Sf. Vasile cel mare, bucătarul şi fierberea dogmelor

niceeaIn Vietile Sfintilor de ziua Sf. Vasile cel Mare (1 ian) este mentionata o minune din Niceea, prin care Sf. Vasile a recuperat biserica din localitate pentru crestinii ortodocsi in confruntarea cu arienii care aveau sprijinul imparatului.

Pe scurt, arienii au cerut imparatului sa le dea lor dreptul de a sluji in biserica din localitate, gonind pe ortodocsi. Imparatul Valens care era arian, le-a dat-o arienilor, drept urmare crestinii ortodocsi au cerut ajutorul Sf. Vasile cel Mare care era episcop de Cezareea pentru recuperarea bisericii.

Sf. Vasile l-a infruntat pe imparat si i-a amintit ca “Cinstea imparatului sta in judecata sa. Iar intelepciunea zice: Dreptatea imparatului la judecata se vede”, altfel spus, l-a acuzat de coruptie (cedarea la influentele arienilor) si l-a indemnat sa respecte legea (altfel zis sa faca dreptate). Pe vremuri, imparatii care pretindeau ca sunt drepti nu puteau sa aplice legea absolutista – pumnul in gura – ci fiecare decizie trebuia justificata si imbrodita cel putin de legea nescrisa a bunului simt.

In discutia cu imparatul, Sf. Vasile are parte de un incident: bucatarul imparatului – Demostene – l-a jignit pe Sf. Vasile cu glas incet (adica astfel incat sa il auda sfantul si altii, dar nu imparatul). Primul raspuns al sfantului a fost sa il faca pe Demostene necarturar: “Vedem aici si pe necarturarul Demostene“. Drept raspuns, simtinud-se cu musca pe caciula si fiind prost din fire, Demostene l-a ocarat din nou pe Sf. Vasile care i-a raspuns din nou, escaladand tensiunea: Lucrul tau este sa ai grija de mancari, bucatarule, nu sa fierbi dogmele Biserici.” Si a tacut Demostene rusinat.

Din proloage, nu intelegem cat de mult a prins imparatul din aceasta confruntare si ce atitudine a avut fata de Demostene, cert este ca indirect, prin reactia bucatarului si raspunsul sfantului, imparatul a fost rusinat, intelegand poate ca si el se baga aiurea in dogmele Bisericii sau cel putin simtindu-se cu musca pe caciula. Drept urmare, a delegat facerea dreptatii catre Sf. Vasile care a propus dupa cum stim testul minunii pentru a decide care tabara sa dobandeasca slujirea in biserica orasului. Minunea este interesanta, mai ales prin prisma unei alte informatii pe care descrierea sumara a intamplarii ne-o da: dupa propunerea ca biserica sa treaca la tabara in fata careia usile bisericii zavorate se vor deschide singure, iar daca nu se vor desface la nimeni, sa treaca la arieni, ortodocsii au fost mahniti, acuzandu-l pe sfantul ca “dupa frica imparatului a facut judecata”. Vedem deci ca in relatia cu puterea, episcopul sfant nu a lasat nici un loc de a fi acuzat de nedreptate, ci a respectat intru totul porunca imparatului de a face dreptate fara partinire. Ba chiar, daca analizam rational, a partinit mai mult pe arieni. Sfantul avea insa credinta si de aceea isi baza deciziile pe puterea credintei in adevar.

Sa revenim insa la dialogul intre Sf. Vasile si bucatarul care nu-si vedea de oalele lui. Oare cati astfel de bucatari nu gasim in ziua de astazi, nu doar intre ortodocsii mai mult sau mai putin practicanti, mai mult sau mai putin carturari. Exista o inflatie de specialisti in ziua de astazi, fiecare pricepandu-se la orice.

Specia de bucatari experti in dogme sau in chestiuni extrem de complicate nu este insa noua. Protestantii prin definitie de declara crestini care interpreteaza cum vor ei Biblia si nu cred in nimic altceva, negand din start autoritatea traditiei sau a chiar a unei conduceri alese de ei. Migratia protestantilor intre o “biserica” sau alta se face dupa compatibilitatea intre ideile lor si ale “pastorului” ales in mod democratic sau prin finantare de catre membri acelei “biserici”.

wikipedia-expertCe e nou astazi insa este aproape generalizarea totala a virsului “expertizei” in orice. Fiecare este expert in ceva si isi sustine punctul de vedere cu ferocitate, rareori acceptand schimbarea acestui punct de vedere. Cei mai “evoluati” bucatari, dau chiar referinte din Wikipedia sau baga multe citate ca sa uimeasca auditoriul prin elevatia discursului. Alti “experti” apeleaza la maiestria oratoriei si a limbajului si isi au deja un pachet de argumente in buzunar din care scot la nevoie, indiferent de situatie, “dovezile” necesare convingerii. Bucatarul din povestirea minuni este insa un caz josnic, el nici macar nu folosind argumentarea, nefiind oricum intrebat de nimeni ci doar aruncand cu invective asupra Sfantului.

Ce este insa de admirat la bucatar, este ca dupa a doua ocara, ni se spune ca a tacut rusinat. O reactie mai rara in ziua de astazi, cei care sunt biruiti de cuvant, rareori tac iar daca nu recurg la jigniri si acuze “out of topic”, fug din auditoriu in auditoriu pentru a-si continua “misiunea”. V-as da un exemplu, pentru a intelege fenomenul. Bunaoara, Dan Puric a fost acuzat de Plesu ca foloseste prea multe citate (pe langa alte lucruri, ca nu e bine sa magulesti auditoriu, etc). Asta a fost acum 6 ani, dar cum Puric a reparut la TV de Craciun, cu ajutorul Facebook – acceleratorul de idiotenie – un share la un articol vechi a starnit interesul celor doua tabere: pro si anti-Puric, fenomenul fiind imediat preluat de unele ziare in principal de scandal. Intamplator, am urmarit o dezbatere despre scandalul Puric-Plescu la Robert Turcescu – Unde TV, unde fostul securist a invitat in emisiune un alt securist care insa nu s-a deconspirat inca si care este ziarist la EVZ. Nu ma pronunt prea mult cu afilierea celor doi si cu ce au in cap, insa ideea principala a discutiei intre Robert Turcescu si ziaristul de la Evenimentul Zilei a fost ca Puric trebuie combatut pentru ca este pro-rus si in ziua de astazi, este pericol mare cu rusii. Daca cine stie cum Puric ca candida si va castiga alegerile, oare ce o  sa se intample? La discutie, ulterior a participat si “expertul in  fraierirea investitorilor care au castigat banii fara sa munceasca si i-au pierdut mai usor decat i-au castigat” – nimeni altul decat brokerul fugar Cristian Sima care bineinteles a avut si el un cuvant de spus la disputa intre cei doi oameni de cultura, cat si in comentariile ulterioare referitoare la ortodoxia din Romania si cat de in urma este ea ramasa fata de catolici care sunt mai culti. De altfel, intreaga idee a emisiunii este ca oricine poate sa sune (prin Skype TV) si sa se dea cu parerea despre subiect. Bineinteles ca oricine poate sa sune, dar putini pot sa spuna chiar ce vor ei, daca sunt in contradictie cu ideile realizatorului. Ca si al televiziunea mainstream, niciodata nu sunt invitati experti sau macar cunoscatori …

Lipsa autoritatii si diluarea increderii in elite este cumva involutia societatii actuale, care merge mana in mana cu pierderea unor valori morale minimale, cum ar fi modestia si toleranta si chiar disparitia unor abilitati intelectuale care au ajutat omenirea sa progreseze: curiozitatea, dorinta de cunoastere, de marire a limitelor propriei gandiri prin dialogarea si deschiderea catre alte opinii. Ca sa nu mai vorbim de discernamant – floare rara in ziua de astazi. Este greu de analizat fenomenul si nu ma hazardez la a spune mai multe, poate decat ca “distractia” abia a inceput, web-ul si Facebook-ul avand abia cativa ani de stricat mintile prin crearea unei false iluzii de informare si educare.

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *