Trivialitatea: marea diversiune + protestele au nevoie de UN PROGRAM

Klaus invita protestatarii sa ii trimita email unde sa faca propuneri cu reprezentantii la discutii. CTP: Ultimatumul lui Klaus Iohannis ori e prostie, ori e diversiune.

Adevarul este ca a cantari intre prostie si diversiune este greu. Pe de o parte cat de prost sa fii sa te gandesti ca oricine poate trimite un email, inclusiv oamenii din sistem. Cum o sa filtreze Klaus daca un email este sau nu de la protestatari?

De asemenea, sa presupunem ca Klaus este un super-neamt destept care are sistemul de filtrare intre protestatari si sistem, sa trecem la alte aspecte: cum poate Klaus sa citeasca 15.000 de mailuri daca doar 1 din 2-3 protestatari o sa trimita mail? Sa zicem ca are ajutoare: un hipster super destept citeste un email in 10 secunde. Asta inseamna 1500 de ore de munca, adica vreo 150 de hipsteri care sa munceasca 10 ore pe zi. Are Klaus hipsterii astia? In plus, sa nu uitam si de spam-uri …

Dar Klaus nu e prost aiurea. Cu chestia asta se spala pe maini si va initia discutiile tot cu baietii lor.In plus, cu cat o lungim cu atat mamaliga se raceste si poate scapa in scaun.

Prin urmare eu as tinde mai degraba spre diversiune. Din pacate, propunerea lui Klaus nu este singura diversiune. Voi explica …

Sa facem un exercitiu de gandire. Daca ar fi sa gandim sistemul ca o persoana, de ce ii e frica cel mai mult sistemului? Sistemului ii este frica cel mai mult de posibilii lideri puternici si veritabili care sa fie ridicati sus cu ocazia “revolutiei”, altfel spus de valori veritabile. Si cum se poate feri sistemul de astfel de lideri? Prin trivializare si abureala: ne facem ca va ascultam, ne facem ca va luam in seama, ne facem ca ne pasa, etc. Si pentru ca doar cu vorbe nu e de ajuns, “postacii” sistemului de pe Facebook si de prin televiuziuni incep sa lanseze nume ca sa vada ce se prinde: Maior, Moise, Mandruta sau chiar Isarescu! Este bine macar ca nu prea am auzit de Cernea.

Cu cat felul in care decurg “schimbarile” este mai penibilizat prin acest gen de propuneri de dialog din partea puterii, dar si prin multe alte tehnici de manipulare, cu atat oamenii de valoare, veritabili, potentialii lideri, vor sta deoparte si se vor retrage, temandu-se de penibil si grotesc.

E frumos sa ne jucam de-a democratia si de-a facut guverne, dar chiar sa delegam pe orice tercea-bercea nu merge. Am vazut o stire cu proaspatul guvern al Canadei: fiecare ministru a facut excelenta in domeniul pe care il conduce. Acesta este guvernul pe care il visez si eu pentru Romania. Guran se crede destept ca da din cioc, dar nu l-as prea vedea conducand o firma sau negociind contracte, daramite ministru. De fiecare data cand e cazul de cifre, Moise se cam incurca si desi are prompter ii dau cu virgula. Nu mai zic de ceilalti: Maior, e nasul, adica nasul sistemului, ar fi penibil sa mai aiba vreun viitor in politica romaneasca. Isarescu la fel, e cel mai rau, e Il cappo. Etc, etc.

Ce trebuie in primul rand protestatarilor este UN PROGRAM si o MINIMA ORGANIZARE. Fara un program cu punctele A,B, C cat mai clare si cat mai tangibile, orice este in van, orice guvern ar veni si orice vrajala o sa bage Klaus maine, cata vreme nu exista O PROCLAMATIE cu 10 puncte care sa cuprinda cat mai multe cereri esentiale (nu e bine nici sa ne pierdem aiurea in probleme secundare), totul este in van

PS: am observat tendinta televiziunilor de a ghici si de a evalua posibile nume pentru viitorul prim-ministru. Este o greseala directia asta si denota incapacitatea jurnailstilor de a observa esentialul: nu cine vine conteaza ci ce face. De aici si discutia ar trebui orientata in jurul a ce se poate face, ce ar fi bine sa se faca. Invitatii trebuie sa raspunda la intrebarea: ce trebuie schimbat? cum sa facem? cum sa nu miscam lucrurile? nu sa tot rumege: oare cine e mai bun de prim-ministru? oare o sa fie Isarescu? dar Maior? etc …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *