Multe profeţii ortodoxe au prevăzut criza prin care trecem şi mai ales crizele prin care vom trece. Aş dori să mă refer în acest articol la un singur aspect: necesitatea să învăţăm să trăim simplu şi să ne producem singuri tot ce avem nevoie. Acesta este îndemnul pe care sfinţii şi părinţii cuvioşi l-au făcut de-a lungul timpului cu privire la felul în care creştinii din urmă vor putea să reziste prigoanelor de toate felurile ale statului poliţienesc şi împotriva pecetluirii lui antihrist, cel puţin în fazele anterioare prigoanei finale, când odată fiind pus de oameni împarat şi dumnezeu, antihrist îşi va da pe faţă toată răutatea.

Sunt multe astfel de profeţii şi sfaturi, aş dori să amintesc doar îndemnul Cuv. Paisie Aghioritul, deoarece mi se pare cel mai clar: “dacă fiecare se va îngriji să trăiască de pe acum simplu, în cumpătare, va putea trăi în acei ani. Să aibă un ogoraş, să cultive grâu, cartofi. Să pună puţini măslini şi atunci, cu vreun animal, cu vreo capră, cu puţine găini va putea înfrunta nevoile familiei sale. Pentru că şi provizii de ar face, nu-i vor folosi mult, deoarece alimentele nu ţin mult, ci se strică repede.”

Aş dori să fac însă o paranteză cu privire la statul poliţienesc. Mulţi ne imaginăm un stat poliţienesc similar cu regimul comunist. Ei bine, când a fost nevoie de opresiune, diavolul a apelat la aceasta, însă acum când a văzut câţi martiri s-au sfinţit în temniţele comuniste, şi totul a fost în zadar pentru el, diavolul va căuta să înşele lumea prin alte mijloace, pe o altă cale, o dictatura mai blândă, dictatura drepturilor omului şi a plăcerilor omului. Omul va fi obligat să se alinieze la păcat şi la compromis, altfel va fi un paria. După cum spune Cuv. Paisie Aghioritul, “vor fi politicoşi pentru că vor fi … europeni. Vor arăta că sunt la înalţime. Nu vor chinui pe oameni, dar omul nu va putea trăi, dacă nu are pecetea. Vor spune: Fără pecete vă chinuiţi! Dacă aţi fi primit-o, nu aţi fi trăit aşa de greu”. Deja putem să pregustăm de pe acum această tehnică perversă de constrângere a oamenilor prin răspunsul dat de către stat (şi de Sinod) celor care nu agrează biometria: paşaportul nu este obligatoriu, puteţi să nu îl primiţi dacă vă deranjază conştiinţa. Însă dacă în loc de paşaport ar fi buletinul şi cardul, am mai avea de ales?

Revenind însă la titlul acestui articol, aş dori să prezint pe scurt cum văd eu lucrurile şi ce trebuie să facem. De fapt, nu cum văd eu, ci cum am citit şi eu printre rânduri de la oameni care ştiu mult mai multe şi au o pregătire care îi recomandă demni de încredere. Toată criza economică este clar provocată, mai bine zis „programată” în sistem. Sistemul a fost făcut să pice, aşa cum o maşină care o îndreptăm spre o prăpastie este predestinată unui sfârşit crunt.Criza actuală va dura ceva timp, viaţa va fi din ce în ce mai grea, se vor încerca tot felul de soluţii, inclusiv războaie, vor fi şi momente de pace şi optimism, încercări de ieşire din impas dar degeaba. Soluţia finală va veni prin antihrist care va propune o monedă globală dar care să poată fi folosită doar virtual, prin intermediul cipului implantat. Poate că încercarea monedei globale se va face mai înainte, însa abia odată cu consensul pe care îl va aduce antihrist, această “soluţie” va fi aprobată şi va da rezultatele aşteptate de către marea partea a oamenilor, cel puţin la început. O bancă mondială, un guvern mondial, control total global, aceasta este direcţia, aceasta se încearca acum. De aceea băncile au fost lăsate să ajungă în situaţia de faliment, deoarece fiind sistemul nervos prin care curg banii, precum sângele curge în trup, pentru a pune ceva în loc, trebuie “extirpate” organele actuale care erau sursa banilor şi canalele prin care funcţiona tot sistemul. Iar mădularele care nu vor putea trăi fără acest “sânge” – banul – vor muri. Şi un sânge nou va fi pus în locul banului actual. Dacă până acum, banul a fost ochiul dracului, pecetea, când va fi oferită, se va face printr-un botez al dracului, cei care vor primi pecetea, şi vor avea drepturile care se trag din aceasta, vor primi totodata şi botezul în noua religie, religia lui antihrist.

Bineînţeles, în funcţie de credinţa noastră – care poate să mute munţtii – acest proces va dura 2-3 ani sau zeci de ani. De altfel, sunt profeţii că va fi o intervenţie a lui Dumnezeu în istorie care va încetini marşul antihristic, însă având în vedere credinta noastră slabă, nu este exclus ca aceste profeţii să nu se mai împlinească, aşa cum nu s-a împlinit încă nici profetia privitoare la căderea agarenilor şi întoarcerea Constantinopolelui la ortodocşi, deşi trebuia să se întâmple încă din secolul 19.

Care sunt însă previziunile analiştilor financiari? Bineînţeles, ca şi în fotbal, şi în criză, fiecare are o părere, însă eu mă voi referi un grup aparte de oameni, specialişti care au reuşit să prevadă situaţia actuală încă acum 2-3 sau chiar 5 ani, când lumea râdea de ei. Şi deşi aceştia nu au duhul profeţiei, având sinceritate şi profesionalism şi totodată nefiind parte din sistem sau cumpăraţi de sistem, Dumnezeu a îngăduit şi îngăduie ca adevărul să răzbată, chiar daca nu la CNN sau Realitatea TV, ci prin bloguri pe ici pe colo, pe câteva site-uri “alternative” sau “conspiraţioniste”.

Jim Rogers: investitor american şi analist financiar. Cofondator împreuna cu Soroş al Quantum Fund, profesor de liceu, scriitor şi fondatorul unui index financiar – RICI. A prezis acum doi ani că bula creditelor va devasta Wall Street. Prezice că SUA şi Europa vor fi falimentare, Asia va lua conducerea, materiile prime şi meşteşugurile vor fi economia de mâine, agricultura este afacerea viitorului apropiat. Iată un interviu recent în care ne îndeamnă să devenim fermieri, precum şi un alt interviu în care prezice falimentul inevitabil al SUA datorită măsurilor proaste luate de Obama & co.

Chris Martenson: fost vicepreşedinte al Pfizer, doctorand în neurotoxicologie la Duke, MBA în finanţe la Cornell. Format ca om de ştiinţă, devenit ulterior om de afaceri, consultant şi analist financiar, când a văzut cum stau lucrurile, a renunţat la jobul de la Pfizer (cea mai mare companie farmaceutică din lume), s-a mutat la ţară, are grădină, creşte găini şi … a făcut chiar un curs legat de criză. M-a impresionat profund felul analitic cum abordeaza problemele, chiar şi în capitolul final intitulat: “Ce ar trebui să fac eu?” în care dă un model de raportare la criză din care noi ortodocşii am avea mult de învăţat dacă l-am privi duhovniceşte. Pe scurt, zice el: dacă nu o să fie aşa de rău şi mă pregătesc, ce pierd? Pe când, dacă nu mă pregătesc, dar chiar o să fie atât de rău … atunci o să am probleme grave. Recomand citirea integrală a cursului, este excelent (cursul video daţi după ce citiţi textul, e mai interesant aşa). De asemenea, forumul său are mulţi oameni extraordinari, e uimitor să descoperi că în ciuda presiunii sistemului, câţiva oameni s-au trezit şi acţionează, încearcă să devină independenţi de sistem, pe când la noi, înainte la plăcintă …

Peter Schiff – comentator economic, broker autorizat şi în prezent preşedinte al Euro Pacific Capital, o firmă de brokeraj din SUA. A prezis criza creditelor încă din 2006. Prezice prăbuşirea economiei americane şi a dolarului şi recomandă americanilor să îşi protejeze averea în investiţii … conservatoare, adică în bunuri de care lumea va avea nevoie şi atunci când criza va distruge tot ce încă mai stă în picioare în prezent, iar alimentele de bază cum ar fi păinea şi cartofii sunt astfel de bunuri „conservatoare”. Schiff îi îndeamnă pe americani să se mute la ţară, să facă stocuri de mâncare şi de combustibil şi de asemenea … de arme.

Toţi aceşti comentatori, precum şi alţii – aş mai recomanda pe Alex Jonesc pe care toată lumea deja îl cunoaşte – trag semnale de alarmă în principal asupra SUA, însă noi nu suntem pe lună, toate lumea este acum interconectată strâns, criza se va răspândi peste tot şi nu va mai trece. Problema nu este deloc doar legată de bani – falimentul băncilor, lipsa lichidităţilor, sistemul monetar falimentar, etc. O problemă mult mai mare este creşterea constantă a consumului şi reducerea drastică a resurselor. Mulţi au uitat deja de preţul petrolului din vară şi puţini au înţeles gravitatea acestui semnal, faptul că am ajuns deja pe panta coborătoare a curbei resurselor, energia nu este inepuizabilă şi nu ne va mai ajunge încă 50 sau 100 de ani cum ne-ar place nouă. Trăim deja acei ani în care producţia nu mai face faţă cu cererea, şi prin urmare totul se va schimba, toată economia va fi … resetată. Şi odată cu economia, toată societatea va trece prin schimbări majore şi de neconceput.

Ce să însemne asta? Un simplu călugar contemporan, Paisie Aghioritul, prevedea acum 20 de ani:

„Încet-încet destule încep să iasă la iveală. Strig şi eu netrebnicul de atâţia ani! Situaţia este înfricoşătoare, ciudată. Nerozia a întrecut limitele. A venit lepădarea şi rămâne ca acum să vina “fiul pierzării” (2 Tes. 2,3). Totul va deveni un spital de nebuni. În harababura ce va stăpâni, fiecare stat se va ridica să facă orice-i spune cugetul. Dumnezeu să ajute, ca interesele celor mari să fie astfel încât să ne ajute. Din ce în ce vom auzi de ceva mai nou. Vom vedea făcându-se lucrurile cele mai neaşteptate, mai neraţionale. Numai că evenimentele se vor derula cu repeziciune.”

Din păcate, mulţi ortodocşi, ca şi mulţi alţii ignoră total realitatea şi le place să creadă că viaţa merge în continuare aşa cum a fost şi că vom trece peste criză. Din păcate, păstorii nu sunt la înălţime încă şi biserica dormitează. La Radio Trinitas ascultăm muzică populară, iar la Trinitas TV în singura emisiune care a dezbătut criza economică, se încerca liniştirea oamenilor pe motivul că criza nu există ci este doar o manipulare mediatică, este doar o sperietoare menită să tulbure liniştea populaţiei.

Însă nu doar cei care doresc să îşi liniştească conştiinţa deoarece duhul lumii îi stăpîneşte şi le e greu să se rupă de comoditatea unui trai fără lipsuri şi fără probleme serioase ignoră criza. Chiar şi cei mai informaţi şi care sunt de acord că lucrurile o să se agraveze, încă aşteaptă să vadă mai multe semne, încă se miră şi nu fac nimic ca să se pregătească pentru ce va urma. Sau zic „lasă, că o să vedem atunci”.

Când am auzit acum vreo 3 ani de o familie de profesori care s-au mutat din Bucureşti la munte, în preajma unei mănăstiri, şi eu am strâmbat din nas şi am crezut că … exagerează, sau mă rog, le place lor la munte, la ţară şi fără apă caldă non stop şi toate cele. Când Părintele Iustin a făcut apelul să ne opunem paşapoartelor biometrice şi să ne retragem în comunităţi mici la ţară în care să încercăm să devenim autodependenţi, mulţi au râs printre barbă şi l-au luat paranoic şi alarmist pe bătrân. Tuturor acestora, dar şi celor care doresc să aibă o imagine mai clară a lumii actuale, le recomand cursul lui Chris Martenson şi pornind de la acesta, le recomand să se documenteze şi în alte părţi şi să vadă dacă pot contrazice cu ceva analizele acestuia şi faptul că fără descoperirea unei surse de energie alternative cu adevărat revoluţionare, lumea va intra într-un declin cumplit cu urmări de neimaginat pentru noi. Care declin a fost profeţit şi prevăzut de sfinţii ortodocşi, însă ca de fiecare dată, glasul profetului strigă în pustiu, creştinii de azi cu greu pot să găndească şi să acţioneze la măsura cerinţelor timpului, iar asta nu este o acuzare ci o tristă constatare. Cu toţii suntem datori să ne informăm, să avem curaj, să ducem o viaţă cât mai simplă dar mai ales să luptăm să dobândim rugăciunea inimii fără de care nu vom putea să înfruntăm promisiunile lui antihrist atunci când o sa avem cuţitul la os.

“Iata Domnul vine pe nor usor si ajunge in Egipt. Idolii Egiptului tremura inaintea fetei Lui si inima Egiptenilor se topeste in ei. ” (Isaia 19,1)

Multi din cei care au vazut filmul ZEITGEIST – recent promovat si in mass-media romaneasca – isi pun problema cat de adevarate sunt informatiile “revelate” de acest documentar si cata incredere sa aiba in el.

