NATO Kaput – by Merkel

Revin cu cateva comentarii la un articol vechi de cateva zile in care atrageam atentia ca gogosile cu “atingerea obiectivelor Romaniei” (declaratia presedintelui nostru) la intalnirea NATO sunt jovialitati infantile ca sa nu zic idioate.

Te poti bucura cat vrei tu de batutul pe umar al lui Trump. Ca fapt divers, Trump nici nu stie cine e Klaus si in locul prim-ministrului munte-negrean pe care Trump aproape l-a luat la bataie ca i s-a pus in fata la poze, putea foarte usor sa fie Klaus.

Pe langa usuirea noului minion care se invarte in jurul marelui eliberator, Trump a mai facut si alte gafe, din care cea mai notabila este strangerea pe bune a mainii presedintelui francez. Klaus nici macar nu s-a ales cu vreun pârț de-al lui Trump si totusi a venit inapoi vesel si optimist ca o logodnica care a primit inelul. Sa nu ne mire insa, Klaus e doar un automaton care o data invartita cheia, trage singura invarteala pe care o stie, el nu are posibilitatea sa iese din cadru, sa spuna sau sa faca ceva independent, in functie de context.

In fapt, cel mai important lucru care s-a intamplat la intalnirea NATO recenta si care trebuie subliniat pentru a imprastia fumul aruncat in presa romaneasca papagaliceasca care nu va recunoate destramarea NATO decat cand vor ajunge rusii cu tancurile in studio la ei, este ca Trump – presedintele SUA, principalul fondator si membru NATO fara de care nu mai exista NATO – nu a reiterat articolul 5 cum era traditia. Pentru Trump NATO este un camp de manevra, un asset pe care il va folosi cum poate si de care se va debarasa cand doreste daca e cazul. Trump, ca un profitor si om de afaceri neserios (a tras nenumarate tzepe, nu a platit oameni, a incalcat contracte), nu doar ca nu este de incredere, dar nici macar nu se incadreaza in zona de “nebun pe medicamente”, in sensul ca nu respecta limitele impuse de constrangerile functiei pe care o ocupa.

Sa revenim insa la Merkel. Dupa NATO am avut intalnirea G-7/8 din Sicilia (8 fiind UE, cf Merkel), la care intalnire in afara de faptul ca Trump a amenintat ca o sa iese din Acordul de la Paris care reglementa dur productia industriala, nu am aflat nimic despre ce discutii s-au dus si pe ce teme. Foarte probabil, discutiile au fost foarte scurte, Trump neavand rabdarea sa vorbeasca mai mult de 15 minute si nici atat sa asculte pe alti mionion vorbind ei, nici macar cate 15 minute in parte, fiecare.

Imediat dupa ce am aflat ca Trump a amanat decizia, mi-am dat seama ca probabil Trump deja s-a hotarat si a amanat doar pentru a nu agrava si mai mult relatiile cu “partenerii”. Care relatii oricum sunt distruse. Iata insa declaratia lui Merkel dupa intoarcerea de la G7:

“The times in which we could completely depend on others are on the way out. I’ve experienced that in the last few days,” Merkel told a crowd at an election rally in Munich, southern Germany. (sursa)

Daca nici asta nu e ruperea NATO, atunci ce este? Daca nici aceasta declaratie nu este un inceput al unui nou nationalism german si al unei noi ere de “preluare” a conducerii de catre Reich, atunci ce este? Pana si “binomul” germano-francez care a ajuns acum o piesa de teatru defuncta, in urma decaderii tragice a Frantei va fi in curand scos din uz.

In final, doresc doar sa ating tangential o alta chestiune, despre care tot speram sa scriu separat, dar nu am apucat. Negocierile pentru Brexit sunt doar o mascarada. Sunt mai degraba, niste tratative de negociere inainte de inceperea razboiului Imperiului Anglo-American cu Cel De-al 4-lea Reich. Bineinteles, ca razboiul deja a inceput pe plan propagandistic, prin tentativele de intimidare nenumarate. In sensul ca: Junker, deja declara ca britanicii vor regreta ca au parasit Reich-ul si vor independenta si deja se lauda ca Marea Britanie va fi un avertisment pentru alti dezertori. Daca din start aceasta este mentalitatea si pozitionarea ta, ce negocieri sa mai fie alea.

Simplul fapt ca UE cere Britaniei sute de miliarde aiurea, in afara oricarui contract sau intelegeri si impotriva oricaror realitati si strategii. Cum poti schimba aversiunea poporului britanic fata de UE si cum poti eventual sa mentii viitoare relatii cordiale si un parteneriat real – similar poate altor tari cum ar fi Elvetia, Norvegia etc – daca tu din start ceri sute de miliarde? Este evident ca nemtii nu vor pacea cu britanicii si doar trag de timp ca sa dea timp companiilor germane sa se adapteze la situatie. Nemtii din afaceri care nu iubesc incertitudinea cu siguranta merg deja pe varianta cea mai nasoala si ia masuri pentru adaptarea la un exit brutal cu eventuale taxe vamale si tot tacamul.

Recent insa, un gest trecut cu vederea prea facil, a avut loc din partea lui Trump, care i-a avertizat pe europeni sa o lase mai moale cu amenintarile la partenerul lor britanic. Din pacate nu am pastrat referintele si nu pot da nici un citat sau mai mult detalii. Indubitabil, din acea declaratie Trump clar se pozitiona in apararea britanicilor  – de altfel a sustinut Brexit-ul de la inceput – si ii ameninta (!) pe europeni. Natura amenintarilor nu o pot detalia, dar o pot specula: daca europenii pun taxe britanicilor, americanii vor pune si ei taxe europenilor. Oricum Trump cauta pretexte sa franeze exportul masinilor nemtesti in SUA. Asa cum le-a pus si canadienilor taxe pe lemn, Trump doar ce a prins gustul “sangelui” si lucruri marete ne asteapta. Va recomand asadar, sa recititi articolele mele mai vechi despre razboiul tarifar.

PS: eu unul nu inteleg importanta Acordului de la Paris si de ce din simpla retragere a SUA din acest acord, Merkel face apel deja ca trebuie ca europenii (de sub umbrela Reich-ului) trebuie sa-si ia destinul in mana.

