Comments on: Evoluţionismul şi simţul estetic http://www.chiazna.ro/360/evolutionismul-si-simtul-estetic "Să nu vă potriviţi cu acest veac, ci să vă schimbaţi prin înnoirea minţii" (Romani 12,2) Mon, 06 Feb 2012 10:47:28 +0000 hourly 1 http://wordpress.org/?v= By: Eugen http://www.chiazna.ro/360/evolutionismul-si-simtul-estetic/comment-page-1#comment-395 Eugen Thu, 19 Aug 2010 22:53:01 +0000 http://www.chiazna.ro/?p=360#comment-395 Am citit cu interes articolele din categoria <i>Evoluţionism</i> (adică cele anti-evoluţioniste) şi, deşi vă respect opinia, consider totuşi că sunt fondate pe chestiuni deja explicate de ştiinţă şi au mai degrabă aspectul unor întrebări puerile. Doresc să vă încredinţez totodată că scriu acest mesaj pe un ton de maximă neutralitate şi lipsit de orice emoţii negative. În aceeaşi ordine de idei, trag concluzia din exprimarea dvs. elegantă şi coerentă că veţi permite afişarea părerii mele privind articolul, respectându-mi punctul de vedere, precum şi eu o fac, pentru purtarea unui dialog fructuos de ambele părţi. Simţul estetic este o denumire dată de om unei noţiuni întrucâtva abstracte, asupra căreia nu are sens să stăruim acum. Esenţial este aceea că ceea ce noi numim subiect al unui simţ estetic este în fapt o sferă largă de trăsături, naturale sau nu, voite sau nu, care, simplist vorbind, încântă sau atrag. Sunt mai multe motive pentru care omul reacţionează la frumos, din care educaţia estetică este poate cel mai important., la fel ca şi dezvoltarea personală. La animale, "esteticul" este de cele mai multe ori una cu a fi sănătos, a se putea reproduce şi a supravieţui. La vechile civilizaţii (civlizaţiile romană, grecească, egipteană etc.), arta avea trăsături similare, pentru că omul de atunci a înţeles că ceea ce este apreciat cu ajutorul simţurilor în lumea animală este de regulă sănătos şi preferabil. Esteticul animalelor este de fapt o sumă de reguli după care au ajuns, în evoluţia lor, să se călăuzeze pentru a se putea perpetua eficient. Cu toate acestea, esteticul a suferit, în societatea umană, transformări considerabile, astfel încât o mare parte din ceea ce noi azi am ajuns să numim "estetic" sau frumos, este cât se poate de nenatural, vicios şi nesănătos. Însă chiar dacă esteticul ar rămâne încă un mister, asta nu infirmă evoluţia. Realităţii ştiinţifice chiar nu-i pasă câtuşi de puţin dacă omul are o problemă în a şi-o explica au ba.Faptul că dvs. de pildă vi se pare fantastic şi inexplicabil prin metode ştiinţifice existenţa unui penaj viu colorat sau a trilurilor de păsărele, nu înseamnă că ele vin să înmulţească rândurile dovezilor teoriei creaţioniste. Renunţarea la explicaţii supranaturale pentru fenomene fizice sau genetice este un pas necesar în progesul cunoaşterii omului. Dacă strămoşii noştri erau neputincioşi în a-şi explica realitatea din jurul lor fără intervenţia unor fiinţe nevăzute, nouă, dupa mii de ani de istorie, ar trebui să ne fie, dacă nu foarte lesne, măcar ceva mai uşor. Am citit cu interes articolele din categoria Evoluţionism (adică cele anti-evoluţioniste) şi, deşi vă respect opinia, consider totuşi că sunt fondate pe chestiuni deja explicate de ştiinţă şi au mai degrabă aspectul unor întrebări puerile.
Doresc să vă încredinţez totodată că scriu acest mesaj pe un ton de maximă neutralitate şi lipsit de orice emoţii negative.

În aceeaşi ordine de idei, trag concluzia din exprimarea dvs. elegantă şi coerentă că veţi permite afişarea părerii mele privind articolul, respectându-mi punctul de vedere, precum şi eu o fac, pentru purtarea unui dialog fructuos de ambele părţi.

Simţul estetic este o denumire dată de om unei noţiuni întrucâtva abstracte, asupra căreia nu are sens să stăruim acum. Esenţial este aceea că ceea ce noi numim subiect al unui simţ estetic este în fapt o sferă largă de trăsături, naturale sau nu, voite sau nu, care, simplist vorbind, încântă sau atrag.

Sunt mai multe motive pentru care omul reacţionează la frumos, din care educaţia estetică este poate cel mai important., la fel ca şi dezvoltarea personală.
La animale, “esteticul” este de cele mai multe ori una cu a fi sănătos, a se putea reproduce şi a supravieţui. La vechile civilizaţii (civlizaţiile romană, grecească, egipteană etc.), arta avea trăsături similare, pentru că omul de atunci a înţeles că ceea ce este apreciat cu ajutorul simţurilor în lumea animală este de regulă sănătos şi preferabil.

Esteticul animalelor este de fapt o sumă de reguli după care au ajuns, în evoluţia lor, să se călăuzeze pentru a se putea perpetua eficient.

Cu toate acestea, esteticul a suferit, în societatea umană, transformări considerabile, astfel încât o mare parte din ceea ce noi azi am ajuns să numim “estetic” sau frumos, este cât se poate de nenatural, vicios şi nesănătos.

Însă chiar dacă esteticul ar rămâne încă un mister, asta nu infirmă evoluţia. Realităţii ştiinţifice chiar nu-i pasă câtuşi de puţin dacă omul are o problemă în a şi-o explica au ba.Faptul că dvs. de pildă vi se pare fantastic şi inexplicabil prin metode ştiinţifice existenţa unui penaj viu colorat sau a trilurilor de păsărele, nu înseamnă că ele vin să înmulţească rândurile dovezilor teoriei creaţioniste.

Renunţarea la explicaţii supranaturale pentru fenomene fizice sau genetice este un pas necesar în progesul cunoaşterii omului. Dacă strămoşii noştri erau neputincioşi în a-şi explica realitatea din jurul lor fără intervenţia unor fiinţe nevăzute, nouă, dupa mii de ani de istorie, ar trebui să ne fie, dacă nu foarte lesne, măcar ceva mai uşor.

]]>