Am reusit sa vad si eu recent prima parte din acest documentar, deoarece celelalte am putut sa le vad fragmentar la OTV prezentate de Prigoana, un canditat la Camera Deputatilor de la PD-L. M-au interesat mai mult comentariile lui Prigoana decat filmul, deoarece nu mi-era nimic nou, sunt o gramada de filme care explica cum functioneaza sistemul financiar si iminenta criza economica, ca sa nu mai zic in cate profetii se da pe fata inselatoria prin care antihrist va veni la putere: o criza generala economica, o cadere totala a tuturor sistemelor lumii moderne etc

Prima data cand cineva mi-a recomandat ZEITGEIST, nu am reusit sa il vad pana la sfarsit. Ca un crestin simplu ce incerc sa fiu, mi-am dat seama ca asta nu e lucru curat daca il huleste pe Dumnezeu. Nu m-a interesat catusi de putin sa vad continuarea si marele “adevaruri” care urmau sa fie prezentate in partea a 2-a si a 3-a de vreme ce filmul este hulitor, anti-crestin si prin urmare este dracesc. Traditia ortodoxa ne recomanda sa nu stam de vorba cu dracii, chiar daca ne spun adevarul. Si ca sa capete increderea oamenilor, de cele mai multe ori ei spun si adevaruri.

Nu este cazul insa cu acest documentar. Dupa desenele animate hulitoare din introducere, prima mare minciuna este cea legata de Horus, cum ca acesta ar fi un Zeu Egiptean care ar fi trait 3000 inainte de Hristos si care s-ar asemana foarte mult de Hristos, cu 30-40 atribute similare.

Dupa cateva cautari pe Google si dupa ce am citit pe Wikipedia despre acest Horus, am descoperit ca totul este o mare gogoasa. Aceste asemanari intre Horus si Hristos ar fi mentionate intr-o carte intitulata “The Book of Vivifying the Soul Forever” care carte este de fapt un SF istoric, adica nu a existat, iar daca a existat, nu egiptenii au scris-o cu 3000 de ani inainte de Hristos, ci altii, ceva mai recent, ca sa aiba cu ce sa suceasca mintile oamenilor. Ca o coincidenta nu intamplatoare, o simpla cautare dupa aceasta carte va va duce chiar la un forum SF.

Despre aceasta gogoase umflata, am citit si aici unde mai sunt mentionate si alte argumente care dovedesc marea minciuna legata de asemanarile intre viata lui Hristos si a lui Horus, cum ca de exemplu, indolatrizarea soarelui la egipteni nu a inceput cu Horus ci cu Tammuz, fiul lui Nimrod.

Ca sa ma conving insa ca poate exista undeva mentiuni legate de aceasta carte, am cautat pe google daca nu cumva cartea este mentionata in vreo enciclopedie. Cel putin din ce “stie” Google, nu exista o astfel de mentiune. Va invit sa faceti singuri aceasta cautare

In logica binara, un adevar si o minciuna rezulta minciuna, ca de altfel si o mie de adevaruri si o minciuna. Toti cei care ia seama la acest documentar ca si la altele asemanatoare care vin mereu, periodic, pe banda, care incearca sa dovedeasca ca Hristos este un mit, traiesc in minciuna. Teoria minciunii spune: minte, minte, ca tot se prinde ceva. Un om zdravan la cap nu se lasa influentat de niste sucitori de minti, nu se arunca singur in gura sarpelui, care si el sasaie pe bune, dar muscatura lui este mortala.

Patriarhia si-a lansat propria agentie de stiri care o sa tina la curent pe consumatorii de stiri cu cat mai multe informatii bogate despre diverse activitati religioase ortodoxe si probabil catolice.

Desi informatia nu ne mantuieste, teoretic o agentie de presa ortodoxa este utila. Insa inainte de informare, Patriarhia ar trebui sa urmareasca o formare a credinciosilor, formare in duh ortodox. Omul de astazi descopera ortodoxia, romanii sunt reincrestinatii dupa anii intunericului comunist. Insa a pune stirile inaintea catehizarii este o irosire de resurse. Mai bine ar fi lansat Patriarhia o “Agentie de catehizare” care sa explice credinciosilor cat mai bine catehismul ortodox. Si de ce nu, aceasta agentie poate ar fi putut incepe sa explice ce inseamna impartasirea cu ereticii a unui ierarh ortodox din punct de vedere dogmatic. Ar fi putut aceasta agentie sa explice ce inseamna Sfanta Impartasanie, Sfintele Taine, si ce inseamna la urma urmei Biserica, Cine este Biserica, care este rolul Bisericii in lume, ce este un episcop, si de ce nu … ce este ecumenismul si ce zic Sfintii Parinti despre impartasirea cu ereticii. Si poate chiar, o agentie de catehizare poate ne-ar explica si noua cine sunt ereticii din ziua de astazi ca sa stim cum sa ne ferim de ei.

Dar din pacate nu s-a intamplat asa, nu exista o Agentie de catehizare, inca se lasa asteptata, Patriarhia doreste sa ne informeze in primul rand, catehismul … pentru habotnici si fundamentalisti.

Alte recomandari:

• Informatia, dumnezeul societatii actuale – Pr. Nicolae Tanase
• Catehism Ortodox
• Izolare si criza – Dan CIACHIR

Recent m-am hotarat sa imi cumpar apartament. Am inceput sa caut si in 2-3 saptamani de cautat, deja am trecut prin vreo 3 apartamente care eram hotarat sa le cumpar, insa la o analiza mai amanuntita a locatiei, am descoperit ca erau in preajma unor antene sau turnuri de telefonie mobila si prin urmare, dupa indelungi cautari pe internet si lecturi de articole si studii legate de eventualitatea influentei negative asupra sanatatii a radiatiilor emise de aceste antene, m-am hotarat sa nu imi asum riscul si sa caut un apartament care sa nu fie prea aproape de o astfel de antena.

Tot citind articole despre aceste antene, si tot nimerind sa imi placa apartamente pe langa ele, pe langa faptul ca am cam surprins agenta imobiliara cu frica mea ciudata de antene, am ajuns sa imi devina destul de antipatice betele nemiloase ale caror radiatii emit neoprite iradiind imprejurul lor tot ce misca si producand cine stie cate boli sau simptome pe care stiinta medicala nu le-a putut inca cataloga si analiza, data fiind istoria recenta de cand astfel de antene sunt plasate chiar langa noi, chiar pe blocurile unde locuim sau unde muncim.

Un mod interesant pe care radiatia electromagnetica il are asupra celulei vii, este incalzirea. Aceasta radiatie incalzeste celula in cadrul procesului de absorbtie al radiatiei la care corpul este supus. M-a uimit felul in care organismul reactioneaza si cauta sa echilibreze influentele straine care ar putea sa ii faca rau, dar mai ales mi-a venit in minte un gand: ce minunat ar fi ca noi crestinii sa fim precum aceste antene si sa emitem in jurul nostru har si pace prin rugaciunea cu “statia mama”, adica cu Dumnezeu. Ce bine ar fi ca rugaciunea noastra sa emita non stop in jur pace si har si asa cum aceasta radiatie electromagnetica incalzeste trupul, rugaciunea noastra sa incalzeasca sufletele oamenilor si sa ii acopere in mod tainic si nevazut cu mila si purtarea de grija a lui Dumnezeu.

Cu siguranta exista astfel de oameni sfinti, care ii putem compara cu niste antene de mare putere care sunt pururea in rugaciune pentru ei si pentru noi, si fiind in legatura cu Dumnezeu, prin rugaciunea lor, ei emit in jurul lor, o energie duhovniceasca care ne pazeste si ne lumineaza, precum razele soarelui ne incalzesc. Dar razele soarelui le putem vedea pe cand rugaciunea acestor oameni nici nu o banuim. Asa cum nu banuim nici faptul ca poate oricand suntem in raza unei antene nemiloase care ne radiaza si care ne incalzeste in mod insesizabil corpul, poate tot asa ne aflam in raza unui om sfant care se roaga pentru noi si ne acopera cu rugaciunile lui.

Si asa cum antenele radio sunt plasate din loc in loc pe cate un bloc mai inalt sau pe vreun turn, tot asa si oamenii sfinti, sunt unul la o mie sau poate la un milion plasati pe culmi inalte alte trairii duhovnicesti unde nimeni nu ii poate da jos si nu ii poate convinge sa opreasca sa “emita”. Ei se roaga neincetat, cu rabdare si cu eficienta, “transmitand” peste noi si prin noi binecuvantate “radiatii” duhovnicesti care ne aduc macar o alinare, macar un gand bun sau ne feresc de cine stie ce intamplare nefericita si poate chiar de mania lui Dumnezeu pe care o starnim prin viata noastra pacatoasa.

Ce bine ar fi ca sa fim si noi astfel de antene, macar la scara mai mica, macar o antena pentru casa sau blocul in care locuim …

Hristos este lumina, oamenii sunt doar niste cioburi mai curate sau mai murdare, mai stralucitoare sau mai intunecate, dupa cum se osteneste fiecare sa se curete si sa se spele cu apa vie sau cu mocirla.

Tot uitandu-ma la televizor sa caut vreo stire despre Sfanta Lumina care in mod minunat s-a pogorat astazi la Ierusalim ca in fiecare an, am urmarit pe ici pe colo si am vazut emisiuni, promo-uri, stiri legate de Sarbatoarea Invierii Domnului. Si desi nu am dat de stirea cu pogorarea luminii, am urmarit cateva emisiuni si m-am bucurat sa vad ca la una era chiar un preot ortodox invitat. Insa ce m-a intristat este ca toate emisiunile contin mesaje si urari de genul: oamenii sunt lumina, sarbatoarea luminii, pace si intelegere, daruiesti si castigi etc. Nici o emisiune nu prea vorbeste despre Hristos si despre ce trebuie sa insemne Hristos in viata noastra, despre ce anume a insemnat Invierea lui Hristos in istoria omenirii si ce anume trebuie sa insemne si pentru societate, pentru Romania si pentru fiecare crestin in parte.

Din pacate aceasta este raportarea omului modern la Invierea Domnului, adica o deturnare de sensuri de la Invierea lui Hristos la ajutorarea aproapelui, de la Lumina lui Hristos la “oamenii sunt lumina”, de la “veniti sa bem bautura noua” la “sa ciocnim 1000 de oua”, mai pe scurt zis, de la Hristos la om sau pe alocuri chiar la iepuras.

Imi aduc aminte bine si ce insemna pentru mine Sarbatoarea Invierii pe cand eram pagan: filme tari la TV, mancaruri si bauturi alese, vizite la rude si prieteni, si rareori, o trecere fugara pe la biserica pentru a lua lumina sau urmarirea slujbei la TV.

Ma gandesc ce urare le pot face prietenilor mei care inca sunt in aceeasi stare in care eram si eu inainte de anul convertirii mele – 2000. Ce cuvant sau ce urare as putea sa le transmit ca sa le dau macar o scanteie din adevarata lumina care o dobandesc eu ca si fiecare crestin in fiecare Sfanta Inviere. Cum sa le spun bucuria pe care o am eu, care desi nu fac mai nimic mai mult ca ei, si desi nu m-am lepadat mai deloc de omul cel vechi, totusi Hristos aprinde in inima mea o tainica si minunata lumina de fiecare Sfanta Inviere si toate ale mele se umplu de pace si bucurie nespusa. Dar oare cum as putea spune oricui astfel de simtiri, daca acela nu a avut niciodata o astfel de experienta.

Uneori ma gandesc sa tac si sar peste felicitari si urari, doar raspund si eu cu clasicul “Paste Fericit” sau “Sarbatori Fericite”. Dar il zic cam cu jumatate de gura, stiind ca ma mint si pe mine si pe ei. Tare mult ma simt stanjenit sa urez unui om care nu vine la biserica si care nu ii pasa de Hristos, orice urare nu doar “Paste Fericit”. Ce poti ura unui om care se indreapta spre prapastie? Unii sunt de parere ca noi trebuie sa marturisim pe Hristos si sa zicem la toti, invariabil “Hristos a inviat!”. O, dar cum pot spune vicleanului taina Ta, Doamne? Oare nu asa am fagaduit in rugaciunea de inainte de impartasanie?

Insa vazand “promo”-ul de la PRO-TV de Pasti, in care ni se prezinta Invierea ca pe un film super tare, cu efecte speciale video si audio inaltatoare si foarte … umaniste, si care are ca slogan “Oamenii sunt lumina”, mi-a venit ideea ce sa le urez. Anul acesta le voi spune: “Hristos este Lumina!”.

Iubiti frati, oamenii nu sunt lumina, oamenii sunt “purtatori de Lumina” (Canonul Invierii). Oricat de bine am face noi oamenilor, oricate donatii am face, oricat ne-am gandi la ei si am plange, oricat ne-am impaca cu toti si ne-am face frati cu toti dusmanii nostri, daca Hristos nu este lumina noastra si daca noi nu ne curatam simtirile ca sa Il vedem stralucind, in zadar sunt toate si toata viata noastra si toata sarbatorirea noastra nu sunt decat o mare si amagitoare desertaciune.

Hristos a inviat!, dar nu ati vrea si o oferta speciala?

Cam asa ne ademenesc mai toate magazinele in apropierea Sfintei Invieri si nu mica mi-a fost mirarea cand am gasit o oferta speciala de Paste chiar si pe site-ul unui centru de “slabire si remodelare”, care promite femeilor totul: frumusete si incredere.

Multe s-au scris si multe se vor scrie despre lacomia si lipsa de scrupule cu care comerciantii ademenesc pe oameni in aceasta perioada, folosindu-se de o astfel de Sfanta Sarbatoare, numita in cantari Sarbatoarea Sarbatorilor, pentru a mai stoarce un ban de la cumparatorul pururea vanator de reduceri.

Oh, daca ar cauta oamenii iertarea lui Dumnezeu cum cauta ofertele speciale.

Bine insa ca de obicei “agentul” de oferte este iepurasul si nu icoana Invierii care inca nu am gasit-o pe nici o oferta. Insa mai rau este ca iepurasul, cozonacul si ouale sunt cam tot ce inseamna sarbatorirea Invierii Domnului pentru majoritatea oamenilor. Si mass-media nu este deloc nevinovata la capitolul iepuras. Putine sunt televiziunile sau ziarele care mai prezinta oarece emisiuni folositoare cu adevarat, ba ca o regula chiar, televiziunile straine controlate de evrei, de obicei folosesc aceasta perioada pentru a prezenta emisiuni parsive anti-crestine insa cu spoiala de documentare, amagind oamenii prin titluri interesante (ex: “Saptamana Biblia Secreta”) si promovand idei cu totul straine de adevarul pe care ni-l pune in fata de atata vreme Biserica si marturia istoricilor vremii: Hristos a existat, a fost rastignit si a inviat.

Nu ar mai fi nimic de zis in fata unei astfel de situatii, doar ca antihrist se va naste nu din cauza necredintei oamenilior, ci din cauza relei credinte si falsei trairi pe care oamenii o aleg in schimbul chemarii adevarate la care ne indeamna Biserica:

Sa ne curatim simtirile
Si sa vedem pe Hristos stralucind,
Cu neapropiata lumina a Invierii.
(Slujba Invierii)

Oare ce simtiri vom curati ingramadindu-ne la nenumaratele “oferte speciale” ale magazinelor si televiziunilor? Nu vom curati nici o simtire, ba chiar ne vom ingrosa simtirea si ne vom departa si mai mult de “neapropiata lumina”.

Pentru crestini, nu am decat doua lucruri sa mai spun.

Danion Vasile prezenta un punct de vedere cu totul interesant referitor la oamenii Bisericii care apar des la televizor: sa avem grija la acestia, daca mass-media ii cheama mai mult de 3-4 ori, e ceva putred, inseamna ca ei nu ard, deoarece daca ar arde, mass-media i-ar scuipa din gura ei si i-ar calca in picioare, dar pentru ca cuvantul lor nu supara cu nimic duhul lumesc si amagirea ochiului de sticla (despre care acum 300 de ani un sfant grec il numea “o cutie prin care dracul va vorbii lumii”), inseamna ca trebuie sa fim atenti …

La o conferinta, un parinte povestea despre un om care avea casa aproape de biserica. Si acesta venea mai tot timpul la Biserica, era un om credincios. Insa de Inviere acest om nu statea decat pana se lua lumina, dupa care pleca, nu ramanea la toata slujba – obicei clasic la crestinii “din Pasti in Pasti”. Si intr-un an, acest om, petrecand dupa luarea luminii cu prietenii acasa la el, s-a intamplat ca nevasta lui a avut nevoie de un medicament si l-a trimis la o farmacie noaptea. Iar acesta dupa ce a fost la farmacie, trecand prin fata bisericii, a fost surprins sa vada usa la biserica deschisa si intrand sa vada ce se intampla, nu mica i-a fost uimirea sa vada ca in biserica erau oamenii ba chiar era si slujba. I-a povestit mai apoi preotului ca toata viata lui el crezuse ca slujba de Pasti se termina odata cu luarea luminii si habar nu avea ca abia atunci incepe. Si asta dupa zeci de ani in care locuise chiar langa biserica.

Cu siguranta putini crestini nu stiu ca dupa luarea luminii abia incepe slujba, de asemenea cu siguranta putini nu stiu ca Biserica ne cheama la post si pocainta, chiar si in al doisprezecelea ceas. Cu siguranta ca putini sunt cei care nu stiu ca fara spovedanie traim in iad si aici si dincolo nu ne putem astepta la altceva. Putini sunt cei care nu stiu ca mare este mila lui Dumnezeu si ca Biserica ne cheama la bucurie pe toti, si pe cei care au postit cat si cei ce nu a postit.

Insa spre deosebire de acel sarman om, care pana in cele din urma a intrat in Biserica, noi alegem sa trecem pe langa si mai degraba ne gramadim la “ofertele speciale” ale vrajmasului Luminii, care iscusit le impacheteaza cu spoiala amagitoare in tot felul de nimicuri care ne consuma preocuparile, gandurile si nazuintele noastre in timpul cand Hristos sta cu bratele deschise pe cruce, gata sa ne primeasca.

Iata stire de stire in Adevarul din 13 Aprilie 2006:

“Sfaturi Feng Shui pentru şoferi: Pentru a permite energiei “chi” să intre de afară în maşină, trebuie să păstraţi geamurile curate. [...] Specialistul, citat de Rompres, vă mai recomandă să legaţi un şnur albastru de sistemul de navigaţie prin satelit sau de oglinda retrovizoare. [...] Sarea cristalizată împrăştiată pe covorul maşinii absoarbe energia negativă a pasagerilor.

Acestea si altele sunt expuse intr-o stire la rubrica externe, alaturi de stirea despre Iran si despre alegerile din Italia.

Aparent nevinovate, astfel de “ştiri”, fie ele citate dupa “specialisti” de Rompres (presupusa agentie de stiri!) si fie ele
chiar plasate alaturi de horoscop sau timpul liber (desi nu in cazul de fata) nu pot sa denote decat unu din doua lucruri:

1. imbecilizarea la scara monumentala a unor oamenilor din media – in cazul de fata Rompres si Adevarul
2. totul pentru bani, fara scrupule – in cazul acesta, o astfel de “stire” cu iz de horoscop prinde la oarece telenoveliste care sar in sus cand aud de energii, fie ele ci sau cea

Well, ar mai fi un caz, anume indoctrinarea programata si treptata apopulatiei cu concepte new age, dar asta numai confucius stie cat de adevarata o fi.

In orice caz, pentru cei care au crezut ca horoscopul este o gluma nevinovata, e bine de vazut ca prostia omeneasca poate naste multe alte amagiri si imbecilitati care mai de care menite sa umple golul de sens si dereglarile atator oamenilor din iepoca postmodernista, care oameni cauta sa-si justifice starea cazuta in care au ajuns, micimea sufletului si lipsa auto-controlului prin “energii negative” si in loc sa rezolve astfel de probleme cu seriozitate si cautand sursa raului, fac apel la tot felul de “manipulanti” ai duhurilor si energiilor care sa ii rezolve intr-un timp si doua miscari cu o cordeluta albastra la oglinda si cu putin praf cristalin aruncat in ochii.

“Până când, proştilor, veţi iubi prostia? Până când, nebunilor, veţi iubi nebunia? Şi voi, neştiutorilor, până când veţi urî ştiinţa?” (Solomon 1:22)

Cu ceva timp in urma, am dat peste predicile unui parinte foarte interesant care se pare ca nu ii e frica de nimic (ierarhi ecumenisti, masoni, evrei etc) si care in predicile sale invata lucruri de la sfintii parinti, intr-un limbaj simplu si in general ferm si acuzator la adresa societatii moderne si a crestinismului formal.

Printre cele cateva predici ale acestui parinte, se afla si una despre Oastea Domnului, pe care am pus-o in special pentru un prieten care era interesat de Oastea Domnului si tot cauta parerile diversilor parinti asupra acestei asociatii.

De cand am pus predica, am tot primit emailuri, mesaje pe messenger si chiar un SMS, de la ostasi in care invariabil, mi se aducea aminte ca “Dumnezeu va judeca” si mi se da se inteles ca ma va judeca pe mine deoarece sunt impotriva Oastei Domnului. Oarecum oamenii astia care m-au tot contactat (desi eu nu imi manifestasem acolo opinia despre Oastea Domnului, doar sunt webmasterul siteului) sunt fie indoctrinati de acelasi “inaintas”, fie se cred cine stie ce razboinici ai lui Dumnezeu, cu sabia in mana si cu ingeri care merg in fata lor si ii fac praf si pulbere pe toti care le stau impotriva.

Nu am avut conflicte vreodata cu membrii din aceasta asociatie desi nu ii agreez. Sunt in mare parte de acord cu tot ce zice parintele in acea predica si chiar il cred ca l-au amenintat, vazand duhul care se pare ca domina pe acesti frati fara dreapta socoteala si care duh le baga in cap prostii de genul: “noi suntem ostasii lui Hristos, cine nu e cu noi e impotriva noastra si Dumnezeu il va judeca, daca ne judeci pe noi si Dumnezeu te va judeca”.

Acest gen de atitudine si abordare, din cate am observat eu, este apanajul celor inselati de draci si care cred ca ce fac ei, este bine (chiar daca poate doar in proportie de 99%) si este invariabil aparat de Dumnezeu, de aceea doresc sa atraga atentia “dusmanilor” ca Dumnezeu ii va judeca. Si de asemenea, acestia ii mai considera pe cei care sunt impotriva lor ca fiind impotriva lui Dumnezeu. Poate sa fie inselarea aceasta o ispita cu care au de a face cei mai ravnitori oameni si in care Dumnezeu ii lasa sa cada cateodata. Eu insumi am avut-o desi nu sunt ravnitor. Insa daca aceasta ispita se manifesta la nivelul unui grup de oameni (asociatie, partid etc), deja este ceva putred la mijloc, adica miroase a aghiuta. Numai comunistii erau detintatorii adevarului absolut si aparatorii “tutulor oamenilor muncii”, doar la ei toti cei care le erau impotriva erau dusmanii binelui iar in zilele noastre, putem vedea aceasta la americani in lupta cu “teroristii”: cine nu e cu noi, e terorist.

Atitudinea unui adevarat crestin, trebuie sa fie in primul rand orientata impotriva patimilor sale, iar o asociatie care se crede ca ea este oastea lui Dumnezeu si care mai si face apel la judecata divina impotriva celor care ii stau impotriva este oarecum necrestina, deoarece Hristos pe cruce s-a rugat lui Dumnezeu sa ierte pacatele celor care l-au rastignit, si toti sfintii martiri au facut la fel. Ei nu invocau judecata lui Dumnezeu, ci dragostea lor se vadea prin raportarea care o aveau fata de dusmanii lor. Sfantul Stefan cand a vazut pe Hristos si era omorat cu pietre, asemenea a cerut lui Dumnezeu sa ierte pe cei care il omoara. Chiar recent, Biserica Ortodoxa Romana nu a afurisit-o pe pipi-balena desi “vrednica” era. Aceasta deoarece, Biserica are rabdarea sa astepte judecata lui Dumnezeu, spre deosebire de asociatia “Oastea Domnului” care nu are rabdare ci doreste sa aminteasca foarte des aceasta “dusmanilor” ei.

In plus, daca o asociatie isi aroga o asemenea sarcina, de ostasi ai lui Dumnezeu, deja oarecum se pune in locul Bisericii, deoarece orice crestin este ostas al lui Dumnezeu si prin urmare ei isi aroga “brandul” de ostasi, ca si cum noi astia din afara asociatiei am fi niste femei lasate acasa sau niste dezertori. Am observat ca acest duh de “noi suntem Biserica”, este raspandit si la legionari. De exemplu, intr-o discutie cu un prieten legionar, cand m-a intrebat ce cred despre doctrina legionara, i-am raspuns ca eu nu am studiat-o si istoria nu prea m-a preocupat. Iar el incercand sa-mi explice pe scurt cum stau lucrurile mi-a spus: “pai inainte, toti care erau ortodocsi erau legionari, si tu, Gigele esti legionar”. M-am mirat afland aceasta, asa cum m-am mirat cand o “ostasa” a Domnului, mi-a aruncat odata in fata o carte de cantari si refuzand-o mi-a zis: “nu canti pentru mine, ci canti pentru Dumnezeu”.

Nu vreau sa mai adaug prea multe, doar vreau sa zic “ostasilor” care tot incearca sa ma “lumineze”: fratilor, cu adevarat Dumnezeu vede toate si va judeca toate, de aceea va rog rugati-va pentru mine mult, caci multa nevoie am, iar daca doriti sa imi amintiti asta din cand in cand, sunteti bineveniti, doar nu va mai faceti pe voi luptatori, ci lasati pe Hristos sa va incununeze la vremea care va dori El, daca sunteti vrednici de aceasta si dea Dumnezeu sa fiti.

Intr-o vreme in care Biserica Ortodoxa Romana trece prin mari ispite venite din afara (apostazie si falsa religiozitate, ecumenism, prozelitism, media decazuta etc), iata ca vrajmasul ne lupta si din interior prin falsa religiozitate, falsa ravna, parerea de sine si dezbinare.

Sa ne pazeasca Dumnezeu in cutremurul ce va sa vina.

A aparut relativ recent o carte care se numeste Efectele televiziunii asupra mintii umane.

Nu am citit-o si nu cred ca o voi face prea curand: cred ca un om care nu isi da seama ca efectul televiziunii asupra mintii umane este prostirea subtila si profunda, este atat de orb, incat orice studiu si analiza nu l-ar putea convinge in vreun fel. Pentru ca televiziunea nu doar ca prosteste ci mai ales amageste, sau mai exact zis: suceste.

Ce anume? Pai suceste mintile oamenilor si le invarte in 99.99% din cazuri dinspre bine spre rau si din normal in anormal si aberant. Iar daca nu ma credeti, cititi cartea sau cautati “beavis and buthead incident” pe Google.

Sau si mai bine, uitati-va la emisiunea tradati in dragoste care prezinta dramele unor oameni nenorociti si invarte cutitul in rana pentru amandoi. Multa vreme, Cheaters care e “originalul” pe care l-au importat cei de la PrimaTV, era singura emisiune care o vedeam pe Reality TV – daca dam peste ea cand navigam pe telecomanda. Era evident un spectacol pe cinste care-mi facea parul maciuca si parca ma hipnotiza: ia sa vedem cum il prinde, ia sa vedem ea ce zice, ia sa vedem ce se intampla etc …

Astfel de intrebari imi treceau prin minte si ma motivau sa urmaresc aceasta emisiune in continuare, deoarece oarecum imi parea rau de oamenii aia, ma atingea suferinta lor, ma intrista cand vedeam ca de exemplu o fata isi iarta “iubitul” care o mai si batea din cand in cand, etc. Telenovele pur-sange, ce sa mai detaliez.

Nu prea imi puneam problema moralitatii acestei emisiuni, deoarece balanta era pe atunci spre bine din punctul meu de vedere: cel inselat vedea adevarul si cel care insela, era dat pe fata. Iar adevarul este absolut necesar in ceea ce priveste o relatie, si faptul ca adevarul era relevat il vedeam benefic pentru amandoi: cel inselat stia cu cine are de a face si putea sa fuga, iar cel care insela, mai bine suferea aici descoperirea, decat sa sufere in iad.

In mintea mea de pe atunci, cam acestea erau elementele si desi nu eram fan al emisiunii, dupa cum am zis, daca o nimeream, o urmaream.

Cand am vazut-o insa si la noi, lucrurile s-au cam schimbat, parca era altceva. Urmarind tot din intamplare, din cand in cand, unele cazuri m-au marcat profund, chiar pana la lacrimi (cel cu fata care era gravida si el o insela), insa altele m-au facut sa imi pun o problema de ansamblu: oare cati oameni de la noi sunt inselati? Cate cazuri de astea exista, cate suflete indurerate si drame se intampla zilnic?

Ei, de aici incepe insa toata problema cu emisiunea asta. In momentul in care ne punem astfel de intrebari, inseamna ca mintea ne-a fost sucita deja. Daca noi pornind de la emisiunea asta ajungem sa generalizam situatiile la alti oameni sau poate si la noi – chiar daca doar ca potentialitate – sau fie doar sa ne punem problema, asa cum mi-am pus-o eu, inseamna ca emisiunea asta a clocit in mintea mea ideea ca ceea ce ne arata baietii astia, cazurile astea nefericite de “tradare in dragoste”, ar fi o regula, sau daca nu chiar regula, ar fi destul de dese.

Nu spun nici ca sunt nici ca nu sunt si de fapt nici nu conteaza pentru mine, ci conteaza sa-mi vad de treaba mea si sa caut ca eu si cei din jurul meu sa dobandeasca dragostea cea adevarata.

Dar este problematic simplul fapt ca fiindu-ne puse in fata aceste intamplari de tradare ni s-a nascut in minte un gand intunecat, care poate sa nasca … ce altceva decat: suspiciune, banuiala, precautie si altele.

Si chiar daca astfel de ganduri ni se nasc doar ca o simpla idee in minte si ne “jucam” cu ele, o sa fie de ajuns doar cateva intamplari sau parelnice semne in viata reala, incat sa “facem legatura” cu ce am vazut la emisiune si sa o dam in bara rau de tot.

E adevarat ca poate am mers prea departe, poate ca nimeni nu va ajunge sa fie influentat negativ – si orice om sanatos la minte cu adevarat nu va fi influentat – de aceasta emisiune. Dar chiar atunci, oare la ce este bun pentru un om sa urmareasca o astfel de drama? Cine se foloseste si in ce mod?

Pai sa incercam sa le luam pe rand: cei care sunt tradati sau banuiesc ca sunt tradati? Oare chiar trebuie sa vina astia cu
spionajul si cu body-guarzii ca sa ne dam seama daca cel de langa noi ne iubeste si daca merita sa mergem inainte impreuna? Nu zic ca la urma urmei din punct de vedere crestin, nici nu conteaza daca ne iubeste sau daca ne inseala daca noi plinim poruncile si cautam dragostea care niciodata nu piere.

Dar deoarece putini ajung la masura asta (pentru ca tot atat de putini incearca) tocmai de aia ar fi bine sa nu ne sucim
mintile cu astfel de ganduri ci sa traim in speranta si in nadejdea ca astfel de cazuri nefericite sunt rare si ca orice om serios si care nu isi bate joc de viata lui, nu va ajunge niciodata sa traiasca in minciuna. Si eu inca cred ca majoritatea oamenilor sunt oameni de treaba, mai cu seama la noi intr-o Romanie crestina.

Dar despre cel care este “deconspirat”, la ce il foloseste pe el asta? La nimic, ba chiar ii anuleaza sansa se se indrepte
si sa salveze relatia. Multi zic ca omul este … om, caderile sunt inevitabile si intre noi fie vorba, “aghiuta” nu sta cu mainile in san, ci ca vrajmas al binelui si izvor al dezbinari, cauta sa semene toate relele intre oameni. Daca acel om nu era deconspirat, poate in cele din urma el renunta la tradare si se intorcea la cel sau cea cu care era impreuna, daruindu-se mai mult si cautand sa repare greseala care a facut-o. E adevarat ca asta poate fi rar, dar poate fi si este adevarat, doar ca nu s-afacut inca emisiunea care se ne arate si oameni de astia.

Ar mai fi de pus un semn de intrebare si cat de “in dragoste” sunt tradarile astea. Gasesc ca mai potrivit titlu pentru emisiune ar fi “tradat din falsa dragoste” sau poate “tradat din relatie”.

Cum se poate numi dragoste aceea in care un nemernic se duce si se culca cu o curva, cand nevasta lui sta
sa nasca? Acela este mai prejos decat un animal si ce simte el nu e dragoste ci e patima spurcata.

Insa astea sunt “detalii”, show-ul probabil nu ar avea acelasi rasunet daca ar lipsi nelipsitul “in dragoste”, fara tenta de
telenovela nu ar mai avea nici un haz. Poate ca un titlu mai de impact si care nu ar fi terfelit in noroi cel mai frumos
cuvant: dragoste, ar fi fost “Surprize, surprize … neplacute”.

Nu a fost sa fie insa, si din pacate nu cred ca va fi prea curand nici o emisiune “Implinit din dragoste” care sa prezinte
cazuri fericite de familii in care dragostea chiar exista deplina si fara umbra, si care ar fi mult mai odihnitoare si mai incurajatoare pentru oameni.

Insa intr-o lume intunecata si care gunoaiele ies la rampa ca sa faca emisiuni care sa ne arate alte gunoaie, o astfel de
emisiune nu va exista niciodata, deoarece este prea … banala.

In incheiere, pentru ca stiu ca exista si cazuri de oameni raniti pe neasteptate si care traind ceea ce ei credeau ca e
dragoste dar era doar amagire au fost raniti, as vrea sa le pun in fata, cel mai fericit caz de tradare din dragoste. Este
vorba de Pavel cel Simplu.

Acesta era plugar si nevasta il insela fara ca el sa banuiasca. Iar cand odata venind de la camp pe neasteptate a prins-o cu un barbat, i-a zis acestuia: ramai in locul meu, ca eu plec. Si a plecat in pustiu si s-a facut sfant. Poate credeti ca el a plecat din marea durere ce o avea, insa acest Pavel simplu, dar curat cu inima, nu a facut decat sa odihneasca si pe nevasta-sa si pe cel cu care el a inselat-o si apoi sa ii urmeze lui Hristos, singurul care este dragostea adevarata care nu ne tradeaza niciodata. Si atunci cand nevasta lui insealata fiind de diavol, a cazut din dragostea lui Hristos, Pavel nu a avut resentimente, ci si-a vazut de mantuire.

Cu totul de neinteles si greu de primit lectia acestui sfant, dar nu va speriati, nu la toti ne cere Hristos acelasi
lucru. Insa invatatura care trebuie sa o tragem noi, este ca Cel ce vede adancul inimii noastre si este alaturi de noi
in toate suspinurile noastre, oricat de grea ar fi suferinta, nu va lasa fara rasplata toate cate le vom primi, ci la timp
potrivit va rasari soarele acolo unde ploaia lacrimilor va curatii pacatele noastre pentru care am primit acea suferinta. Insa cat timp noi preferam norii resentimentelor, ai dusmaniei si ai inchistarii, soarele nu poate sa rasara.

Dragostea adevarata nu poate fi tradata, insa cu astfel de emisiuni se indobitocesc multimile. Intr-o tara cu spor negativ
si in care mai toti fug pe unde pot, iar tinerii se feresc sa se casatoreasca si sa faca copii, iata o emisiune care sperie si mai
mult pe cei putini care inca poate se gandesc sa isi intemeieze o familie si care pregateste terenul pentru draci ca sa intunece mintile in cine stie ce suflete aflate in tulburare si ispite indemnandu-i la suspiciune si banuiala si poate in cele din urma la divort.

Iar daca nu stiti inca, aceasta emisiune este doar una dintre cele care vor incepe sa ploua si pe la noi, cum este de altfel
si “Da-i papucii” de la Antena 1, o altfel de facatura din aceeasi gama, insa mult mai jalnica.

Nadajduiesc insa ca femeia romanca o sa priveasca la aceste emisiuni ca la simple telenovele si n-o sa-si suceasca mintea prea mult. Nu de alta, dar deocamdata tot am batut topul avorturilor, sa ne fereasca Dumneze sa ajungem si in topul divorturilor sau al libertinajului …

Astazi este o zi obisnuita de primavara, si desi este Duminica in Postul Mare, nu este praznic mare. Intr-adevar este numita Duminica Sfantului Grigorie Palama, dar nu se poate compara de exemplu cu Bunavestire sau cu Duminica Floriilor.

Si desi in cele mai multe predici probabil astazi o sa se vorbeasca mai mult despre vindecarea slabanogului, poate in unele vreun parinte o sa zica ceva si despre Sf. Grigorie Palama.

Insa foarte probabil in nici o predica nu se va pomeni despre predicatorul care este trecut astazi in calendar. Pe scurt, acesta a trait in sec. III si era fiul unui senator de origine din Egipt si era foarte invatat. El a dorit sa vada si ce e cu crestinismul si a intrebat un preot sihastru crestin. Dupa ceva timp, nu doar ca vroia sa citeasca Sfanta Scriptura dar a cerut si sa fie botezat.

Tatal lui vanzand aceasta, a incercat sa il insoare cu o fata pagana in speranta ca aceasta il va “indrepta”. Insa nu doar ca aceasta nu a reusit, dar s-a botezat si ea fiind convinsa de Hrisant, si au trait apoi in feciorie, Hrisant fiind predicatorul crestinilor din Roma. Atunci tatal sau l-a dat pe mana unui persecutor cumplit Claudiu, dar si acesta vazand staruinta lui si raspunsurile date, s-a botezat crestin si el impreuna cu familia lui si cu soldatii lui. Dupa care, bineinteles ca au fost omorati toti, iar Hrisant cu sotia lui Daria au fost ingropati de vii.

Iata ca in afara de ceva chinuri si staruinta in credinta acestia nu au facut mare lucru si acum ii avem in calendar. Cu adevarat ca acestia au fost mucenici simpli.

Am putea crede ca pe atunci oamenii erau altfel, fiind mai aproape ca timp de Hristos si de Sfintii Apostoli, oamenii erau mai sfinti si paganii se converteau asa de usor si ajungeau tari in credinta si marturisitori deoarece erau luminati de acestia, anume de crestinii acelor zile care duceau o viata cu totul imbunatatita fata de fariseismul si delasarea din zilele noastre.

Insa tot astazi praznuim un alt sfant care oarecum ne da dovada ca acele vremuri nu se deosebesc prea mult de vremurile de astazi. Anume Panhariu, desi era crestin in ascuns, s-a dat bine pe langa Diocletian si a capatat putere si bani. Si staruind el in dragostea pentru cele lumesti, a ajuns de s-a lepadat de Hristos. Insa acesta avea sora si mama crestine care prin scrisori, dar probabil mai ales prin rugaciune, au incercat sa ii aduca aminte de Dumnezeu. Si au reusit, deoarece Panhariu s-a pocait si a marturisit pe Hristos, dupa care a suferit chinuri multe si a fost omorat.

Iata deci ca si atunci oamenii aveau caderi si ridicari, si cu ajutorul lui Dumnezeu, s-au preaslavit prin plecarea capului. Asa cum ei au marturisit credinta pana la viata, bine ar fi sa facem si noi la fel, deoarece vedem ca nu a fost greu si usor este jugul lui Hristos: putina suferinta si apoi izbavirea.

Poate am crede ca astazi e alta situatie, ca putem sa marturisim ca nu ne face nimeni nimic. Insa ne aflam in inselare daca noi credem ca marturisim, deoarece daca am marturisi cu adevarat, am cunoaste degraba razboiul vrajmasului prin tot felul de ispite si de incercari si atunci am cunoaste ca intr-adevar il suparam pe aghiuta cu ceva. Daca insa credem ca noi facem mare lucru doar ca mergem la biserica, tinem post, facem canon etc, insa de razboiul dracilor nu scapam, atunci nu am inteles simplitatea muceniciei: marturisesti – esti razboit, nu marturisesti – ai “pace”.

Sa ne daruiasca si noua Dumnezeu razboi si izbanda, pentru rugaciunile acestor … simpli mucenici.