Noul bailout nu rezolva nimic

Chiar daca noul bailout si negocierile viitoare trec prin parlament, incoerenta programului economic il va distruge – noteaza Centrul pentru Reforma Europeana, un think-tank renumit din Marea Britanie.

Autorul continua sa aduca argumente. Unul ar fi ca Grecia a capitulat. Tot efortul si toata opozitia lui Tsipras i-au adus Greciei conditii mai dure decat daca ar fi acceptat termenii initiali si nu s-ar fi opus Germaniei pana nu a mai avut incotro. Poate un popor capitulat si umilit sa reconstruiasca o economie prin austeritate, taieri si cedarea suveranitatii?

Strategia Germaniei este clara: sa impuna conditii dure oricarui guvern care incearca sa miste in front si sa nu adopte litera cu litera, “recomandarile” Germaniei. Pe baza fricii de excludere din UE si a temerii de necunoscut, popoarele vor accepta austeritatea, privatizarile si cedarea suveranitatii.

Intr-un articol datat 9 iulie (deci inaintea ultimatumului), un economist al FMI-ului sustinea ca esecul bailout-urilor anterioare se datoreaza nu faptului ca FMI-ul nu a calculat bine impactul austeritatii (taieri de pensii, taieri de investitii), consolidarea fiscala fiind doar o fractie din scaderea veniturilor. Problema reala sustine Olivier Blanchard ar fi reformele structurale insuficiente (baza de impozitare, privatizarile prea putine etc) si riscul persistent al Grexitului care a afectat investitiile private.

Si totusi masurile fiscale sunt cele care conteaza pe termen scurt si prin urmare pentru succestul bailout-ului – adica guvernul face rost de bani pentru plata ratelor. Reformele structurale nu au impact pe termen scurt deoarece crestere economica peste noapte e mai greu de realizat. Reformele structurale pot avea efect doar daca consumul revine. Ori austeritatea loveste in consum si prin urmare politica fiscala va distruge sansele de succes ale bailout-ului.

Incepand din 2009, Grecia a taiat din balanta guvernului cu 21%, pe cand scaderea PIB-ului a fost de 20%, ceea ce dovedeste o legatura directa intre austeritate si impactul asupra economiei. Prin urmare, un guvern care impune noi masuri de austeritate nu va face decat sa dea jos din nou cu PIB-ul si indiferct cu raportul datorii/PIB – tocmai ratio-ul la care se incearca schimbarea trendului prin programul de bailout.

Iata deci cum economistul sef al FMI-ului prevede esecul ultimului bailout la care propria organizatie este semnatara. De altfel, frictiunile intre FMI si Franta pe de o parte si Germania pe de cealalta parte nu sunt noi. Problema este insa ca Germania conduce UE si SUA a pierdut controlul. Sa vedem insa analiza mai departe.

O alta problema pe care o vede Centrul pentru Reforma Europeana este lipsa increderii intre greci si europeni. Institutiile cer actiuni inaintea eliberarii fondurilor si o supervizare mai stricta a tuturor angajamentelor pe care grecii si le asuma. Nici una dintre acestea nu va functiona si nu doar din cauza instabilitatii iminente a politicii grecesti. Din experienta FMI-ului, actiunile cerute inaintea oferirii banilor nu au efect daca guvernul care si le asuma nu crede in ele. Exista mereu loc de superficialitate si ocolirea regulilor, asa cum un copil caruia i se cere sa faca temele poate sa piarda timpul mazgalind caietul sau desenand in timp ce parintii il vad stand la birou concentrat si atent la ce face.

In concluzie, cel de-al treilea acord de bailout va pica din aceleasi motive din care si primele au picat. Grexitul ramane deci pe tabla.

One comment

  • Pui problema gresit.
    Nu “austeritatea loveste in consum”.
    Dezvoltarea economica (reala) nu se bazeaza prin consum pe credit (indiferent ca vorbim de credit personal sau credit luat de stat pentru mariri artificiale de salarii in domeniu public/pensii si investitii clientelare).

    Dezvoltarea economica reala se bazeaza pe investitii private.
    Pentru asta trebuie sa existe un mediu de afaceri favorabil, iar in acest sens taxarea excesiva (impusa pentru recuperarea datoriilor, chipurile) este o problema.

    Sigur ca nu rezolva nimic, scopul nu este sa rezolve ceva pentru greci.
    Problema doar se amana inca vreo 3-5 ani, atat.

    Grecii oricum vor ajunge iar in datorii dar de data asta exista si garantii, deci se vor trezi si mai saraci peste cativa ani.

    Oricum, poate nu e prea tarziu sa puna OXI in practica mai ales ca e mult mai dezavantajos decat era la momentul votului.

    Desi ma indoiesc, daca a iesit 60/40 si au venit cu conditii si mai grele decat la inceput, AIA sunt destul de siguri ca
    grecii nu vor misca in front. Adica vor misca ceva (au inceput deja protestele) dar masurile vor fi acceptate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *