Ajuta-te singur! – Samuel Smiles

Inspirat de poza din postul anterior, o sa incep o serie de recenzii de carti cu un titlu care ar trebui studiat in scoli la o noua materie: “formarea caracterului”. M-am mirat prima data cand am dat de acest titlu: o carte laica publicata de o editura ortodoxa, si nu de orice editura ci de Editura Mitropoliei Olteniei, pe cand IPS Tefan era al oltenilor. Am citit cuprinsul si mi-a fost de ajuns sa o cumpar. Am mai rasfoit-o din cand in cand, nu am citit-o niciodata cap coada, insa oriunde o deschid cand am chef de ceva lecturi “motivationale”, raman placut impresionat. Iata mai jos doar un scurt fragment din introducere care se doreste un fel de argument. Insa, cat ce mult se potriveste vremurilor noastre! Vroiam sa scriu un articol despre cum fura romanii de jos, si cei care muncesc dar mai ales cei care nu muncesc. Am tot scris despre credite si cum de vina suntem noi toti care am luat credite pentru ca bugetul e acum in pragul prabusirii si in loc ca banii de la FMI sa vina pe proiecte de investitii, vin la BNR ca sa sustina cursul valutar pentru ca altfel romanii nu si-ar mai putea plati ratele si ar da jos cu sistemul bancar, ceea ce ar paraliza duce economia cu vreo 15 ani in urma.

Dar, iata fragmentul:

Progresul national este inmanuncherea activitatilor, energiilor, virtutilor tuturor, tot asa precum decaderea nationala este inmanuncherea lasitatilor, egoismelor si viciilor tuturor. Daca privim indeaproape, vom vedea ca ceea ce suntem obisnuiti a arata ca mari plagi sociale nu este, in decursul vremii, decat dezvoltarea monstruoasa a viciilor de care insine suntem atinsi, si ca zadarnic ne vom sili sa ne scapam din ele prin ajutorul legii – totdeauna, sub o infatisare sau alta si inca mai cu putere, ele se vor ivi din nou, atata vreme cat conditiile dezvoltarii noastre personale nu vor fi imbunatatite. Daca aceasta parere este dreapta, urmeaza ca patriorismul cel mai inalt si cea mai marinimoasa filantropie nu stau in atat a reforma legile si a schimba institutiile, cat mai cu seama a ajuta altora sa se inalte si sa se innobileze prin sloboda si neatarnata actiune a propriei lor vointe.

Guvernamanul unei natiuni nu-i de obicei decat icoana si reflexul indivizilor care o alcatuiesc. Orice guvernamant care e  prea inaintat fata de popor va fi, fara indoiala, tras inapoi, dupa cum orice guvernamant care e prea inapoiat va fi tarat inainte, cand poporul este mai inaintat. Dupa cum apa isi gaseste mereu nivelul ei, o natie va gasi in legile si guvernamantul ei dispozitiile care convin caracterului ei. Aceasta este in firea naturii. Totdeauna poporul nobil va fi guvernat nobil, totdeauna cel ignorant si stricat va fi condus murdar. Libertatea nu-i numai rodul unei infloriri politicea, ea e mai mult al unei infloriri moreale, al energiei, al neatarnarii si libertatii de actiune individuale.

Felul cum este condus un om poate sa nu aiba prea mare insemnatate, in vreme ce totul atarna de chipul cum se conduce el insusi. Cel mai nenoricit sclav, in adevar, nu e acel care e supus ciudateniilor unui despot, oricat de mare ar putea fi acest rau, ci acela care este robul propriilor lui vicii, egoism si ignoranta. Dezrobirea natiilor in inima carora stapaneste astfel sclavia n-ar putea fi rezultatul unei simple schimbari de stapani sau de institutii; si atata vreme cat aceasta iluzie fatala va face ca libertatea sa depinde de guvernamant, aceste revolutii, cu oricate jerfte s-ar face, nu vor pretui mai mult si nu vor produce rezultate mai temeinice decat o simpla schimbare de tablouri intr-o fantasmagorie. Libertatea nu poate avea temelii solide decat in taria caracterelor individuale; si tot in aceasta tarie a caracterelor se gaseste cea mai sigura garantare a sigurantei publice si a progresului national.

Cartea o puteti:

comanda online noua
comanda online veche
citi online in engleza

Pe wikipedia gasiti autorul aici si cartea aici.

Cartea a fost publicata la noi in  perioada interbelica. Retiparirea ei in 2007 are binecuvantarea IPS Teofan, dar textul din pacate nu este adus la zi. Multe cuvinte si expresii ar trebui actualizate, dar probabil o noua traducere ar fi si mai recomandata.

3 comments

  • Vazand reportajul cu parintele Nicolae Tanase si avand o idee, din cele ce ai scris, despre ce a vrut sa spuna omul Samuel Smiles, nu pot sa nu imi amintesc importanta colosala pe care o da chiar si Nicolae Paulescu (si Nicolae Mladin, parafrazandu-l pe acesta) formarii caracterului, spre exemplu, in cartea “Cele patru patimi”. Iti spun pentru ca la asta m-am dus gandul si abia astept sa am ocazia sa inteleg cum a vazut omul asta ca putem sa ne “self help”.
    Numai bine!

  • Un film documentar despre Sfântul Ioan Maximovici din Shanghai şi San Francisco cu subtitrare in limba romana
    click pentru download:

    http://dl.transfer.ro/Viata_Sfantului_Ioan_Maximovici-transfer_RO-14dec-7c578d.zip

  • Am facut o legatura intre gandurile d-lui Samuel Smiles ( proaspat citite de mine, cristalizate in capitolul intitulat “courage”, din cartea numita”character” – alta decat “self-help”) pe de o parte, cu observatia (celui prin care am auzit de acest autor scotian) referitoare la mocnirea unui razboi mondial si evidenta mediatica cu care se prezinta o asa perspectiva – concret, in Libia din zilele noastre, cu antrenarea marilor puteri existente.

    Mentionez ca, editat tot in perioada interbelica, a fost gandul unui roman, Constantin Moisiu – “Cutremurul de pe pamant este semnul maniei lui Dumnezeu”, dintr-un articol al unui ziar, in care atragea atentia asupra opticii de luat in considerare in cazul unui cutremur care avusese loc recent. Acest articol am reusit sa-l citesc prin bunavointa unor oameni care s-au straduit sa-l faca cunoscut altora care ar fi fost interesati si vad ca e (coincident, superficial observand) acelasi cu al profetilor Vechiului Testament.

    Amintindu-mi totodata si de faptul ca cele mai simple indemnuri, din glasul Bisericii prin gura unuia dintre preotii-parinti, sunt de forma: “daca vreti sa scapati de pacate (si de consecintele lor), atunci nu le mai faceti”, “vreti preoti sau oameni raspunzatori pentru altii, mai buni? nasteti-i”, imi dau in continuare seama ca de la conceptia de viata a fiecaruia dintre noi si suma tuturor conceptiilor unei comunitati(preferabil tinzand spre ortodoxie) incep multe, chiar si regenerarea omului, inca posibila si actuala. A vrea sa fie o lume mai buna, a naste concret oamenii care formeaza o lume mai buna, a-i creste si forma(nu in/de~forma) este exact ce multi din marii romani au constientizat si s-au straduit sa ne lase. Putem sa apreciem si sa continuam lucrarea inceputa.

    Nu ne ajutam noi singuri, nici unii pe altii, desi asta se vede din afara . . Cineva nevazut ne ajuta, pe fiecare in parte si pe toti la un loc, nu-i asa?

    Iti multumesc, Gigel, inca o data pt impartasirea gandului de a ne atentiona in privinta cartii din articolul de mai sus.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *