Grecia – din ce in ce mai fierbinte

Nu putem sa vedem din afara tensiunile interne ale statului grec asa cum nu putem stii nici macar ce este in mintea sau in inima unui om. Europenii au fost atat de surprinsi de decizia lui Papandreus de a supune planul de salvare a Europei (si a Greciei) votului popular incat l-au chemat pe acesta la raport.

Inainte de a comenta orice despre planul de salvare si despre Grecia trebuie sa pornim de la o realitate: Papandreus este nicovala pe care cade barosul europenilor. Avand in vedere gravitatea situatiei si importanta oricarei decizii si atitudini pe care o ia, ar fi foarte logic sa presupunem ca Papandreus nu ia deciziile si nu face declaratiile de unul singur, ci are si el oameni pe langa el: guvernul, partidul, consilieri, prieteni. Deci sa nu credem ca politicienii sunt niste actori sentimentali si reactiile lor sunt pur si simplu niste impulsuri necantarite si necalculate. Ei sunt oameni, dar nu sunt oameni obisnuiti. In primul rand, un politician care nu e capabil sa se controleze, cu greu ar ajunge intr-un post de putere deoarece fie nu ar face fata competitiei si luptei politice, fie punctele sale slabe ar fi fost de mult timp exploatate de concurenti din propriul partid si ar fi fost deja surclasat. Am facut aceasta lunga paranteza pentru a-mi sustine parerea ca referendumul era calculat, era hotarat a priori deciziei summit-ului european si a luarii planului de salvare. Si mai sigur decat aceasta presupunere este aceea ca hotararea de a apela la referendum nu a fost luata doar de Papandreus, oricare ar fi motivul: fie o reactie emotionala, fie o decizie nebuneasca, fie consecinta a tensiunii sale, fie o dorinta de a-si justifica pozitia si de a incerca sa mai spere ca va mai putea vreodata sa scoata capul in fata grecilor fara sa ii fie teama ca acest act curajos poate avea efecte neasteptate).

Cea mai putin probabila varianta este ca acest referendum sa ii fi fost impus de europeni, desi nu este exclusa nici aceasta varianta. O data ce grecii ar vota planul de salvare, militienii europeni ar avea atunci acoperirea de a intra si de a face ordine in Grecia, desi ar fi nebuni sa incerce asa ceva, dar oarece mercenari s-ar mai putea gasi pe ici pe colo. Europenii nu aveau de ce sa-si doreasca un referendum, cea mai buna dovada fiind insa faptul ca Papandreus este chemat la raport. De ce ar vrea europenii sa isi doreasca caderea burselor sau avertismentul venit de la Fitch cum ca referendumul grec ameninta stabilitatea europeana. Ca o paranteza, cat de trist s-a ajuns ca un act de democratie intr-o tara in care s-a nascut democratia sa ameninte stabilitatea unui construct care tocmai asta pretinde ca se doreste a fi: un garant al democratiei. Iata deci inca o realitate care anuleaza orice vis pentru filo-unionistii care au justificat integrarea Romaniei in UE tocmai prin faptul ca aceasta ar ajuta la democratizarea si dezvoltarea tarii. Iata la ce democratizare am ajuns ca in sanul acestei uniuni, intr-o tara democratica, un act democratic sa ameninte stabilitatea. Astazi un referendum, maine si un articol poate sa ameninte aceasta stabilitate si rating-ul de fidelitate la SUE pe care il va avea asociat fiecare cetatean va fi grav afectat de orice atitudine ostila.

Si pentru ca lucrurile sa fie si mai intortocheate, inca ceva s-a intamplat in Grecia care ridica inca un semn de intrebare: statul major al armatei Greciei a fost schimbat. Papandreus a declarat ca asta nu are legatura cu evenimentele recente, fiind o simpla coincidenta. Dar ca un politician care nu a innebunit inca, Papandreus nu putea deduce ca o astfel de miscare nu ar putea sa nu dea de gandit ca evident este legata de planul de salvare si de apelul facut de Biserica Ortodoxa in care declara statutul de tara ocupata al Greciei daca planul de salvare va merge inainte? Deci cred ca mai putem trage clar o concluzie: exista o tensiune intre armata si puterea politica in Grecia, exista dorinta din partea armatei ca acest plan sa nu fie aplicat si ca politicienii sa gaseasca alte solutii. Daca avea de ales, Papandreus ar fi ales alt moment ca sa faca aceasta schimbare. Oare chiar a avut timp pentru astfel de decizii chiar daca au fost programate de mai mult timp in urma? Nu, cu siguranta, asa cum nici turcii nu au schimbat statul major aiurea, ci pentru tentative de lovitura de stat.

Fie referendumul a fost un minim compromis pe care Papandreus l-a facut pentru a scapa de armata, fie este un act disperat in fata tuturor presiunilor si un calcul gresit al consecintelor pe care chiar si numai anuntarea acestuia a dus la prabusirea burselor si la o noua intalnire de urgenta a liderilor europeni la Cannes. Mai exista insa cateva posibile raspunsuri:

– Papandreus a sesizat riscurile si problemele care vor veni asupra Greciei prin acceptarea acestui plan; neavand insa curajul sa se opuna deoarece e cu mainile legate la spate, a ales aceasta solutie oarecum pe ocolite de a sabota planul;
– pe Papandreus il mustra constiinta pentru vanzarea Greciei si are o trezire de ultim moment; neavand insa ce sa mai faca deoarece a semnat deja planul, abordeaza la solutia referendumului;

In concluzie, dupa ce ca oricum planul de salvare avea o mie de semne de intrebare care trebuiau rezolvate, referendumul este posibil sa faca inutile orice tentative de a le rezolva de vreme ce nu se stie daca acesta chiar va fi acceptat de greci, si fara acordul lor, Europa este prinsa in sah.

Daca aceasta masura a fost una inteligenta si una in interesul poporului grec, nu putem vedea decat mai tarziu, dupa ce istoria ne va permite sa tragem concluzii relevante. Cert este ca mai este mult pana cand Grecia se va raci: Grecia a luat foc, urmeaza Italia, Spania si alti porcusori. Sau poate arde deja toata ferma europeana pentru ca porcii din Ferma Animalelor sa vina sa ne scoata din criza.

3 comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *