Varza din sistemul bancar romanesc intr-o singura fraza

Având în vedere că în Parlament sunt în lucru mai multe iniţiative legislative pentru protectţia consumatorilor de produse financiare, Banca Transilvania propune armonizarea tuturor acestor iniţiative într-un cadru comun care să conducă la relaţii normale între bănci şi clienţi. “Schimbările frecvente de legislaţie au mai degrabă un efect invers, inducând confuzie în piaţă – de exemplu, în prezent mai multe iniţiative legislative – precum Legea insolvenţei persoanelor fizice, Legea Dării în plată, Electorata şi cadrul legal aferent programului Prima Casă conţin prevederi contradictorii sau interpretabile diferit. (sursa) Gura pacatosului adevar graieste. Cand parlamentarii nu au habar despre economie & finante si actioneaza din impuls, in scop electoral se ajunge la asa ceva. Aproape toate legile mentionate mai sus au fost initial luate cu scop electoral si nici una (chiar si “batrana” Prima Casa) nu a dat rezultatele asteptate. Din pacate, prostimea crede ca Prima Casa a facilitat accesul la credite a populatiei, negandindu-se ca fara Prima Casa preturile ajungeau mult mai jos si astfel bruma de diferenta de dobanda adusa din implicarea statului in garantii (sa fie 2-3%?) era depasita cu mult de o cadere care putea sa fie cu 25% mai mult fara probleme. Practic bariera in jos pusa de prima casa este nivelul unde s-au cam oprit pretul apartamentele de 2 camere in mai toata Romania. De asemenea, se mai justifica ca prin facilitarea garantiilor statul a dezghetat creditarea, dar la cati bani s-au pompat in Prima Casa, daca statul garanta mai bine anumite domenii strategice din economie, rezultatul ar fi fost cu totul altul, poate chiar cel asteptat. Prima casa teoretic a facilitat creditarea afectand piata imobilara prin mentinerea unei bariere inferioare la preturi. Asta teoretic a ajutat constructorii si investitorii in imobiliare si a tinut bancile solvabile (teoretic de 2 ori), deci a ajutat economia. La cum sta insa sectorul constructiilor, e cam tras de par sa tragem concluzia ca Prima Casa a ajutat … Acum multi se bucura ca noua lege va “rezolva” problema creditelor si va elibera povara populatiei, aducand beneficii in consum (cine nu mai are creditul in carca, o sa cumpere mai multi carnati si bere) – teoretic. In schimb, va fi afectata piata imobiliara, preturile o sa o ia din nou in jos. Oare e greu sa ne imaginam ca dupa asta, daca imobilarele doar dau semn ca o sa ia in jos (pentru ca fundul e departe, realitatea mai are mult de recuperat in lupta cu proptelile puse de stat & BNR) o sa fie nevoie de o Super Prima si A Doua Casa?

Read more

Dobanzile incep sa pice sub cota zero

Nu doar Suedia ci si Germania incepe sa intre pe teritoriul negativ al dobanzilor oferite de banci clientilor pentru depozite: Deutsche Skatbank, a division of VR-Bank Altenburger Land, which was founded in 1859, is not the biggest bank in Germany, but it’s the first bank to confirm what German savers have been dreading for a while: the wrath of Draghi. Retail and business customers with over €500,000 on deposit as of November 1 will earn a “negative interest rate” of 0.25%. In less euphemistic terms, they have to pay 0.25% per annum to the bank for the privilege of handing the bank their hard-earned money or their business cash. (Sursa) Daca avem nevoie de un indiciu cu privire la starea crizei (la inceput, la mijloc, pe terminate) dobanzile zero sunt unul dintre indiciile cele mai puternice: suntem la inceput. Sa ma explic … La declansarea crizei in 2008, pentru a salva bancile care trebuiau sa pice, guvernele au pornit tiparirea de bani. Justificarea a fost urmatoarea: daca pica bancile, economia intra in contractie, ca in anii 30 si oamenii o sa sufere de somaj si de saracie pana iesim din criza. Cate banci urmau sa pice si cat de grava ar fi fost situatia pe termen mediu lung, e greu de stiut. Atata pentru ca lobby-ul bancar domina politica cat si pentru ca riscurile pareau prea mari, s-a ales solutia tiparirii de bani cat cuprinde si astfel s-au acoperit gaurile din bilanturile bancilor. Problema nu a fost insa doar legata de gaurile bancilor. Cata vreme ciclul contractiei a fost declansat si sistemul a avut primul infarct, banii nu au fost de ajuns pentru a resuscita bolnavul. Prin dobanzile mici, bancile centrale incearca sa “impinga” banii inspre investitii pentru a “reporni” motoarele economiei. Oricati bani au fost tipariti si oricat au rugat bancherii centrali pe bancherii ne-centrali ca sa crediteze economia, cei din urma nu au ascultat si au taiat de tot creditarea catre popoulatie si eocnomie, preferand sa foloseasca banii primiti pentru a juca la bursa si a suge profituri la casino-ul produselor financiare complexe numite derivate. Asa s-a ajuns ca de exemplu Godlman Sacs sa castige acum 2-3 ani pe bursa, cateva sute de milioane in fiecare zi, timp de peste o jumatate de an. Deci nici o zi de pierdere. Comparatia cu jocurile de noroc este putin exagerata: bancile nu sunt atat jucatori cat patroni de casinouri, jucatorii sunt fondurile de pensii, investitorii privati si naivi care cred ca pot face bani pe bursa usor. Ciclul banului in economie nu a fost repornit, viteza (velocitatea banilor) este foarte mica si asa s-a ajuns ca acum sa auzim de deflatie. Ce pot insa sa faca bancile centrale in continuare? Pai, dupa ce au tiparit atata banet si bancile ne-centrale nu au catadicsit sa crediteze economia, a venit vremea scaderii accentuate a dobanzilor. Prin scaderea dobanzilor, bancile sunt teoretic nevoite sa reporneasca creditarea pentru a putea face profituri din creditele pe care le dau afacerilor in detrimentul pariurilor la bursa.