Trump in pelerinaj

Trump a plecat in “pelerinaj” in Orientul Mijlociu. Pentru a face America great again, Trump le-a vandut sauditilor arme avansate de peste 100 de miliarde si ii pregateste de razboiul cu Iranul. Dupa sauditi, Trump s-a dus la zidul plangerii ca sa primeasca sfaturi de la rabini si ca sa stie si el – ca si contracandidata sa Hitlery Clinton care trecea drumul la Council on Foreign Relations – ce are de facut.

Pe vremuri, evreii din SUA se opuneau si faceau lobby impotriva oricarei afaceri cu armament cu Arabia Saudita. Nu de data aceasta cand Arabia Saudita lupta impotriva Iranului pe doua fronturi: Siria si Yemen. Foarte interesant cum peste ani si ani, evreii au reusit sa ii starneasca pe musulmani unii impotriva altora pana acolo incat sauditii sa-si cheltuiasca ultimii bani pentru a cumpara arme de la americani pentru a duce razboaiele evreilor in Orientul Mijlociu.

Arabia Saudita se afla intr-o situatie economica dezastruoasa: pretul petrolului se afla la minime record in ultimii ani si rezervele stranse in anii buni in care pretul crescuse au fost tocate deja, regimul fiind nevoit sa taie din mita cu care cumpara “pacea sociala” a poporului. Dupa cum stim, Arabia Saudita este o constitutie absolutista – regele este legea – o relicva din evul mediu in care femeile sunt tratate ca animalele iar drepturile omului sunt echivalente cu voia regelui. Cu toate acestea, deoarece politia drepturilor omului face exceptii acolo unde Imperiul are alte interese, Arabia Saudita a fost pusa membra in Comisia pentru Drepturile Omului cu ajutorul SUA. Intorcandu-ne la sauditi, este cu totul de mirare aceasta afacere de peste 100 de miliarde de dolari avand in vedere ca Arabia Saudita se afla in pragul colapsului, fara o revenire spectuaculoasa a pretului petrolului in curand, fiind nevoita sa inceapa sa faca credite pentru a mentine cat de cat deficitele la cote doar de alarma nu la cote de faliment suveran.

Intr-adevar sauditii au petrol insa la pretul actual nu se merita sa vanda. Intr-adevar sauditii au rezerve, dar totalul rezervelor in bonuri de tresorerie, de exemplu, este de 110 miliarde de dolari. Nu stim natura “afacerii” facuta de Trump, in afara faptului ca spre deosebire de Obama si alti presedinti anteriori care nu vindeau la sauditi orice tip de arme tocmai din cauza problemelor cu drepturile omului, Trump a trecut peste aceasta limitare si o sa le vanda ultimele tehnologii, foarte posibil chiar mult prea-laudatul F35 – asta in caz ca nu o sa termine chinezii mai repede avionul lor si sa-l vanda sauditilor la un sfert de pret fata de F35.

“Deschiderea” lui Trump fata de sauditi este neasteptata, mai ales ca in campanie l-a criticat pe Obama ca s-a aplecat in fata regelui pentru a primi de la acesta un lant cu nu stiu ce medalie la gat. Trump a facut insa la fel, doar ca aproape a stat in genunchi, in incercarea de a-si tine capul cat mai drept pentru a nu da senzatia ca se apleaca. Nu a avut insa curajul sa ii spuna regelui: nu mersi, nu-mi trebuie prostii de-astea. Evident ca urmeaza razboiul cu Iranul si ca Trump le va da sauditilor orice arme vor ei. Pe de alta parte, cum zidul nu a reusit sa-l faca, cum razboiul impotriva Isis stagneaza si pe frontul din Siria, SUA nu prea mai misca nimic, situatia fiind deocamdata favorabila lui Assad si cum Kim arunca aproape saptamanal cate o racheta, aratandu-i lui Trump ca-l doare undeva de amenintarile lui, singurul lucru pe care il poate face Trump e sa vanda arme si sa aduca astfel “joburi” in SUA, chiar daca pentru joburile alea raspandeste moarte si sange in intreaga lume si mai ales in popoarele amarate care se intampla sa fie pe faliile tectonice ale centrelor de influenta ale Imperiilor, cum e cazul Yemen-ului care este in general ignorat de presa desi tragedia acelui popor este la fel de mare ca a sirienilor, singura lor vina fiind ca se afla intre sauditi si iranieni.

In Israel Trump a fost astazi. In afara de traditionala vizita la zidul plangerii si bascuta de asemenea traditionala pe care si-a tras-o cu aceasta ocazie, inca nu am aflat ce a facut si ce a declarat. Cu siguranta insa va declara dragostea lui pentru Israel si le va promite evreilor ca ii va sprijini oricat de mult i-ar casapi ei pe palestinieni si poate chiar daca i-ar exermina de tot ca sa rezolve in sfarsit dilema cu “solutia” pentru pacea in Palestina.

Una peste alta, pelerinajul nu este decat o consolidare a blocurilor in zona: SUA-Israel-Arabia Saudita vs Rusia-Siria-Iran. Marea dilema in ecuatia asta este Turcia. In ciuda “bunei intelegeri” cu Rusia afisata de Erdogan, adevarul este ca Turcia este cu fundul in doua barci si ca pe masura ce valurile se intetesc – si iata ca se inteșesc – Erdogan va trebui sa faca o alegere definitiva si dupa parerea mea aceasta va fi pentru americani, ceea ce il va infuria la culme pe Putin.

 

Trump a mușcat o singură dată

Every dog is allowed one bite.
– proverb american –

Am ignorat in articolul anterior orice mentionare cu privire la “coincidenta” intre bombardarea sirienilor si intalnirea lui Trump cu Xi Jinping, presedintele Chinei. Nu bag mana in foc pentru timing, repet din ce am auzit: bombardamentul a avut loc putin inainte de intalnirea cu chinezii. Nu stiu daca putin inseamna 20 de minute sau 10 ore.

Oricat de mult am vrea sa stim ce a avut Trump in cap si ce a incercat – daca chiar a incercat – el sa transmita chinezilor, nu putem specula prea mult. Folosirea bombardamentului ca “demo” pentru chinezi pare infantilism idiot, dar poate gandirea lui Trump nu e departe de cea a unui pusti care a ajuns sa comande cea mai puternica armata din lume si tocmai a descoperit ca baietii cu jucariile cele mai puternice se pot si juca din cand in cand cu ele.

Oricat de infantil ar fi insa Trump, ne-ar place sa credem ca armata SUA nu executa orbeste ordinele presedintilor infantili, asa cum nici in timpul lui Obama armata nu a vrut sa intre in razboi si nu a fost de acord cu un no-fly-zone. Dar poate ca si in armata sunt conducatori insetati de sange – nu de putine ori au aratat americanii ce pot face ei in misiunile de “politie” de pe diverse meridiane: bombardat de nunti sau inmormantari, omorat oameni doar pentru distractie, live shooting cu dronele, etc. Daca soldatul de rand american nu da doi lei pe viata umana, de ce ar da un general sau un comandant? Poate doar frica sa nu moara si el, iar un razboi nuclear cu Rusia sau cu China sunt probabil singurele temeri pe care le mai au “puternicii lumii”.

Trump si-a permis o nebunie, insa geopolitica e prea complexa ca sa poti face jocuri mari doar cu tomahawk-uri sau cu plimbat de portavioane. Americanii ar fi trebuit sa invete asta pana acum. In afara de rachete si bombardamente cu avioane sau drone si in afara de plimbat port-avioane, americanii nu prea mai pot face mare lucru in lume, si atat Irak-ul cat si Afganistan-ul au dovedit-o. Bombardamentele pot distruge avioane, piste, tancuri, dar nu pot anihila militanti, nu pot distruge total capacitatile de contra-atac ale unor armate mici, dinamice, care lupta cu mitraliere, care nu pot fi vazuti prin satelit si ce sa mai zicem de teroristi.

Cu fiecare miscare pe care o face, Trump este analizat atat de rusi cat si de chinezi si este studiat. Apoi, vor urma loviturile. Si asa cum Obama a pierdut in fata rusilor in Siria si in fata chinezilor in Marea Chinei de Sud, tot asa si Trump va pierde pe ambele fronturi. Culmea e ca lovitura fatala, Obama a primit-o de la Trump: iesirea SUA din TPP – un tratat de liber schimb cu scopul de izolare a Chinei si intarire a legaturilor economice intre SUA si tarile din Asia. Oricat de mult s-au zbatut chinezii sa stabileasca parteneriate cu alte tari din zona pentru a-si extinde raza de influenta si pentru a-si dezvolta noi piete de desfacere, oricat de mult Obama a incercat sa le tina piept prin mici atentii si mari promisiuni (poate din TPP am avea si noi ceva de invatat), o data cu Trump, totul s-a “resetat” si chinezii au primit un cadou nesperat: retragerea SUA din TPP de bunavoie.

Faptul ca Trump este speriat si este incapabil sa conduca se poate vedea din haosul pe care l-a produs pe toate planurile. Nu doar ca nu si-a tinut nici una dintre promisiuni, nu doar ca nu a unit tara, nu doar ca nu a facut inca nimic cu privire la tarife desi a promis ca in prima zi va introduce tarifele cu chinezii. Chiar daca poate ar fi prea devreme pentru ca toate proiectele sa prinda contur, problema este ca in tot timpul asta, Trump nu are nici macar o echipa cu care sa lucreze. Nenumarate frecusuri interne, nenumarate dezertari si rotiri de capete au tot avut loc, mai mult sau mai putin din vina lui Trump. Insa imposibilitatea lui Trump de a atrage in jurul lui o echipa omogena, cu un program clar, cu o directie clara, este neegalata in istoria recenta. Daca alti presedinti aveau deja pregatita echipa cu care ar fi urmat sa conduca, Trump probabil nu se astepta sa castige si nu si-a facut o echipa. Pur si simplu a inceput sa isi aduna oameni dupa ce a fost ales.

Pe langa echipa, poate ce ii lipseste cel mai mult lui Trump este o politica. Nimeni nu stie ce vrea si ce planuieste Trump in orice privinta. As da un exemplu doar dolarul: ce vrea Trump, un dolar puternic sau unul slab? Dintr-o intorsatura fericita de evenimente, s-a nimerit ca Trump sa poata numi vreo 3 membri din bordul Fed-ului, ceea ce i-ar da aproape dominatie totala, mai ales avand in vedere ca in ianuarie 2018 mandatul lui Yelen expira si Trump va numi pe viitorul director al Fed-ului care poate decide directia in care sa impinga dolarul: sa il intareasca prin marirea dobanzii – masura periculoasa care ar necesita austeritate si reducerea cheltuielilor sau sa il slabeasca puternic prin mentinerea ratei scazute si lansarea de diverse scheme de finantare a unor eventuale proiecte de investitii in infrastructura menite a “reporni” economia. Nimeni nu stie ce vrea Trump, ce i-ar folosi mai mult. Unii zic ca Trump e inconjurat de republicani care isi doresc un dolar puternic fiind adeptii austeritatii si ai dobanzilor crescute, in timp ce altii zic ca Trump va prefera tiparirea de bani la o scala nemaiintalnita pana acum cu scopul de a finanta armata si proiectele de infrastructura masive anuntate si la care spera unii experti “keynesieni” care nu au fost multumiti de productia de pana acum a tiparnitei, desi datoria americanilor este la cote imposibil de platit si creste in fiecare ani mai rapid decat inflatia.

O sa inchei cu cateva observatii si pareri personale: eu cred ca Trump este obsedat de China, mai ales de dominatia economica si este sincer invidios de puterea de productie a chinezilor si de dezvoltarea economica a acestora. In plus, fiind analfabet din punct de vedere economic (sa nu uitam ca Trump nu e un mare om de afaceri ci un speculant imobiliar care a facut bani in vremuri de bule economice iar in vremuri de criza a falimentat) Trump da vina aiurea pe chinezi, nerealizand ca pur si simplu faptul ca SUA nu au intrat inca in faliment si ca societatea americana nu s-a dezintegrat inca indeajuns este datorat tocmai produselor ieftine de la chinezi si obligatiunilor pe care statul chinez le cumpara cu dolarii putini primiti pe produsele fabricate de chinezi cu multa sudoare si cu mult sacrificiu.

Trump va incerca tot felul de scheme cu chinezii si evident ca economic nu va putea regla nimic. Va ajunge in cele din urma sa recurga la armata, desi chinezii – ca si rusii – vor evita tacticos escaladarile. Korea de Nord si Siria vor fi razboaiele pierdute de Trump inainte de prabusirea economica si haosul intern. Totul se va intampla pana la sfaristul mandatului deoarece Trump nu va mai avea parte de un al doilea mandat, avand in vedere toate cele spuse mai sus.

Epoca Trump: introducerea taxelor vamale

Poate cea mai importanta masura radicala propusa de Trump in campania electorala este “ajustarea” taxelor vamale, altfel spus reintroducerea acestora dupa diversele tratate de free trade promovate de Obama si presedintii anteriori care au dus la evaporarea aproape totala a productiei din interiorul SUA, companiile fugind in toate partile lumii de la China pana la Mexic.

As incepe prin a sublinia in primul rand ca o asemenea masura ar produce unde de soc in intreaga lume, pe diverse planuri:

  • pe piata forex, dolarul de va intari; Deutsche Bank estimeaza ca cu 15%;
  • geopolitic, China avand cel mai mult de suferi va reactiona;
  • pe piata actiunilor, este posibila umflarea unei noi bule care sa atraga din nou investitorii de retail, speriati de volatilitatea post 2008;

Iata insa concret ce vrea Trump: introducerea unei taxe de 20% pe importuri si eliminarea oricaror taxari a veniturilor realizate din exporturi. Un fel de TVA pe consum.

Masura va stimula productia interna si va lovi puternic in importuri, crescand pretul produselor importate. Exact ce a tot promovat Trump in campanie: refacerea manufacturarii, incurajarea exporturilor si descurajarea importurilor ieftine. Masura ar putea elimina complex deficitul din balanta de comert exterior a SUA dar evident ca ar insemna un rus rece pentru americanul de rand obisnuit sa cumpere tot felul de prostii la preturi mici.

Americanul de rand ar putea insa castiga imens prin dezvoltarea locurilor de munca si cresterea salariilor. Multe firme americane vor avea insa de suferit, mai ales domeniile care tin de import si de consum, cum ar fi marile lanturi comerciale.

Marele semn de intrebare este daca o asemenea tranzitie de la free trade la taxe vamale ar putea trece de parlament. Nu stiu sa spun daca Trump ar putea face asta de unul singur sau are nevoie sa treaca prin parlament. Foarte probabil, avand in vedere tratatele actuale care au statut de lege, acestea nu pot fi date jos decat prin noi legi, deci foarte probabil Trump are nevoie de sprijinul propriului partid si chiar de al democratilor, cu siguranta in nici un caz nu ar reusi sa ii convinga pe toti republicanii care sunt adeptii liberalismului economic ca taxele vamale sunt un lucru bun.

Sa zicem ca totul a fost campanie si ca Trump nu va trece la fapte, avand in vedere modelul economic american bazat pe credit si consum. Nici nu vreau sa intru in ce inseamna o intarire cu 20% pentru dolarul american in conditiile in care datoria suverana a crescut la cote imense si numai plata dobanzilor este o povara din ce in ce mai mare. Schimbarea strategiei SUA (cam mult spus strategie) din emiterea de datorie si tiparirea de moneda a carei stabilitate e garantata de cea mai puternica armata a lumii in intoarcerea la productivitate si descurajarea consumului este mai mult decat o schimbare de 180 de grade.

Evident ca ce vrea Trump ar fi ideal: cresterea productiei interne, prin urmare intoarcerea productivitatii si revenirea locurilor de munca. Dezvoltarea economica este buna, chiar daca statutul de moneda de rezerva a compensat pana acum fara probleme exodul producatorilor in China si in alte tari. Problema o constituie insa plata datoriei. Cresterea veniturilor si a profiturilor din productia in interior nu se va face tocmai peste noapte si deficitele nu vor putea fi acoperite decat tot prin emiterea de obligatiuni, adica prin betie financiara.

In plus, daca China si altii nu vor mai vinde in SUA la fel de mult, nu vor mai avea nici venituri atat de mari din care sa cumpere obligatiuni si sa asigure fluxul “dolarului” in natura. Vedem ce inseamna mici alterari ale Vortexului Polar in domeniul meteorologiei. Ce vrea Trump sa faca este nu doar o mica alterare ci chiar invertirea axei de rotatie a Vortexului: dolarii sa intre in SUA prin exporturi de marfa, nu de credite si marfa sa plece nu sa vina cum se intampla acum.

Este de inteles de ce chinezii sunt cei mai speriati, mai ales partidul comunist: taierea consumului din SUA intr-un moment in care oricum China se afla in criza de supra-productie va produce unde de soc in randul economiei chinezesti prin numarul mare de someri. Daca pana acum statul a compensat cu investitii hyperbolice in infrastructura aiuristica si cu toate acestea nu a reusit sa mentina ritmul de crestere, nevoia unei ajustari bruste la aceasta taxare a americanilor poate cauza nu doar razboaie vamale ci chiar socuri financiare de proportii. Nu ma lungesc sa discut despre asta, insa chinezii sunt #1 pe lista de detinatori a obligatiunilor americane. Nu au cum sa vanda peste noapte totul si sa distruga instant dolarul. Insa prin simplul fapt ca nu vor mai cumpara in continuare, pot sa puna o presiune imensa pe dobanda de referinta facand imposibila mentinerea cotelor actuale reduse si punand si mai mult gaz pe focul inflationist din SUA.

In final, as aborda tot pe scurt impactul asupra Romaniei al unei viitoare taxe vamale in SUA. Prin intarirea dolarului, cum petrolul este cotat in dolari, va duce la cresterea pretului la pompa. In schimb, cum chinezii nu vor mai putea exporta le fel de mult in SUA si vor cauta piete alternative, foarte probabil marfurile din China se vor ieftini si mai mult, deci foarte posibil sa asistam la un mic boom al consumului la produsele din import, cauzat de ieftinirea acestora. Sa nu ne bucuram insa prea mult: foarte multe companii americane vor parasi China si e posibil ca ieftinirea sa fie doar la produsele proaste, produse exclusiv de companii chinezesti. De asemenea, e foarte posibil ca in timp, China sa nu mai poata copia tot ce fac americanii si bunurile electronice sa nu mai fie la fel de ieftine, noi fiind nevoiti sa le importam din SUA. Mai este insa ceva timp pana atunci.

Trump este insa nevoit sa faca ceva in privinta Chinei. Mai bine mai tarziu decat niciodata. Cresterea economica a Chinei, bazata pe consumul din SUA este o gresala fatala inexplicabila pentru americani daca privim in urma. Poate s-ar explica doar prin lacomia companiilor americane de profit si setea de consum prosteasca a americanului de rand care cumpara produse chinezesti fara remuscare si fara sa se gandeasca ca in ritmul actual, in 10 ani China poate sa aiba o armata mai puternica decat SUA.

Chiar daca aceasta masura nu se va implementa, cu siguranta Trump porneste negocierile cu chinezii de pe o pozitie superioara si va putea obtine multe concesii. Negociatorul Trump a reusit deja sa blocheze mutarea unor fabrici in Mexic si atragerea unor investitii in SUA, inainte sa fie numit oficial presedinte. Deci urmeaza vremuri interesante …

 

Ungaria lui Orban – adevăratul tigru al Europei de Est

In 2012 intr-un articol intitulat “UNGARIA – MIRACOLUL EUROESTIC?” ziceam:

Principalul motiv pentru care il urasc politicienii europenii pe Orban si se sperie de el nu este din cauza pornirilor sale autoritariste. Mai degraba, europenii se tem de unguri sa nu stabileasca cumva un trend in Europa si sa dea idei si la altii. Nu de alta, dar daca mai rezista 2-3 ani pe trendul actual, Ungaria ar fi a doua tara din Europa – dupa Islanda – care iese din criza flituind bancherii si refuzand sa cedeze suveranitatea nationala, ba chiar intarindu-o”

Acum, europenii au un nou motiv sa il invidieze pe Orban: este primul lider european invitat de Trump la Washington. Evident ca papagalii din presa vor da conotatii tendentioase acestui fapt.

Ce citem acum o saptamana in EVZ?

Ungaria – noul PARADIS fiscal al Europei. Viktor Orban introduce CELE MAI MICI impozite din UE

Ciolos & co, precum si partidele se dau peste cap cu masuri care de mai care mai fantasmagorice in loc sa se uite la Orban si sa copieze macar cateva miscari ale acestui geniu care a trecut Ungaria printr-o situatie mult mai grea ca Romania daca ne uitam la parametrii, mentinand totusi nivelul de trai cu mult peste Romania. As aminti aici doar rezolvarea precoce, cat de cat corecta (nu ca la noi) si fara povara pentru cei afectati a chestiuni creditelor in franci francezi.

Dupa alegerea lui Trump am scris un articol in care mi-am aratat dezamagirea pentru felul in care au reactionat presedintele si prim-ministrul la alegerea lui Trump, cu niste mesaje jalnice de slugi proaste si jalnice:

Prin repetarea mantrei “parteneriatului strategic” si a altor formule similare, se dovedeste inca o data ca astia sunt doar niste papagali care imita prosteste aceleasi fraze repetate ca scolarii inainte sa fie ascultati; oamenii astia nu sunt capabil sa emita idei proprii; si nu ma refer la idei revolutionare sau noi: chiar in cadrul lor mental de slugi ascultatoare si supuse, ei nu pot sa spuna doua vorbe fara sa foloseasca acelasi limbaj sec de diplomatie de tara bananiera (sursa)

Orban in schimb, si-a furat o invitatie de la Trump cu un banal mesaj pe Facebook:

‘What a great news. Democracy is still alive,’ Viktor Orban wrote on his Facebook page following Donald Trump’s unprecedented election victory. Sursa: DailyMail

Iata si stirea actuala din care aflam ca Orban urmeaza sa mearga la Washington:

”El (Donald Trump, n.red.) m-a invitat la Washington, iar eu i-am spus că nu am fost acolo de mult timp pentru că mereu sunt considerat oaia cea neagră. A râs şi a spus că acelaşi lucru se spune şi despre el”, a adăugat Viktor Orban. (sursa)

PS: am uitat sa mentionez: Ungaria este membru deplin al UE si NATO cu aceleasi drepturi si avantaje ca si Romania, ba chiar cu drepturi mai multe, fiind membra Schengen

Donald Trump si femeile + cate ceva despre mass-media

Evident Donald Trump, ca orice american cu bani, s-a cam invartit in jurul femeilor, cel putin in public. Insa pun pariu ca nu stiati ca Donald Trump este un afemeiat mai mic decat Tariceanu de exemplu, care a avut vreo 4-5 neveste, Trump limitandu-se la 3, ultima casatorie datand din 2004. Intr-adevar, Tariceanu nu a avut afaceri cu organizarea de show-uri de miss, insa daca era in SUA, nu se stie …

Fiind in topul reflectoarelor si fiind oaia neagra in campania pentru presedintie din SUA, este interesant de analizat modul in care mass-media mainstream (corporate), doar punand reflectorul pe unele amanunte si repetand obsesiv unele acuzatii, i-au format lui Trump destul de diferita de realitate, care realitate este asemenea la indemana, totul fiind public, singura diferenta fiind insa puterea mesajului si a mai ales a repetitiei. Vom vedea cum sloganul stalinist “minte, minte ca la urma tot se prinde” este plin de adevar.

Nu ar fi ceva nou: mass-media sa minta si sa manipuleze! Mass-media tocmai asta face. Ce pare insa nou si ce este interesant de analizat este cum, in ciuda unei realitati si a unor fapte care nu pot fi negate, prin simpla repetare a minciunii si prin simpla deformare a acestor fapte, adevarul poate fi intors la 180 de grade si nu atat intors cat formatat exact pe matrita de care are nevoie celalalt candidat.

In cazul Trump, fiind o persoana publica, personajul are putine de ascuns. Evident, ficare om are taina lui, insa in discutie sunt lucruri publice, filmari si inregistrari care pot fi gasite pana si pe youtube si care pot fi vazute de toata lumea. Si cu toate acestea, puterea armatei de propaganda de formare a unei imaginii si a unui mesaj cand incepe sa intre in actiune este uimitoare. Si nu vorbim doar de stricarea intr-un fel a renumelui sau de alterarea imaginii ci pur si simplu de formarea unui anume tip de imagine, care sa il loveasca precis exact unde trebuie si exact unde ar avea nevoie candidatul celalalt care este evident tratat preferential si a carui imagine este intentionat pastrata curata, fiind ignorate toate pacatele ei (cf Washington Post [1])

Poate ar fi nevoie sa explicam putin situatia inainte de a intra in cazul Trump. In primul rand, ma voi referi in continuare la mass-media corporate in detrimentul mult uzatului termen de mass-media mainstream. Deja mass-media “profesionista” in sensul de apartenenta la mari trusturi de media care au scopul sa scoata bani multi din acest domeniu pierde in mod continuu din audienta in detrimentul celorlalte tipuri de media: social media mai intai si media alternativa in al doilea rand.

Prin social media intelegem in primul rand Facebook si Twitter (mai putin uzat la noi dar #1 in SUA), comunicarea prin messengere pe mobil (de asemenea extrem de utilizata in SUA: Whatsup, Snapchat, Viber), bloguri. Prin media alternativa intelegem mici afaceri sub forma unor bloguri si/sau podcasturi audio si/sau video, la care se adauga in SUA radio-show-urile. Cu privire la finantare, marea diferenta intre media alternativa si media corporate este ca cea din urma inregistreaza cifre de afaceri la niveluri incomparabile cu media alternativa care in general se lupta pentru supravietuire.

Am mai putea incadra la media alternativa si mass-media finantata de unele state in scopuri de razboi asimetric (informational) – un termen care nu imi place, dar il folosesc pentru simplitate. As enumera aici: Russia Today, PressTV, Voice of America (pun pariu ca nu stiati sau ati uitat daca sunteti batrani, dar si americanii au RT-ul lor, doar ca nu e la fel de popular si profi ca al rusilor).

Sa ne intoarcem insa la Trump. Daca in SUA ar vota doar barbati albi, Trump ar castiga de departe. Poate ma insel, dar cifrele ar fi cam 60-70% dintre barbati. Iata insa cateva categorii de votanti pentru a exemplifica diveristatea si complexitatea votantilor americani:

Dupa rasa:

  • albi: 69%
  • negri: 12%
  • hispanici: 12%
  • asiatici: 4%

Dupa sex, evident raportul este de aproximativ 50-50 insa ce este interesant, este ca femeile necasatorite sunt mai multe decat cele casatorite (o realitate tragica a lumii “civilizate” de astazi), 2016 fiind primul an de alegeri cand s-a schimbat balanta.

In randul femeilor casatorite, de asemenea Trump conduce, pe cand in randul celor necasatorite sta la fel de prost pe cat sta de bine in randul barbatilor albi. O explicatie pentru asta ar fi ca femeile necasatorite se uita la stat ca la propriul barbat si in lipsa sprijinului masculin, se simt mai protejate de o femeie, mai ales de o femeie socialista care le promite pomeni si le arata cu degetul spre sexist-ul Trump.

Asadar, Trump a fost lovit de translatarea imaginii asupra sa de la un om de afaceri “picant” (cu toate cele: mogul, intreprinzator, guraliv, mandru, curajos, care ii place luxul, care ii plac femeile, care spune ce crede) inspre un sexist bigot si xenofob.

Batalia este lunga si complicata si nu voi trece prin toate etapele. Evident ca fiind in joc o asemenea miza, batalia propagandistica s-a dus pe toate nivelurile, nu doar cu privire la imaginea lui Trump de barbat jonic care dispretuieste femeile, dar eu doresc doar la acest aspect sa ma refer.

Sa reamintim ce s-a intamplat la ultima confruntare televizata, pentru ca aceasta ar cam fi culmea manipularii si esenta acestei maginifice operatiuni. Inainte de confruntare, deloc intamplator, “a aparut” in public o inregistrare ascunsa a unei convorbiri intre Trump si realizatorul unei emisiuni radio “deocheate”, realizata de Howard Stern – un realizator de emisiuni radio care a castigat faima vorbind porno la radio. Poate ca sa rezum biografia acestuia, ar fi de ajuns sa va spun ca in cativa ani de emisiuni, la unul dintre show-urile sale, a primit amenzi in total de 2,5 milioane dolari de la CNA-ul american pentru  indecenta. Si asta in SUA, unde exista libertate, exista norme, exista filme si emisiuni porno, depravarea este la ea acasa. Asta e America! Howard Stern a devenit popular si ulterior s-a mai ocupat si cu alte chestii pe langa show-ul pornografic.

Trump a avut o perioada nasoala in anii 2000, inregistrand vreo 4-5 falimente la principalele sale afaceri. Practic Trump a pierdut totul, relansandu-se doar pe baza renumelui sau de mare afacerist (da, in America se poate!) si personalitate publica, apreciata de oameni. Brand-ul Trump s-a relansat prin participarea la emisiuni, scrierea de carti, lansarea de evenimente si moda etc. De aceea Trump frecventa show-uri radio sau TV de genul Howard Stern pentru ca publicul sau tinta erau barbati care se uitau la concursuri de miss, care cumparau haine pentru machos, care se uitau la show-uri gen The Apprentice, care pe scurt il apreciau si doreau sa urmeze calea lui Trump.

Sper ca am clarificat putin contextul in care a avut loc inregistrarea ascunsa cu care l-au lovit. Acesta era show-ul, acesta era realizatorul, de aceea venea Trump. Acum cu privire la discutia in sine, este la mintea cocosului ca fiind ditamai “star”, Trump avea mereu femei usoare alergand dupa el. Ca sa reziste, si sa fie un sfant, Trump ar fi trebuit sa fie erou, ceea ce probabil nu e cazul, desi sfintentia e in raport cu dificultatea luptei nu cu rezultatele aparente. De aceea se lauda Trump cu ce le face el femeilor. Bineinteles, fiind o inregistrare ascunsa, impactul este puternic. Limbajul folosit, lipsa auto-cenzurii si persistenta lui Stern l-au facut pe Trump sa spuna tot ce gandeste.

Comunicarea intre doua persoane insa nu spune totul despre ce gandeste un om. Eu daca vorbesc cu un amic afemeiat, nu o sa ma apuc sa ii vorbesc despre valoarea casatoriei sau despre ce spun sfintii parinti despre valoarea iubirii intre barbat si femeie, etc. Poate cel mult sa-l ignor daca am taria, insa daca nu am taria, poate rad si eu daca imi spune un banc deocheat sau daca sunt ahtiat dupa aprobiul si acceptarea altora, poate spun si eu bancuri. Altfel spus, pentru a castiga aprobiul si atentia celorlalti, noi oamenii suntem in general ipocriti si mincinosi, in sensul ca spunem si predicam altceva decat ceea ce credem si rareori avem curajul sa ne sustinem parerile, sinceritatea fiind o floare rara.

Am cam lungit articolul si as dori sa ajung la ceea ce m-a determinat sa scriu acest articol. Pana nu am ascultat un fragment din interviul lui Trump luat de Howard Trump – nu stiu daca chiar cel inainte caruia avut loc inregistrarea secreta, eu nu aveam habar ca sotia lui Trump a avut un accident in urma careia a avut fata refacuta si a ramas cu o mana paralizata. De asemenea, Melania are o cangrena la ochi care – dupa cum o descrie Stern in emisiune fara scrupule – se tot largeste si doctorii trebuie periodic sa o curete. In interviu, Stern descrie accidentul Melaniei (starea in care a ajuns) incercand sa il testeze pe Trump sa vada daca o sa mai ramana sau nu cu ea si daca nu cumva o sa se recasatoreasca pentru ca Melania nu mai e frumoasa. Trump raspunde exemplar si admirabil aratand cat de mult de fapt el isi iubeste nevasta si copiii si cum o sa fie alaturi de ea orice s-ar intampla. Intr-un show de perversi, Trump incearca sa fie un familist, desi recunoaste ca nu se descurca cu cresterea copiilor.

Va invit sa ascultati fragmentul, sunt doar 10 minute. Insa socul intre Trump din interviu si Trump cel prezentat in mass-media ca sexist si afemeiat este uimitor.

Mass-media are puterea in ziua de astazi sa ne convinga si ca cerul este verde …

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

NOTE

[1] The Press Buries Hillary Clinton’s Sins – As reporters focus on Trump, they miss new details on Clinton’s rotten record

 

Haos în America

TRUMP va fi viitorul presedinte – predictia mea.

haos

A doua dezbatere dintre Trump si Clinton sunt un preview la haosul care va fi in SUA si ulterior in lume, indiferent de cine va iesi castigator. In caz ca scapam de inceperea razboiului pana la alegeri, o sa fie greu de evitat dupa alegeri indiferent de cine iese:

  • Trump este opac, mandru, mult prea increzator in sine, infumurat, hotarat ca face ce trebuie si incapabil sa isi ceara iertare. Spoiala de “imi pare rau” cu privire la discutia din autobuz a facut-o strans cu usa.
  • Clinton este un personaj diabolic, fatarnic, mincinos, cu o agenda ascunsa si care calca pe cadavre la propriu, dupa ce Bill a … calcat pe femei si el la propriu toata viata. Pe toate le intoarce, rade fara sa clipeasca cand e acuzata de realitati, si raspunde prin povesti.

Ambii candidati par coborati din fimul Idiocracy, cel putin prin prisma publicului caruia i se adreseaza. America este in haos si haosul abia incepe.

Soros finanțează primăvara arabă și în SUA

Via ZEROHEDGE:

Ilya Sheyman, a failed Illinois contender for Congress and the executive director of MoveOn.org Political Action, has taken credit for the violence at a cancelled Trump event last night in Chicago.
He promised similar violence and disruption will occur at future Trump political events leading up to the election.

“Mr. Trump and the Republican leaders who support him and his hate-filled rhetoric should be on notice after tonight’s events,” on the George Soros funded MoveOn web page. “To all of those who took to the streets of Chicago, we say thank you for standing up and saying enough is enough. To Donald Trump, and the GOP, we say, welcome to the general election.”

The violent demonstration in Chicago on Friday may represent a precursor to the sort of activity the organization will engage in as it tries to “shut down” its political enemies and elect either Hillary Clinton or Bernie Sanders.

On Friday night many of the protesters shouted “Bernie!” and held placards announcing their support for the socialist Democrat.

The group acts as a front for wealthy Democrats. It was founded with the help of the financier George Soros who donated $1.46 million to get the organization rolling. Linda Pritzker of the Hyatt hotel family gave the group a $4 million donation.

Multi au tras chiar semnalul de alarma ca Trump va lua calea lui Kennedy. Trump are bani si daca are 2 neuroni stie ce riscuri isi asuma si face tot ce poate ca sa se protejeze. Stie insa si el ca nici o protectie nu e bullet-proof. In caz ca moare, va fi un erou. Daca nu, dupa cum am zis, sunt riscuri sa fie un nou Hitler, de data aceasta unul prietenos cu evreii si dusman cu musulmanii.

 

Vedem insa ca Soros si la cei aproape 100 de ani ai sai nu sta cuminte si face tot ce stie el sa faca cel mai bine: sa produca “volatilitate”. Feedback-ul “haos social” – “impact pe bursa” este familiar multor investitori. Soros a excelat insa mai intai prin capacitatea de a intelege evenimentele si de a le citi mai bine ca altii si mai apoi a incercat sa le si produca. Bineinteles nu excludem si ideologia: omul poate chiar are o ideologie, desi in general bogatii si oamenii puternici nu prea mai tatoneaza cu ideologiile pentru ca banul le-a fost dumnezeu toata viata si singura ideologie pe care o accepta a fost profitul.

Ce se mai poate întâmpla rău cu America?

Trump-Warrior-MaleNu am mai scris nimic despre alegerile din SUA de anul acesta deoarece, ca şi la alegerile trecute, m-am alarmat degeaba: mormonul Mitt Romney care era printre altele şi preot mormon a pierdut alegerile şi războiul împotriva Marelui Satan – Rusia – în viziunea mormonă a fost amânat până la viitorul preşedinte mormon.

Dacă Obama a primit în timpul preşedenţiei premiul Nobel pentru pace şi la 8 ani decând este la cârma poliţaiului mondial autodeclarat, vedem unde am ajuns, vă imaginaţi ce s-ar fi întâmplat daca în 2012 câştiga Romney. Iată doar una dintre ultimele sale declaraţii cu privire la Rusia:

“You don’t let the Russians tell us that we can’t fly over Syria,” Romney said during the Aspen Institute’s Washington Ideas Forum in the nation’s capital. (sursa)

Evident, ce zic eu sunt speculaţii alarmiste, în realitate, SUA este o democraţie solidă unde chiar şi un preşedinte debil mintal poate fi controlat şi îndreptat pe calea bună în sensul evitării unor provocări şi mişcări aiurea care să destabilizeze pacea mondială şi să ducă la sfârşitul omenirii, căci la ce ne-am putea aştepta de la un viitor al 3-lea Război Mondial?

Democraţie solida? Poate stat poliţienesc, de vreme ce miliţienii încep să te pipăie decum aterizezi, ce să mai zicem de eventuale incidente pe stradă sau aiurea. CATO Institute a publicat un articol în 2012 în care susţineau că un american are de 8 ori mai multe şanse să fie omorât de un poliţai decât de un terorist.

Istoria nu se repetă dar rimează spune un proverb. SUA din ziua de azi pare un fel de Germanie din anii ’33, după primul impact al crizei. Dacă Trump va câştiga, rima va fi clară pentru toată lumea încă de la început. Nemţii aveau datorii de război, americanii au datorii de pace mult mai mari. Fără puterea fragilă a dolarului, SUA ar fi intrat de mult în implozie. Toată America este îngropată în datorii până peste gât, în sensul că nu va plăti niciodată datoria, lucru recunoscut chiar la ultima dare de seama a guvernatorului Yellen în faţa Congresului când aceasta a menţionat în cadrul unui răspuns: datoria nu poate să fie plătită [1] şi nu doar că nu poate fi plătită dar va aduce şi dezastru în plan economic (evident că Yellen nu putea folosi termenul dezastru, dar cum altcumva putem traduce “unsustainable” din vocabularul unei persoane a cărei fiecare vorbă mişcă pieţele în sus şi în jos de fiecare dată când deschide gura)

Toată lumea ştie că SUA nu îşi va plăti datoria, aşa cum şi aliaţii ştiau că Germania nu are nicio şansă să şi-o plătească, dar fiecare în parte sperau să nu fie ei cei la care muzica se va opri. Aşa cum acum creditorii Americii, încă folosesc dolarul din varii motive, dar cu speranţa că nu ei vor fi ultimii care vor rămâne cu o grămadă de hârtii (sau cifre în conturi) cu care nu pot face nimic.

Dar poporul american pare să o ducă bine comparat cu germanii din anii 30. Dacă o ar duce bine, oare, ar mai avea Trump succesul fulminant pe care îl are cu discursul împotriva străinilor care “au furat locurile de muncă ale americanilor”?

Pe anul 2015, 37% din asseturile guvernului american sunt creditele pentru studii în valoare de 1,2 trilioane dolari, o cifra similară cu mărimea creditelor subprime care au adus criza din 2008. În plus, rata delicvenţei la plată (culmea, americanii nu le zic “neperformante” ca pe plaiurile idilice mioritice unde creditele neplătite nu au conotaţii negative decât un mic nu în faţa performanţei aşteptate) a ajuns la 11,5% (sursa cifre). Şi asta nu e totul, însă să nu ne pierdem în amănunte. Realitatea este din ce in ce mai sumbră pentru americanul de rând şi nu este doar un mic downgrade, ci problemele se agravează treptat, în ciuda coafării lor în statisticile oficiale şi în limbajul a la Corea de Nord al presei mainstream care are misiunea de a-i convinge pe american că deşi în particular ei o duc rău, în general, restul o duc bine.

Problema cu Trump nu este că este instabil, orgolios şi limitat. Principala problemă este că, fiind instabil, având slăbiciuni, poate fi uşor şantajat. Să nu uităm de cele 4 falimentele ale lui Trump care dovedesc nu doar că Trump nu învaţă din greşeli, este pripit, nu ascultă de consilieri, dar să observăm doar escaladarea periculoasă a limbajului şi ameninţărilor pe care le face Trump, încă înainte de a fi câştigat, în timpul campaniei, în condiţii de maximă atenţie şi strategie a mesajelor.

Dincolo de personalitatea sa, iată însă ce viziune are Trump asupra armatei, de unde sper să înţelegeţi de ce am făcut paralela între SUA de azi şi Germania hitleristă:

Donald Trump has said he would increase the size, power, and reach of the military, but he has offered few specifics. He has also criticized the readiness of U.S. nuclear forces.

Trump has opposed some recent U.S. military interventions. He spoke out against the 2003 invasion of Iraq. “I do not believe that we made the right decision going into Iraq, but, you know, hopefully, we’ll be getting out,” he said in 2004. He supported the U.S. invasion of Afghanistan in 2001, although he has criticized the length of the U.S. involvement there.

In his 2011 book Time to Get Tough, Trump lists seven core principles of his foreign policy doctrine, which emphasizes defense: 1) American interests come first; 2) Maximum firepower and military preparedness; 3) Only go to war to win; 4) Stay loyal to your friends and suspicious of your enemies; 5) Keep the technological sword razor sharp; 6) See the unseen. Prepare for threats before they materialize; and 7) Respect and support our present and past warriors. (Sursa)

Ar mai fi de adăugat aici, poate şi o declaraţie recentă în care Trump spune că el ar ordona armatei să atace familiile teroriştilor ISIS pentru a-i învinge:

Billionaire presidential candidate Donald Trump said Tuesday that the United States should kill the family members of ISIS terrorists in order to defeat the jihadist group (sursa)

 

Coroboraţi asta cu punctul 2) din cele 7 principii trumpiene şi imaginaţi-vă cum o să decurgă tratativele de pace între Trump şi Putin după ce ruşii o să invadeze Turcia în timpul alegerilor prezidenţiale din SUA.

~ ~ ~ ~ NOTE ~ ~ ~ ~

[1] “If you look at the path that U.S. debt is on under current policies, it will rise from the present levels to levels well above 100 percent of GDP and continue to rise more or less indefinitely. Wherever you draw the line, you have got to conclude that’s an unsustainable economic situation.” (sursa: Reuters)

Donald Trump: sa taxăm China

Exact ce le lipsea americanilor: un presedinte care sa ii duca un pas mai aproape de Al 3-lea Razboi Mondial.

Asa cum in criza din anii 33 am trecut prin etape cum ar fi: criza pietei de capital, caderea bancilor, caderea afacerilor, lupta valutelor, razboaiele tarifelor si apoi atomizarea intereselor si viziunilor geostrategice, tot asa si acum Donald Trump – candidat la viitoarele alegeri prezidentiale, duce ce “a realizat” Obama intr-o noua etapa: razboiul tarifelor.

Ce s-ar intampla daca SUA ar introduce tarife pentru importurile din China este evident: in disperare de cauza China ar da jos cu bonurile de trezorerie americane si prin urmare cu dolarul. In disperare de cauza, SUA ar raspunde cu lovituri sub centura, prin proxy-uri gen Pakistan sau Korea de Sud. Intr-un astfel de scenariu va fi nevoie doar de o scanteie ca sa aprinda butoiul cu pulbere.