Arthur s-a mutat la bunker

Arthur s-a mutat in bunker dupa ce copilul primarului a luat cu japca fostul sediu al CAP-ului unde primaria putea macar sa tina amaratii satului. Nu mai repetam ce credem noi despre Arthur si ce avem de invatat de la el, am facut-o deja aici. Comentam insa noutatile:

– Arthur a fost data afara pana si din jegul in care traia in fostul sediu al CAP-ului. “La omul sarac nici boii nu trag” s-ar potrivi aici, sau poate alt proverb si mai fatalist. Nu comentam cum de Arthur nu s-a gandit vara asta sa isi incropeasca ceva, doar observam cum coruptia puterda a patruns in tara asta pana in cel ma indepartat catun, aiurea. Pana si cele mai jalnice si nesemnificative active – cum ar fi sediul antic al unui fost CAP comunist – nu raman nexploatate de sistemul ticalosit si de omuletii lui rosii care tot viseaza si ei la realizari capitaliste (baiatul primarului vrea sa faca service dupa cum mentioneaza Arthur) evident fondate pe combinatii socialiste (tata e primar, face o licitatie si imi vinde pe 2 lei sediul CAP-ului, deci am asigurata locatia).

– nu mor caii cand vor cainii; Arthur oricat de lunatic este el sarmanul, gaseste solutii si Dumnezeu il ajuta sa treaca prin greutati; umorul, inventivitatea si perseverenta sunt putinele lui calitati cu care compenseaza celelalte lipsuri binecunoscute; nu m-ar mira daca in 2-3 ani auzim si ca Arthur s-a insurat;

– Arthur este un exemplu clar ca fericirea este diferenta intre ce ai si cei iti doresti. Cand ce ai se apropie cat mai mult de ceea ce iti doresti, sau viceversa, atunci esti fericit. Arthur are atat de putin si pare totusi atat de fericit. Problemele lui chiar daca pentru noi par grave, il afecteaza poate mai putin decat probleme mult mai minore care ne afecteaza pe noi ceilalti care avem mult mai mult decat Arthur, dar totusi suntem nefericiti. Nu ignor faptul ca si Arthur este visator si are vise dincolo de ce poate el atinge, dar nu asta e problema ci atitudinea. Arthur are vise pentru a-si indulci realitatea palpabila, nu pentru a se afunda si mai mult in tristete. E firesc sa ai vise, sa iti doresti cai verzi pe pereti, mai conteaza insa si cata energie iti permiti sa se scurga in ele si cat de mult iti racordezi asteptarile la aceste vise. Arthur – fie din fire, fie din experienta – are asteptari zero, ba chiar inspre minus, si de aceea este fericit. “Exista o sansa mare de iesit din iarna” – este singura asteptare a lui Arthur pentru viitorul pe termen mediu.

– Arthur din pacate a ramas nebun. La intrebarea reporterului “E greu de daramat asta?”, Arthur raspunde ironic: “nu, dar nu ma complic”

Un alt român cu creativitate

Cu cateva zile mai in urma, domnul Liviu Voinea spunea ca FMI i-a considerat electoRATA ca fiind o masura “creativa”. Pentru ca domnul Voinea sa nu se mai mandreasca prea mult, dorim sa va atragem atentia ca mai exista si alti romani creativi. Iata-l pe vestitul Arthur, vedeta in rosu, care ne marturiseste cum a ajuns el la Ploiesti cu ambulanta, pentru ca nu avea bani de tren sa mearga la intalnire.

Desi in aparenta, smecheria lui Arthur este o excrocherie, in esenta conteaza strategia si implementarea: Arhthur le-a reusit pe ambele. Eu il propun pe Arthur pentru functia de consilier pe probleme economice al Primului Ministru, ideal in domeniul Fondurilor Europene. Cu putin training de specialitate, genialitatea si inventivitatea lui Arthur vor da roade. Rog un like/tweet/share pentru cine este de acord cu propunerea mea …

Un omagiu pentru Arthur

Arthur nu este nebun, noi suntem. Arthur este mai mult decat un personaj amuzant si interesant. Putem gasi la Arthur cateva virtuti pe care putini dintre cei care rad de el le au si desi la o prima impresie Arthur este cel slab si cu lipsuri iar noi astia de radem suntem cei puternici si de deasupra lui, realitatea este cu totul alta. Sa vedem care ar fi cateva din calitatile lui Arthur:

Umorul: se zice ca autoironia este apanajul oamenilor inteligenti. Arthur are mult umor, trebuie sa recunoastem si are si inteligenta, dovada fiind limba fluida pe care o rosteste. Lipsurile rationamentelor lui vin si din cele cateva suruburi defecte la motoras dar si din educatia deficitara de care probabil a avut parte. Umorul sau este insa mortal si cine nu ii da nota 10, trebuie sa mearga el la psihiatru.

Demnitatea: cati dintre noi aflati in situatia lui Arthur s-ar comporta cu demnitatea de care el da dovada? Umorul cu care Arthur vorbeste despre problemele pe care le are nu este deloc fortat si deloc artificial. Acest umor vine din insasi demnitatea care il caracterizeaza. De exemplu, episodul in care Arthur vorbeste ca ii furau cainii painea. Cati ar avea curajul sa povesteasca o situatie ca asta cu zambetul pe buza si fara lamentare? Arthur o fi el nebun, dar daca vreun doctor stie ce medicamente sa luam si noi ca sa innebunim si sa avem demnitatea lui Arthur sa ni le spuna si noua.

Viziunea: cati dintre noi mai au un vis si cati mai au puterea, curajul si rabdarea sa lupte pentru el? Arthur are doua mari visuri: iubire si prosperitate. Arthur viseaza la Alina, cauta o nevasta – dar nu orice nevasta: sa nu fumeze si sa nu consume alcool. Si chiar daca mintea nu l-a ajutat prea mult, Arthur visa si la o afacere care sa ii asigure prosperitatea. Ce isi doresc majoritatea oamenilor din lumea dea azi? Placeri, averi, distractie, putere. Arthur insa are nazuinte firesti si sanatoase: el isi doreste o familie si isi doreste si o situatie care sa il ajute sa sustina viitoarea lui familie. Arthur nu viseaza la discoteca doar pentru a invita fete frumoase, ci mai ales pentru a castiga un ban. Sa ne amintim cum planuia sa puna pretul la jumatate cat ceilalti pentru a atrage clientela. Iata deci cum Arthur are chiar si un plan de atac in ceea ce priveste implinirea visurilor sale. Sa mai amintesc oare de anuntul matrimonial? Arthur nu sta cu mainile in san ci isi cauta nevasta. S-a dus la Lacrimioara chiar cu Intercity-ul. Faptul ca fiind cam slab de inger Arthur nu isi face calculele cum trebuie este secundar. Ce este relevant este ca faptul ca Arthur are o viziune clara, are niste repere solide catre care isi indreapta intreaga sa energie. Se va gasi vreunul sa puna pe seama diagnosticului viziunea lui Arthur si perseverenta cu care el isi urmeaza obiectivele, insa din nou zic: doctorul care ar zice asta sa ne zica si noua de unde sa luam boala pe care o are Arthur pentru ca Romania este o tara fara viziune si romanii de astazi sunt niste zombi pierduti in supermarket: nu vad dincolo de primul raft, nu ii intereseaza daca exista munti care asteapta sa fie cuceriti: baltirea este sportul national, tanguiala si plafonarea sunt boala care a cuprins o intreaga natie poate mai mult decat in alte vremuri daca ar fi sa ne luam dupa viteza cu care se fuge in afara.

Perseverenta: chiar daca boala sa poate sa il ajute aici  Arthur trebuie sa recunoastem ca este perseverent. Chiar dupa ce si-a daramat casa visand sa faca discoteca, lui nu i-a iesit din cap inca ideea si ochii ii sclipesc cand vede cat de inalt este tavanul din fostul sediu al CAP-ului unde a primit acum locuinta de la primar. De ar fi doar boala de vina pentru perseverenta lui, ar trebui sa intrebam toti ce boala are Arthur si de unde a luat-o el.

Barbatia: spre deosebire de omul Yeti care a primit de la Dumnezeu darul de a nu simti frigul Arthur recuoaste ca “situatia la cort devine din ce in ce mai grea”. Sa dormi in Noiembrie intr-un cort sub cerul liber necesita barbatie chiar si pentru un bolnav psihic. Este admirabila descrierea experientei lui Arthur la cort: cum se trezeste din ora in ora, cum mai face un foc, cum face “patrule” pana in centru si se intoarce. Enumerarea problemelor este presarata insa si cu glume. Barbatia lui Arthur insa este involuntara, fiind parca o stare fireasca, o prezenta continua la inaltimea momentului. De altfel, si din descrierea felului cum l-a salvat pe politai intelegem clar ca Arthur este un barbat adevarat. Ca sa nu mai vorbim de comportamentul de cavaler pe care Arthur l-a avut cu fata de la Bucuresti care a stat cu el doua saptamani, timp in care Arthur ii sa gatea, ii cumpara tigari, ii facea toate poftele fara ii pretinda “dragoste cu forta” cum  i-au sugerat altii. Arthur a inteles ca iubire cu forta nu se poate si s-a comportat barbateste ca de altfel si in cazul Lacrimioarei careia Arthur nu ii reprosaza ca era mult mai grasa decat el, nu pare sa il doara nici faptul ca l-a injurat la telefon, ci treaba nu a mers doar pentru ca aceasta fuma si bea si in plus il credea miliardar.

Arthur sfideaza lumea de azi si se ridica deasupra ei. In timp ce noi strambam din nas daca cozonacul nu are destula umplutura, Arthur are cu adevarat probleme. Si chiar si asa, in ciuda problemelor pe care le are si desi nu mai are pe nimeni, Arthur nu se da batut ci lupta cu barbatie, problemele le abordeaza frontal, dar si cu speranta, cu calm si cu un umor debordant. Arthur este cu adevarat un Don Quixote de  Ceptura.

Craciun Fericit, Arthur, oriunde te-ai afla!

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

NOTA: Arthur este un taran din Ceptura – Prahova scos la iveala de baietii de la vaxpopuli.ro