Read more

Paradoxul neparadoxal al creditelor

In sfarsit si televiziunile s-au prins de ceea ce majoritatea creditacilor rau-platnici stiau de mult timp: bancile nu prea stau ele sa te dea afara din casa si care e nebun sa cumpere un apartament sau o casa executata? Iata mai intai stirea de la Protv care trateaza problema: In Romania, sa ajungi pe mana recuperatorilor pare mai bine decat sa fii bun platnic la banca. Explicatiile acestui paradox Acum sa vin si eu cu o compeltare, “de la surse”. Evident ca bancile nu stau ele sa execute si vand mai departe la recuperatori creditele pentru ca bancile oricum fac bani din monopolul oferit de sistem, oricum au spatele acoperit de BNR, etc, etc. Batalia nu se da deci pentru supravietuire, ci doar pentru profit. Iar sa pierzi timpul sa executi oameni sarmani de la care nu prea mai ai ce sa storci, ar fi pierdere de timp si total ineficient pentru resursele umane al bancherilor care sunt mult mai bine folosite in a fraierii si pe altii sa ia credite Prima casa garantate de stat, decat in a urmarii pe rau-platnici si de a-i executa. In esenta, dincolo de aspectele legale si tehnice, ce poate face o banca, cum poate ea sa stoarca ceva de la un rau-platnic? Din start, varianta cu executarea nu merge: tu ca banca, daca te apuci sa iei apartamentele oamenilor sa le pui pe piata iti tai singura creaca pentru ca dai jos cu pretul imobiliarelor si trebuie sa iti reevaluezi activele care si-asa nu arata bine desi BNR trece cu vederea. Imaginati-va ce ar insemna cand intri intr-o banca sa te intampine un panou imens cu anunturi de vanzare bunuri executate de apartamente, masini, terenuri etc, la preturi CARE SA SE VANDA. Instant, s-ar ivi o competitie si preturile ar cadea pana acolo unde oamenii pot sa cumpere. Bancile ar recupera astfel mult mai mult decat ia acum de la recuperatori, dar ar pierde imens prin caderea preturilor. Ce spun eu ar pierde? AR AVEA O PROBLEMA EXISTENTIALA, din cauza activelor dar nu numai. O prabusire a preturilor imobilialelor acolo unde le-ar duce executarea tuturor creditelor neperformante si intrarea pe piata a bunurilor, ar stimula si pe cei care au credite imense pe zeci de ani de zile sa nu mai plateasca ratele si sa caute alternative. Ganditi-va ce s-ar intampla doar pe piata chiriilor daca bancile ar incepe sa inchirieze bunurile executate. Chiriile ar cadea imens si oricine s-ar gandi ce sens are sa platesc ca prostul 1000E/luna la un apartament cu 2 camere, daca chiria la un apartament cu 3 camere intr-o locatie mai buna e mai ieftina ca abonamentul la internet si telviziune? Daca bancile nu accepta o astfel de situatie, nu inseamna ca executarea nu este mimata. Pentru a mentine spaima si frica oamenilor cu privire la plata creditelor, bancile au totusi “o norma” de facut la executari de apartamente, masini si alte bunuri. Numarul de executari este insa infim comparat cu procentul creditelor neperformante care a trecut de

Read more

BNR și stabilitatea financiară

Sa zicem ca sunteti un mare om de afaceri, cinstit, patriot, care are si bani multi dar este si un cetatean model care doreste sa nu fuga cu banii in strainatate ci sa ii investeasca in bancile din Romania pentru ca avem un guvernator la BNR foarte profesionist si care tine lucrurile in frau. BNR este una dintre institutiile cu cea mai mare incredere, toata presa si toti oamenii cand zic BNR, se gandesc: ce bine ca il avem pe Isarescu, ce bine este cand il vedem pe domnul Vasilescu cum vine la televizor si calmeaza situatia, ce frumos explica ei cum merg lucrurile si cum trebuie sa stam linistiti. Dar pentru ca sunteti un om serios si nu va luati doar dupa impresii si declaratii, cititi si Rapoartele asupra Stabilitatii Financiare publicate de BNR. Bineinteles, acestea sunt documente destul de mari (cam 200 pagini fiecare) si destul de tehnice. Cel mai probabil, nu le veti citi sau nu veti trage concluzii doar din ele ci veti urmari presa. Sa vedem asadar, ce putem gasi in presa anului 2011 cu privire la stabilitatea financiara. Nu uitati, sunteti milionar in anul 2011 si aveti bani de investit. Cititi Ziarul Financiar si iata ce aflati: Maximul creditelor neperformante ar putea să fie atins în acest an, însă există o serie de factori, precum gradul mare de îndatorare a populaţiei şi eficienţa moderată a procesului de restructurare, care menţin presiunea asupra portofoliilor de credite, potrivit Raportului asupra Stabilităţii Financiare publicat de BNR. (Ziarul Financiar, 12 SEP 2011) Iata deci o informatie interesanta: in ciuda evolutiei tumultuoase a creditelor neperformante, BNR ne asigura ca, probabil, maximul va fi atins in 2011. Acum la 2 ani departare, putem evalua in ce masura a avut dreptate BNR. Iata ce valori are indicatorul intitulat “rata creditelor neperformante”, conform Buletinului Lunar 7/2013, Anul XXI, nr. 237, publicat de BNR pe data de 27 SEP 2013, pagina 57: 2011 – 14,33% 2012 – 18,24% 2012 iul – 17,30% 2013 iul – 20,93% Din acelasi tabel putem observa cum in luna iulie 2013 (ultima disponibila, de altfel) acest indicator a atins cote maxime, deci previziunea din Raportul asupra Stabilitatii din 2011, nu s-a indeplinit, ba din contra. Declaratia de atunci, ar suna la fel de hilar si acum, dupa parerea noastra. De ce? Dupa parerea noastra de nespecialisti, pentru ca suntem intr-un mare rahat despre care am tot vorbit si lucrurile nu se vor schimba decat poate dupa ce Isarescu va fi dat jos de la conducerea BNR. Dar astea sunt doar estimari si pareri, evident, noi nu garantam pentru ele. Iata si alte pareri de-ale noastre cu privire la stabilitatea sistemului bancar romanesc din aceeasi perioada in care a fost publicat raportul optimist al BNR-ului care s-a dovedit ulterior total defazat de realitate: Elitele par nelinistite ca cei care au depozite inca nu s-a gramadit pe banci sa dea jos cu ele ca sa poata sa treaca la urmatoarea etapa a crizei. Haosul si tulburarile sociale inca nu au

Read more

Peter Schiff: Planul bancar al lui Obama este destinat esecului

Inca odata Obama a gresit complet in enuntarea cauzelor si a solutiilor la criza financiara. In discursul sau de astazi dimineata, presedintele a subliniat o initiativa majora de a spori reglementarea asupra bancilor. El pretinde ca criza financiara a fost cauzata de speculatiile fara scrupule ale bancherilor lacomi in cautarea profiturilor rapide. Ce nu intelege (sau se face ca nu intelege – nt) este ca acest comportament este rezultatul direct al creditului ieftin oferit de Rezerva Federala si de hazardul moral sustinut de reglementarile si subventiile guvernamentale (vezi Prima Casa la noi – nt). In eforturile sale de a preveni urmatoarea criza financiara, presedintele se concentreaza asupra simptomelor si nu asupra bolii. De aceea, tentativele lui de a preveni viitoare crize sunt destinate esecului, deoarece politicile gresite care au dus la ultima criza sunt pastrate si chiar mai multe politici gresite sunt adaugate. Politica actuala a Fed-ului este mai nesabuita decat cea anterioara; ajutoarele financiare pentru piata creditelor imobiliare si bailout-urile bancilor creaza hazaduri morale si mai mari. Prin urmare, economia este si mai expusa riscului si mai vulnerabila la eventualitatea cresterii dobanzilor decat niciodata. Singura sansa sa previna o alta criza ar fi sa inverseze politicile monetare si financiare care au dus la criza actuala si care acum ameninta sa aduca o criza si mai mare. Cu toate acestea, se pare ca administratiei ii lipseste fie mintea fie curajul sa o faca. Traducere dupa Investment News.

Read more