Austeritatea – ioabăgie postmodernă

Pe masura ca istoria crizei actuale care abia a inceput de cativa ani se desfasoara, deja putem identifica cateva trenduri si cateva concepte care nu sunt noi prin substanta lor ci mai ales prin felul de prezentare care ne face pe cei care nu suntem istorici mai greu sa le identificam mai greu.

Sa discutam azi despre conceptul de austeritate. Nu stiu originea folosirii recente a acestui termen, de unde a inceput sa apara si la ce masuri s-a referit initial. Pe scurt insa, ca sa il explicam, austeritatea se refera in principal la taierea cheltuielilor bugetare ale unui stat deoarece statul respectiv trebuie sa plateasca dobanzi mari pentru credite mari si multe facute in trecut. Bineinteles, in conditiile in care statul respectiv nu prea are incasari din care sa o faca. Nu mai are rost sa reamintim natura acestor credite si motivele pentru care politicienii le-au facut. Nu mai are sens sa subliniem nici ca aceste credite au fost total falimentare, nu au avut nici un folos pentru popor si in mod normal politicienii care le-au facut ar trebui sa fie acum judecati. Sa continuam cu paralela intre austeritate si iobagie. Ce inseamna asadar iobag?

IOBAG = este un taran “legat” de pământul unui stăpân feudal, pe care se află, depinzând cu persoana și cu bunurile sale de acesta.

Din wikipedia, aflam ca iobagia a fost instituita inca de pe vremea Imperiului Roman, cand tăranii care lucrau moșiile proprietarilor, le erau datori o rentă pentru porțiunea de teren care le asigura traiul și mai datorau stăpânului un număr de zile de muncă neplătită la arat, semănat și cules. De la un termen de plată al arendei la altul, datorită deteriorării economiei romane, colonii au început să nu mai fie capabili să plătească rentele și au ajuns legați de moșii prin debit.

Vi se pare ca romanul de azi o duce mai bine ca iobagul de alta data? Pai daca ar fi sa citim cu atentie in wikipedia, taranul de alta data datora “un numar de zile” stapanului, dar acum, romanul  munceste 149 de zile pe an pentru stat, ca sa nu ne referim aici si la dobanzi sau la alte taxe indirecte la care este supus.  La o privire superficiala, am putea spune, da, dar statul suntem noi, la urma urmei ce platim la stat se intoarce tot in folosul nostru pentru ca statul ne ofera infrastructura, sanatate si alte bunatati ale societatii moderne. Acest argument ar putea functiona partial in Germania unde cetatenii chiar beneficiaza de aceste avantaje, insa la noi in Romania, raportul dintre beneficiul cetatean per banut taxat il stim cu totii care este, faptul ca europenii au suspendat fondurile europene pe motiv ca acestea sunt deturnate de politicienii corupti fiind inca un indicator despre acest raport.

Si totusi, avand in vedere ca exista o justificare destul de simpla a masurilor de austeritate: nu mai sunt bani la buget, ar putea cineva sa creada ca asa trebuie sa fie, altfel oamenii s-ar rascula daca politicienii chiar ne-ar insela in privinta asta si nu ar impune taierile bugetare doar ca sa plateasca dobanzi mari la bancheri pentru credite facute aiurea, cum ar fi sali de sport la sate si bazine de inot didactice. Ce bancher intreg la minte ar da bani la o primarie pentru asa ceva, daca stie ca analizand banii pe care ii incaseaza primaria respectiva nu va reusi nici in o suta de ani sa plateasca creditul? Dar pentru ca statul apara interesele cetateanului si are grija ca si copiii de la sat sa poata alerga precum copiii din oras, pentru ca oricum ei nu muncesc destul la camp, astfel de investitii, dar si multe altele la fel de paguboase – pentru ca cine imparte, parte-si face – au transformat statul intr-un intermediar al “fermierilor” care nu face decat sa ii stoarca pe tarani de bani si sa ii faca sa munceasca si mai multe zile in folosul stapanului pentru ca acum economia s-a deteriorat si colonii nu mai au de unde sa plateasca ratele.

Este de mirare cum omul muncii de astazi nu se rascoala si accepta sa fie subjugat la fel ca iobagii de acum cateva sute de ani. Daca foarte multi s-au trezit si nu mai platesc taxele, cum s-a intamplat la greci, acestia sunt considerati lenesi si corupti. Sunt uimit de ipocrizia celor care ii critica pe greci pentru neplata impozitelor. Cata vreme cetateanul nu simte un beneficiu direct al taxelor pe care le plateste, este firesc ca sa caute prin toate mijloacele sa evite plata taxelor. Cu atat mai mult cand vezi coruptia politicienilor si hotia pe fata. Daca insa acum incearca sa se rascoale, iobagii care protesteaza sunt numiti teroristi, cum a facut-o Papandreus.

Niciodata societatea umana nu a gasit calea de a-i ajuta pe toti in aceeasi masura, utopiile promise de revolutia franceze ca si cele promise de comunism nu ne-au dovedit decat ca dreptatea este imposibila pe pamant. Iluziile sunt insa drogul cu care sunt manipulati iobagii postmoderni si oricat de mari ar fi sperantele idealistilor ca o noua revolutie este posibila, aceasta nu va aduce – mai devreme sau mai tarziu – decat pe antihrist.

One comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *