Astfel, oamenii vor dobandi din ce in ce mai multa incredere in visele lor – acei oameni care se incred in ele – si vor aluneca din credinta in Dumnezeu in alte credinte, de la un pseudo-crestinism practicat de vrajitoare care zic ca si ele cred in Dumnezeu si fac vraji “albe”, pana la satanism – impotrivirea fatisa fata de Dumnezeu. Ce e de facut cand avem astfel de vise care ni se pare noua ca sunt adevarate? Sa le ignoram!

Pentru sufletul nostru se duce un razboi cumplit intre diavoli si ingeri. Nici unii nici alti nu ne pot influenta prea mult, deoarece avem liberul arbitru. Insa diavolii imping oamenii spre rau prin vise deoarece acestia au pierdut legatura harica care ii fereste de influenta duhurilor necurate si i-ar putea ajuta sa le cunoasca lucrarile si sa se fereasca de ele. Ingerii ne ajuta si ei, dar doar cand altfel nu se poate. Daca nu ne-ar pazi ingerii, diavolii ne-ar inghiti de tot si dintre cei care s-au lasat inselati de diavoli, sunt si cei care pot sa povesteasca cum era cat pe ce sa fie inghititi de diavoli in somn daca nu ii ajutau ingerii. Pentru multi taramul viselor pare fantastic, atragator si inofensiv. Putini realizeaza insa ce importanta are pentru soarta noastra in vesnicie felul cum manifestam o credinta curata sau una murdara atunci cand ne raportam la visele noastre.

A crede sau a tatona cu ideea ca visele sunt adevarate si a ne increde in ele, este doar un pas catre dobandirea unei credinte gresite, o inghitire a momelii pe care diavolul a plantat-o pe acest taram … de vis.