2008, majoritatea romanilor nici nu stiu ce cutremur a avut loc; iata ca azi deja trece rebound-ul tehnic, incep iar caderile …

  • Depinde la cine te referi cand spui “sub salariul minim”.
    Avand in vedere ponderea populatiei de la noi care traieste din te miri ce de la o luna la alta, probabil pentru o buna parte nu va fi cine stie ce diferenta.
    Pe cand consumatorii de credite sigur vor incasa o lovitura majora desi nu este exclus sa obtina o pasuire pana se linistesc apele, ca alternativa la un crash total.
    Mai sunt si cealalta categorie, a celor sponsorizati de Stat care iarasi, s-ar putea sa aiba probleme.
    Oricum, atat timp cat nu incep sa se tipareasca cartele, inca e bine.
    Inca mai poti intra in magazine cu 2000lei si sa-ti cumperi mancarea pe doi ani.

    • Intotdeauna e valabil ce a spus un preot necunoscut unei contabile in 2009, in toiul crizei: “pai ce criza, ca eu am fost mereu in criza”; oamenii care au fost mereu in criza si care traiesc de pe o zi pe alta, nu o sa piarda mare lucru: o sa mai taie probabil din benzina si calorifer, pe langa faptul ca o sa piarda sperantele;

      Interesanta observatie ca poti cumpara cu 2000 lei mancarea pe doi ani, chiar nu ma gandisem la asta; oare cati realizeaza si cati sunt dispusi sa sacrifice 2000 lei doar pentru ca ne aflam pe marginea prapastiei si oricand poate sa vina cutremurul? chiar si cei mai “vigilenti” sunt ignoranti si superficiali; un amic care e obsedat de profetii si care in 2009 m-a ascultat si si-a facut rezerve de faina si altele, dupa aceea radea de mine: “Gigele, mai vine ba criza?” Nu e insa de ajuns un crash pentru pierderea sperantei, oamenii au tendinta sa creada mereu ca negrul e alb si nu sunt interesati de probleme pre complicate care presupun sa gandesti nitzel si sa fii informat.

      O alta persoana imi marturisea: “eu tot ce am facut, am facut prin credit”. Are expunere maxima, case, masini, imobiliare, totul pe credit, la limita. Probabil o mica crestere, de 3-5 procente pentru mai mult de 6 luni o va matura.

      Eu as mai vedea insa pe langa riscul valutar si al dobanzilor un alt mare risc la noi: INFLATIA. Oricum realitatea nu e chiar atat de frumoasa cum o prezinta cifrele oficiale si dupa cum stim, la noi preturile sunt foarte sensibile la toate lucrurile bune care se pot intampla. Dupa cresterile salariale planificate, pun pariu ca o sa inceapa din nou caruselul maririlor de preturi …

  • Rolul de profet al apocalipsei e un risc asumat, cu certitudine nimeni nu este atat de intelept/clarvazator incat sa strige “lupul” exact cand vine lupul.

    Pe urma, adevarat, astfel de evenimente nu loveste in toata lumea la fel.

    Sunt unii care nici n-au simtit ce s-a intamplat in 2008, altii chiar s-au bucurat (cei care aveau euro/dolari in banca), cei care au cumparat imobiliare au fost insa loviti, desi daca e casa in care stai nu prea te intereseaza daca e 60k sau 40k daca stii ca tot acolo vei sta in urmatorii 10-20 ani.

    Indiferent de ce va urma, un cataclism global insa cred/sper ca e inca departe.

    In rest, fiecare joaca cum stie mai bine la roata norocului, adica credite, imobiliare, afaceri, etc.

    Deocamdata inflatia nu prea e un risc, cam toti se tem momentan de deflatie, dar nu se stie ce va mai fi la anul.

    In ceea ce priveste cresterea salariilor sunt curios de unde vor veni banii.
    Daca se va mai taia din furaciuni toate bune si frumoase, altfel se va ajunge la imprumuturi, cresteri de taxe, etc. preturile probabil sunt ultima problema.
    In definitiv avem deja preturi “europene” si cat de cat concurenta, cerere mai mare va insemna import mai mult, fericiti cei care produc (romanii mai putin).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *