Anchiloza ideilor

In timp ce cei de la putere nu inteleg de ce poporul ii vrea jos desi Romania a terminat un an cu indicatori macro excelenti si total nesperati, presa si opozitia arunca in ei cu sageti dureroase pline de argumente aratand in general cu degetul catre saracia oamenilor si catre pensionarii suferinzi. Atat unii cat si altii sunt plini de patima in argumentare: stransi cu usa, oamenii puterii arata inspre cifrele reci si statisticile seci, acuzatorii le pun in fata dezastrul din economie, caderea tuturor indicilor bunastarii de la somaj si salarii la natalitate, scaderea numarului de casatorii si emigratie pana la scaderea drastica a investitiilor sau a pietei auto. Si din aceasta varza a ideilor si duel verbal, nu doar ca nimic bun nu se naste, dar paradoxul este ca si unii si altii au dreptate. Iar tragicul este ca toti abia au  habar incotro merge lumea si ce urmeaza sa se intample, disputele lor fiind cu totul irelevante si intr-un plan al ideilor minuscul fata de adevarata gravitate a situatiei.

Privind aceste dispute ma ingrijorez si mai mult cu privire la viitorul nostru: cu adevarat nimeni nu are habar de ce ne asteapta. Ca sa explic pe scurt sentimentul pe care il am cand privesc astfel de ispute, sa va explic prin cateva imagini. Avem un depozit de dinamita la care a luat foc acoperisul. In timp ce acesta arde, doua grupuri de oameni stau pe margine si se cearta. Unii striga: nu e vina noastra ca arde, noi am facut tot ce am putut ca sa ferim depozitul de foc, voi sunteti de vina pentru ca ati pus hartiile acelea langa el si de la ele s-a aprins focul. Dar degeaba ne acuzati, focul nu a ars decat o parte din depozit, cand o sa termine de ars acoperisul, o sa se stinga singur si o sa putem sa il refacem. Deja noi lucram la planul de reconstructie a acoperisului, ne-am si apucat. Ceilalti insa ii acuza: ce sa mai reparati, nu vedeti ca este ars tot. Trebuie sa va asumati vina, nu ati pazit depozitul cum trebuie, s-a ales praful de depozit si acum e randul nostru ca sa ne dati voie sa il stingem si sa il reconstrim. In acest timp, focul arde din ce in ce mai tare si urmeaza sa ajunga la dinamite si sa faca praf totul in jur. Prostia celor doua grupuri de oameni este uimitoare: ei nu doar ca pierd timpul certandu-se in timp ce acoperisul arde, dar nici nu estimeaza corect pericolul situatiei, desi cativa dintre ei stiu ca acolo se afla dinamita si ca aceasta poate exploda oricand. Totusi, cearta este mai importanta si nevoia fiecaruia de a dovedi ca el are dreptate si ca el stie ce este mai bine de facut primeaza.

Este trist sa vedem atata lipsa de perceptie a gravitatii. Chiar daca a gandi si a implementa o strategie de iesire din criza este oricum o treaba extrem de dificila de vreme ce nici americanii nu stau mai bine la acest capitol, si mai grav este cand cei care sunt la putere si cei care doresc sa le ia locul nu au simtul gravitatii si nu vor face decat ca furtuna prin care va trece intreaga omenire sa fie si mai grea pentru romani. Este strigator la cer ca toate nulitatile care au ros pana acum cotoaie fara sa dea nimic in schimb tarii careia ii sug sangele nu au minima moralia ca macar sa se dea la o parte si sa lase sa vina altii sa incerce si ei. Si nu ma refer doar la putere, ci in aceeasi masura si la opozitie. Aceleasi fete, aceleasi personaje vin la tribuna si dau lectii dupa ce toti si-au adus partea la dezastrul in care ne aflam, de la Ion Iliescu, Petre Roman, Victor Ciorbea, pana la cei mai tinereii si deja uzati agarici si politruci cum ar fi purtatoarea de cuvant a guvernului care a debitat o tona de aberatii la Realitatea TV in direct incercand sa ne convinga ca totusi o ducem bine daca ne uitam la statistici sau Paleologu culturistul care acum a ajuns pe la Money Channel sau Mircea Cosa, “profesorul” care stie totul despre criza.

Pe scurt, starea lucrurilor poate fi exprimata in doua cuvinte: “anchiloza ideilor”. La vremuri noi, oameni vechi, idei vechi anchilozate, oameni incapabili care nu stiu pe ce lume traiesc, nu urmaresc ce se intampla in jur si nu sunt nici capabili sa ne pregateasca pentru adevarata criza care inca nu a venit. Deocamdata abia am vazut norii la orizont …

2 comments

  • Pingback: Gigel Chiazna » Soros: gura păcătosului adevăr grăieşte

  • Sau cei care administreaza depozitul, inchipuindu-si ca ei sunt proprietarii i-au dat foc pentru a il reconstrui dupa niste normative noi inventate de catre altii si neverificate. Ceilalti si-ar dori refacerea lui dupa normele lor. Pe cand adevaratii proprietari striga de departe ca ei vor sa aduca pe cineva care sa-l refaca asa cum a fost construit, demult de parintii lor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *