O româncă în topul mafiei FMI

De nenumarate ori am explicat cum FMI este o organizatie mafiota de controlare a vasalilor Imperiului, fiind folosita pe post de camatar in costum atunci cand diplomatia esueaza si banul este ultima veriga care ii mai tine pe sclavi legati de Capitala.

Iata insa un fenomen interesant: daca ani la rand romanii au criticat reprezentantii FMI-ului si i-au vazut ca oamenii americanilor care vin si impun din pix taieri de salarii, iata ca in realitate, Imperiul se foloseste si de provinciali pentru a-si duce la capat campaniile, intr-un mod similar in care Imperiul Roman folosea mercenarii din anumite provincii pentru a duce razboaie in alte colturi ale Imperiului

Ziarul Bursa a publicat un articol excelent in care explica pe larg fenomenul si ii felicit mai ales pentru faptul ca au observat fenomenul si procedurile si nu trateaza acest incident ca pe o intamplare ocazionala. Ce am vazut noi acum este doar un crampei din afacerile de zi cu zi. Asa functioneaza FMI  (si alte grupari, se intelege) si asa a functionat. Dupa cum mai spuneam, ce iese la suprafata in momentele de tensiune sunt doar mici franturi, mici crampaie fragmentare din invartelile subterane.

Poul şi Delia (era să greşesc ortografiile celor doi) plănuiesc cum să pună problema, adică să atenţioneze Germania că organizaţia va abandona Troica dacă nu se va fi ajuns la un aranjament în privinţa “bărbieririi” datoriei Greciei, considerând necesar un plan de creare a unui eveniment de credit care să destabilizeze Europa. Când? În jur de 23 iunie, cînd are loc referendumul Brexit.

 

Mai departe, transcriptul ne descreţeşte cu ce are de gând FMI: să se folosească de Grecia ca pion în negocierile purtate cu cancelarul Germaniei, mai exact de a o ameninţa pe Angela Merkel şi a o forţa să accepte cererile FMI într-un moment critic. *SURSA

PS: Paul e acelasi care se babaia acum 4 ani intr-un interviu, intrebat fiind de efectele politicilor FMI in tarile cu probleme. Intre timp, probabil balbaiala i-a trecut, desi mandatul pe viata inca merge fara probleme mai departe.

Cate-un bric, bric, bric …

BRIC = Brazilia, Rusia, India, China dar nu doar.

BRIC a anuntat lansarea bancii BRIC, o alternativa la FMI si buturuga mica care incearca sa rastoarne carul mare. Evident, cele 100 de miliarde anuntate sunt mizilic pe langa trilioanele pe care le poate tiparii FED-ul sau si mai rau FMI-ul. Daca cumva FMI va mai insemna ceva prea curand … Nu suma insa conteaza cat consensul si infrastructura si asta e ce incearca BRIC acum. In cele din urma sutele de trilioane de dolari ale FED-ului nu reprezinta nimic daca lumea nu mai crede in dolar.

Dar nu doar lansarea unei banci comune care din start se declara o alternativa la FMI este noutatea mare cat si declaratiile comune impotriva FMI-ului si a americanilor:

We remain disappointed and seriously concerned with the current non-implementation of the 2010 International Monetary Fund (IMF) reforms, which negatively impacts on the IMF’s legitimacy, credibility and effectiveness. The IMF reform process is based on high-level commitments, which already strengthened the Fund’s resources and must also lead to the modernization of its governance structure so as to better reflect the increasing weight of EMDCs in the world economy. The Fund must remain a quota-based institution. We call on the membership of the IMF to find ways to implement the 14th General Review of Quotas without further delay. We reiterate our call on the IMF to develop options to move ahead with its reform process, with a view to ensuring increased voice and representation of EMDCs, in case the 2010 reforms are not entered into force by the end of the year. We also call on the membership of the IMF to reach a final agreement on a new quota formula together with the 15th General Review of Quotas so as not to further jeopardize the postponed deadline of January 2015.

Prin quota se intelege efectiv balanta de putere. Chinezii de ani de zile cer mai multe drepturi de vot si evident ca americanii nu le dau, ba chiar isi bat joc de ei sustinand in continuare pe francezi, olandezi, belgieni si alti minioni in loc sa fie atenti sa nu supere marele elefant care este China.

Daca aceasta banca BRIC este doar un mic (sau mare) avertisment la adresa americanilor ramane de vazut. Poate fi doar o modalitate de santaj sau constrangere prin care tarile nealiniate imperiului Anglo-american incearca sa isi castige locul meritat la masa marilor finante. Cert este ca daca realizeaza infrastructura si vor reusi sa mai atraga si alti jucatori importanti pe viitor (pun pariu ca cel putin Africa de Sud, Iran, Singapore si Turcia ar fi interesati), incet-incet se construieste ceva care nu va prinde bine imperiului.

Poate ne-am pune intrebarea ce inseama asta pentru Romania. Pai sa ne imaginam de exemplu ca peste cativa ani cand PSD va pica de la putere si va lasa tara cu 80% rata de indatorare, FMI nu va mai putea sa ne acorde colacul de salvare si Romania nu va mai putea sa se imprumute ca sa plateasca salariile si pensiile. Avand in vedere relatiile noastre cu Rusia, BRIC ne va ignora total. Imaginati-va …

Ce rol a jucat FMI în detronarea lui Morsi și ce lecții nu învață ai noștri?

Sunt unii comentatori americani care pun caderea lui Morsi pe seama semnarii unui tratat cu FMI-ul si implementarii conditiilor draconice si ineficiente pe care FMI-ul le aplica in toate tarile mai putin in SUA si in Marea Britanie, unde FMI se opune “austeritatii”.

Sa vedem mai intai in ce stadiu se aflau discutiile FMI-ului cu Egiptul in Aprilie 2013:

Autorităţile egiptene şi Fondul Monetar Internaţional nu au reuşit să cadă de acord asupra termenilor unui împrumut de 4,8 miliarde de dolari care ar putea să ajute cea mai populată ţară arabă să facă faţă crizei economice, transmite Reuters. (Sursa: Capital, 16 Aprilie 2013)

Egiptenii au tot incercat sa semneze un acord cu FMI-ul si anul trecut, dar conditiile cerute au fost si atunci la fel de draconice si prin urmare egiptenii nu le-au putut accepta si s-au bazat pe ajutorul financiar al altor state arabe.

Se cuvine a face acum o mica paranteza. Ca si in Siria, Egiptul pe vremea lui Mubarak aveau o economie destul de centralizata si socialista, desi comertul si proprietatea privatea aveau si ele o felie. Nu stiu daca este valida comparatia, dar sa ne imaginam Serbia inainte de anii 90: socialism la nivel macro si capitalism la nivel micro, adica oamenii puteau avea mici afaceri, ferme, puteau face comert, etc. Fiind un stat in principal socialist, o buna parte a populatiei se baza pe ajutorul statului care oferea subventii la mancare, combusitibl etc. Altfel spus, exista un control al preturilor si un sistem de subventii, la fel ca in Romania ceausista. O data insa cu caderea lui Mubarak si cu revolutia din 2011, ca si la noi in tranzitie, de multe lucruri bune inainte s-a ales praful si saracii au inceput sa se inmulteasca, moneda sa pice, si – dramatic pentru veniturile Egiptului – turistii sa nu mai vina etc. Prin urmare Egiptul era la mana creditorilor si a tot incercat sa convinga ba FMI-ul, ba arabii sa ii ajute cu bani ca sa poata supravietui si sa treaca peste aceste momente dificile.

FMI-ul insa pentru ca nu stie altceva, a impus conditii drastice, reforme “structurale” ca si pe la noi, privatizari, taieri ale ajutoarelor sociale etc – tot tacamul. Ce e deosebit insa de felul cum ne trateaza pe noi FMI-ul este ca la noi au acceptat sa ne dea intai banii si apoi sa ne ceara socoteala, pe cand la egipteni le-au cerut intai sa implementeze niste masuri si apoi sa le ofere banii, ca sa vada ca sunt seriosi.

Egypt says the loan is needed to restore investor confidence and the talks had helped Egypt’s benchmark Eurobonds rally this month. (Sursa: Bloomberg)

Ca si pe la noi, si ca si prin alte parti, FMI-ul da semnalul “investitorilor” (speculantilor pe bonduri) unde pot sa se arunce sau nu. Ideea e ca daca un stat are tratat cu FMI-ul, exista sanse mari ca sa isi plateasca datoriile, deci poate fi imprumutat, pentru ca daca FMI reuseste sa semneze contractul inseamna ca are “parghiile” de control asupra statului respectiv si statul are resursele corespunzatoare pentru a plati ulterior datoriile, prin urmare nu exista un risc prea mare pentru “investitori”. Gradul de indatorare, randamentul obligatiunilor, CDS-urile si volumul creditului luat de la FMI sunt cativa dintre cei ma importanti parametrii intr-o ecuatie care nu este deloc exclusiv economica ci are o importanta componenta politica. Asadar, fara FMI, statul respectiv este penalizat pe piata creditarii pentru ca … nu se comporta frumos cu stapanii. Un exemplu al acestui status quo este chiar Ungaria care pentru ca nu a acceptat sa semneze acordul cu FMI-ul, desi s-a comportat ok pe piata obligatiunilor, platindu-si scadentele la timp, a fost penalizata de “investitori” cu un cost al riscului de tara marit, adica a trebuit sa plateasca mai mult decat ar fi fost normal avand in vedere starea sa economica. Poate l-ati auzit pe Ponta cum se lauda [1] ca CDS-urile Romaniei au ajuns cam la fel cat ale Ungariei. Cu adevarat o mare realizarea vand in vedere ca economia romaneasca este mult inferioara cele unguresti [2]. De multe ori, in emisiunile TV sau in articole din presa, se trece rapid peste acest termen “costul riscului” si nu se explica de nimeni ce este si de unde vine, tocmai pentru ca putini inteleg mecanismele sistemului si si mai putini realizeaza ca nu piata in sine sau indicatorii economiei unei tari fixeaza aceste costuri, si nici macar agentiile de rating, ci mai degraba daca o tara are sau nu acces la creditare si la ce cost, depinde in primul rand de FMI: ce acord are acea tara cu FMI-ul, pe ce termen, ce valoarea, ce conditii impune FMI-ul, ce garantii controleaza FMI-ul etc. Intelegem acum de ce FMI-ul impune guvernului Romaniei cu atata fermitate privatizarea rapida a unor companii: nu pentru ca i-ar interesa reformele structurale, ci pentru ca urmeaza niste scadente importante la obligatiuni anul acesta si FMI are grija pentru clientii din mediul “investitionar” ca sa isi primeasca banii inapoi. [3]

Egiptenii s-au aflat in situatia de a nu se putea indatora daca nu aveau contract cu FMI-ul, fiind totodata prinsi in menghina conditiilor drastice cerute de FMI:

The IMF’s conditional loan of $4.8 billion will only aggravate consumer prices in Egypt. The Stand-By Agreement proposed by the IMF calls for substantial cuts to energy subsidies and higher taxes on consumption. Energy subsidies, which account for roughly 30% of government spending, have reduced the cost of fuel in the country. While such subsidies pose a threat to long-term stability, now may not be the time to reform the subsidy program as fuel prices continue to escalate. Rather, the solution may be to extend more fuel resources to the country in the short term. On the other hand, higher consumption taxes will only penalize consumer spending, causing a further rise in prices. While the IMF package does create room for several necessary finance reforms, it does so at the expense of the poor, who comprise nearly 40% of the Egyptian population. By burdening a large portion of Egyptian population that already faces poor economic conditions, the IMF package will only heighten public dissatisfaction with the current government.  (Sursa)

Iata deci care erau conditiile cerute de FMI Egiptului si va dati seama cat de mult s-au speriat oamenii de ce ii asteapta, dupa ce ca si-asa o duc greu de la revolutia din 2011. Se pare ca Morsi se pregatea sa implementeze aceste masuri daca nu deja o facuse, pentru ca in luna Iunie, si-a pus prietenii islamisti ca guvernatorii ai provinciilor si urma sa treaca la fapte. Si neo-dictatura Morsista urma sa fie nu doar una cu conotatii puternice religioase ci evident si economice.

Putin stiut la noi este faptul ca Morsi dorea sa implice armata egipteana in atacarea Siriei si acesta este motivul pentru care armata l-a dat jos, aici a mers el prea departe. Desi era doar o papusa a Imperiului, armata l-a tolerat insa pana aici. Armata Egiptului nu o mai intereseaza un razboi aiurea pentru interesele americanilor si daca au tolerat jocurile politice  ale Fratiei Musulmane, nu a tolerat implicarea in razboi, prin urmare “piata universitatii” egiptene a avut succes. Cel putin deocamdata, ca vad ca planuiesc sa puna Ministru al Finantelor pe fostul negociator al Egiptului cu FMI-ul. Pun pariu ca nici noul guvern nu va avea o viata prea lunga …

~ ~ ~ ~ ~ ~  ~

[1] Ponta se lauda ca prostul pe la inceputul anului ca datorita intelepciunii lui de conducator, Romania a inceput sa fie perceputa mai sigura de investitori si CDS-urile au scazut; tocmai in perioada in care el isi atribuia meritul de a fi dat jos cu CDS-ul Romaniei (costul asigurarii creditarii oglibatiunilor unui stat), au scazut de fapt CDS-urilor tuturor tarilor din Europa de Est, ca urmare a schimbarii perceptiei investitorilor, deci nu avea nici un merit Ponta in asta, poate doar meritul ca nu le-a explodat intre timp;

[2] doar un argument: PIB-ul pe cap de locuitor al Ungariei este de 5700$ fata de 2600$ cat este in Romania, deci mai mult decat dublu.

[3] inca un argument ca FMI este vital pentru investitori este prezenta FMI-ului in cadrul Troikai (Comisia UE + BCE + FMI). FMI contribuie infim la creditare in cazul Greciei, de exemplu, insa e vital ca sa fie prezenta, pentru ca altfel bancile americane nu s-ar arunca, chiar daca teoretic implicarea UE ar fi o garantie destul de solida ca Grecia nu “deraiaza”. Americanii insa vor sa aiba oamenii lor care se uita pe garantii, care sunt in mijlocul situatiei si au acces direct la indicatorii si evolutia economica a unei tari inainte de a-si baga banii in ea. Acesta este rolul FMI-ului de fapt, nu valoarea in sine a ajutorului adus de FMI conteaza cat faptul ca gireaza pentru bancheri.

Cum se bâlbâie directorul FMI pentru Europa când este întrebat despre dezastrul umanitar produs de FMI

London School of Economics a tinut o conferinta cu tema “Poate Grecia sa iese din criza?”. La conferinta a participat si Poul Thomsen, director al FMI pentru programele din Europa. Iata-l cum se balbaie cand este intrebat despre efectul dezastruos asupra sistemului medical din Grecia si al sinuciderilor:

MODERATOR: “Desi spuneti ca aratati sensibilitate, totusi rapoartele arata ca impactul asupra sanatatii si ratei sinuciderilor este alarmant. Cum comentati?”

POUL THOMSEN: “A …ma alarmez … de … de … problemele sociale … din … a …. din Grecia si de asemenea cred ca este absolut esential sa pastram servicii sociale adecvate. Sa va dau un exemplu din domeniul farmaceutic. Grecia a cheltuit pe medicamente dramatic mai mult decat orice alta tara europeana. Deci ce face programul nostru: se duce si de exemplu introduce retetele electronice … aaa … aaa … aaa … introduce liste de medicamente … aaa … maim ulta folosire medicamentelor generice … aaa … si asa costul sanatatii scade …”

LINK LA MOMENTUL CU INTREBAREA: http://www.youtube.com/watch?v=U6m5Qm6IiRM&feature=youtu.be&t=1h8m50s

Mai jos avem expresia sictirita a lui Paulson cand un reporter l-a intrebat daca vor mai avea loc masuri de austeritate in Grecia cand va fi instalat noul guvern, dupa alegeri. De-a lungul intregii conferinte, Thomsen s-a aratat obsedat de taieri si de reforme, toate opiniile lui nu au tintit decat taierea costurilor, “eficientizarea” cheltuielilor publice, “restructurarea” sectorului public, “privatizarea” companiilor de stat, “dereglementarea” unor industrii.

Cum a murit un trader intr-unul din turnurile gemene pentru ca vroia sa dea lovitura

Max Keiser, fost broker pe Wall-Street, un mic geniu al finantelor, inventatorul unei burse de pariuri pentru vedetele de la HollyWood si mai nou reporter la Russia Today si Press TV, cele doua trusturi de presa rusesc respectiv iranian prin care puterile oponente ale imperiului anglo-american ii ataca pe vestici cu propriile arme: internet si presa libera.

Desi il urmaresc de ceva ani de cand i-am descoperit emisiunea Keiser Report, nu am inteles inca de ce a ales sa-si tradeze “obarsia”,caci nu transformarea spirituala a fost motivul pentru care Max s-a scarbit de minciuna si furtul din Wall-Street si s-a autoexilat in Paris. Nu de putine ori, Max marturiseste ca atunci cand firma de brokeraj pentru care lucra nu primea reclamatii cu privire la un broker cum ca acesta a facut nereguli, brokerul respectiv era certat, pe motiv ca nu a furat indeajuns si nu a calcat legea indeajuns. Lui Max si colegilor lor li se spunea: “nu va fie teama sa calcati legea, noi facem legea: daca o lege nu exista, vom plati ca sa fie promulgata”.

Desi pare, Max nu este un papagal. Daca Max se pricepe la ceva si daca stie ceva, acestea sunt finantele dar nu numai: discursul lui Max, este unul usor umoristic cu glume, explicatii prin comparatie si informatii picante din lumea finantelor legate de actorii care invart miliardele in lumea de azi.

Ar fi nenumarate lucruri de spus despre Max si despre dezvaluirile lui – pentru ca Max inca mai are prieteni in industria financiara si deja fiind cunoscut, nenumarati de whistle blowers ii arunca indeajuns faramituri cat Max sa spuna din ce aluat sunt. In interviul pe care vi-l recomand, mi-a atras atentia in principal dezvaluirea despre borkerul care avand informatie in avans cum ca turnurile gemene vor fi atacate, prin urmare companiile aviatice vor avea de suferit enorm, lucrand intr-unul dintre turnuri, a asteptat in ele pentru a putea finaliza o tranzactie – care l-ar fi facut sa dea lovitura – atat de mult incat a platit cu viata. “Banii sau viata?” Acesta a ales banii, surade Max sarcastic.

Tot un amanunt picant: aflandu-se in Piata Sf. Pavel de la Vatican, in timpul unui discurs al Papei despre atentatele teoriste, si stiind aceste amanunte (cum ca atacul cel putin se stia despre el in avans, daca nu cumva chiar a fost planificat de forte ale imperiului), Max a fost scarbit de cuvintele goale ale papei si a plecat din piata, lasandu-i pe ceilalti cu gura cascata ca cineva are tupeul sa plece in timp ce papa vorbeste despre atentate si terorism …

Asadar, iata interviul, precum si o traducere aproximativa a partii de la inceput in care Max sumarizeaza criza, prin ce am trecut si care este situatia in Europa:

Care este starea Uniunii Europene?

  • Au instalat tehnocrati peste tot: Italia, Grecia, Spania etc;
  • Criza creditelor care a inceput in 2008 continua sa contracta economiile; raspunsul bancherilor centrali a fost sa tipareasca bani, dar banii au fost blocati in bancile de investitii, banii nu curg spre credite care ar putea ajuta economia; rezultatul final este contractie economica si reactia guvernelor cu programe de austeritate; nelinistea spulbera Europa; austeritatea produce contractie, contractia pune gaz pe focul crizei datoriei suverane si criza datoriei suverane cere austeritate; acesta este cercul vicios in care ne arunca mai marii lumii ca pe niste animale
  • Spania va fi prima care o sa o ia pe urma Greciei; masurile de austeritate incep sa dea “rezultate”, somajul creste, economia e fragila.

Cum a ajuns tehnocratii la putere?

  • Institutiile globale (FMI, Banca Mondiala etc) ii pun la putere; totul este administrat de sus in jos, in noua configuratie; presiunea democratica de jos in sus este strivita de dictatele imperiale care sunt impuse de sus; totul din cauza crizei, dar criza este creata in mare parte de aceiasi bancheri si tehnocrati prin politici care au inlocuit activitatea reala cu activitatea de banking care a devenit prin creerea derivatelor o abstractie a economiei reale care au fortat activitatile economice in periferie; aceiasi oameni care au provocat criza aduc la putere oameni care implementeaza “solutii”.

Exista vreo miscare politica coerenta care sa inteleaga ce se intampla?

  • Nu, extremismul de ambele parti iese in fata dar nici acestia nu declara adevarul deoarece ar trebui sa ia masuri asupra autorilor, iar de vreme ce tot ei sunt si judecatori si jurati, nu exista o solutie, nu vor recunoaste si nu vor face nimic. Prin urmare, vom avea tot ce avem acum doar ca mai rau. (dpdv politic)

Cand si cine pica prima in Europa?

  • Grecii tot ia bailout-uri, spaniolii vor avea in curand noi licitatii de bonduri. Marele semn de intrebare va fi daca vor reusi sa controleze revoltele in Spania cum le-au controlat in Grecia. Solutia in Grecia a fost sa mareasca indatorarea dar sa prelungeasca scadenta la credite in speranta ca intr-o zi economia isi revine si datoriile sunt platite. E o prostie insa sa crezi ca economia poate sa isi revina de una singura, sa produca atat de mult incat sa sustina si dezvoltarea si sa plateasca si datoriile. Este necesara o crestere atat de mare incat nu se stie de unde ar trebui sa vina.
PS: Despre Spania, un articol interesant a scris si Gonzalo Lira. Sa speram ca se insala inca o data …

 

Fondul Mafiot Internaţional intră în hora austerităţii

In efortul lor continuu de a promova austeritatea pe plan international, FMI da dovada de abilitati de comunicare neasteptate. Pentru a le arata baronilor romani ca austeritatea este buna pentru unii in timp ce ei pot “sa traiasca bine” in continuare, Jeffrey Franks s-a lasat dus la chefuri chiar cu cei pe care teoretic trebuie sa ii controleze si sa ii traga de urechi. In stilul clasic al afacerilor romanesti, mai marii finantelor l-au omenit pe trimisul stapanilor asa cum se cuvine ca sa nu ne dea amenda prea mare si sa dea acolo o semnatura ca controlul a fost in regula si Romania se afla pe calea cea buna.

Dincolo de penibilul situatiei, este bine totusi ca ai nostri gasesc canale de comunicare “eficiente” cu mai marii finantelor. O linie de credit preferential direct de la mama lor nu ne-ar strica, avand in vedere ca imprumutul banilor este cel mai ieftin la tipografia de dolari unde ne poate pune o vorba buna si alde Gefri. Sa ne uitam la fratii nostri greci sa vedem cat de greu le este sa ii imbuneze pe nemtii care le cer nici mai mult nici mai putin decat sa cedeze suveranitatea. Asadar, mai bine cu yankeii, macar astia ai de unde sa ii apuci, nemtii astia obsedati de munca si de productivitate nici macar nu s-ar lasa dusi la o bere.

Ma intreb oare insa, cum de nu s-au gandit ai nostri sa ii invite pe chinezi, era mult mai eficient: un miel la protap, jumari, o palinca si un taraf si ne alegeam cu cateva miliarde. Mafiotii de la FMI sunt cam zgarciti totusi, nu stiu daca merita investitia. In plus, inca nu am aflat ce vor de la noi, ca degeaba nu ne dau ei nici un sfantz.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

Alte articole pe tema asta:

– Eurodeputata PSD Corina Creţu îi cere şefei FMI să-l retragă pe Jeffrey Franks din misiunea de la Bucureşti pentru că a petrecut cu Sorin Blejnar

– Şeful delegaţiei FMI – Jeffrey Franks impreuna cu Sorin Blejnar la Busteni (video)

Spirala luptei românilor cu criza

Acum 2 ani 8 luni Romania imprumuta 20 de miliarde de euro de la FMI si CE. Romania a reintrat in epoca “FMI” in primavara anului 2009 cand din cauza crizei creditelor, statul Roman a gasit de cuviinta sa se imprumute si mai mult pentru a plati ratele la creditele facute pentru constructia de sali de sport fara curent si piscine olimpice fara apa. In loc sa intre in default (adica faliment) – ceea ce oricum se va intampla mai devreme sau mai tarziu – si sa o luam de la zero in ceea ce priveste jocul cu hartiile care nu inseamna nimic – adica bani tipariti – si traiul pe munca generatiilor viitoare – adica credit, guvernul a sperat ca criza asta e o mica raceala si cu ajutorul FMI si al CE vom trece prin ea ca cutitul prin branza. Ce daca conditiile impuse de FMI pentru creditare erau dure – inca suntem cei mai tari la taiat dupa 2 ani de criza mondiala  – sacrificiile vor dovedi mai tarziu ca vor fi meritat. Asa ne cereau guvernantii pe atunci sa gandim, asa ne promiteau, asa credeau ca este mai bine, sa ne imprumutam la FMI si sa impunem masuri de austeritate draconice – bineinteles, doar pentru popor – cum nu a mai vazut Europa de atunci si cum probabil nu o sa vada in toata criza.

Ca ne-am imprumutat a fost un aspect, dar sa vedem mai departe ce am facut cu banii. Dupa cum stim, principala problema a momentului era ca guvernul nu prea avea de unde sa se imprumute, era confruntat cu un deficit imens, in urma dusului rece care a venit prin contractia economiei. Fiind obisnuit cu lafaiala la cheltuieli, cu pomenile electorale, cu tunurile la proiecte cum numai in Romania se pot trage [1], etc, etc, guvernul a fost socat de faptul ca nu mai avea bani sa plateasca nici macar salariile dara-mi-te sa continuie traiul bun pe care toti oamenii de bine din tara asta care fac afaceri cu statul il duc. Atat de socat a fost guvernul si atat de mult nu i-a venit sa creada incat a fost nevoie de cateva blocaje in plati, intarzieri la pensii si la plati catre furnizori pentru a realiza ca treaba se impute. Prin urmare, nestiind ce sa faca au fugit la FMI, asa cum un drogat da fuga la banca ca sa faca credit ca sa isi poata cumpara in continuare drogul, in speranta ca in viitor va gasi el o modalitate sa plateasca ratele si sa faca fata situatiei catastrofale in care se afla.

Nu ar fi asta problema principala, oarecum era firesc ca neavand acces la alte finantari deoarece Romania a fost, este si va fi o tara subdezvoltata, o provincie de periferie, o sursa de munca ieftina si teritoriu de supt resurse – prin urmare canci credite la dobanzi acceptabile, mai ales in toiul crizei – era deci firesc sa fuga la creditorul de ultima sansa: FMI, desi este binecunoscut faptul ca FMI nu are nici macar un singur succes de economie redresata in toate tarile pe care le-a imprumutat si carora, fiind creditor de ultima sansa, le-a impus propria viziune asupra masurilor ce trebuie luate.

Sa ajungem asadar la intrebarea: pe ce s-au dus banii? Banii de la FMI s-au dus in doua-trei locuri: la BNR pentru sustinerea cursului valutar si creditarea bancilor si la plata pensiilor si a salariilor. Ca s-au platit pensiile si salariile intelegem: guvernul trebuia sa ia unde unndeva bani si pentru asta. Ca s-a mentinut cursul valutar, versiunea oficiala de atunci a fost ca trebuie mentinut cursul pentru ca oamenii sa isi poata platii ratele. Controlul cursului este una dintre obsesiile lui Isarescu caruia ii place sa se joace cu bagheta magica si sa nu lase cursul sa mearga acolo unde tensiunea din piata doreste l-ar duce in mod normal. Doctrina oficiala a mentinerii cursului nu a explicitat-o niciodata nimeni asa cum nimeni nu a detaliat vreo strategie sau vreo viziune de dezvoltare a Romaniei. Pare ciudat sa vorbim despre strategie si viziune macroeconomica intr-o tara capitalista, dar nu e mai putin ciudat decat aceasta boala a BNR-ului de a dori sa controleze mereu cursul. China de exemplu isi controleaza si ea cursul, dar controlul cursului valutar, mai precis legarea yuanului de dolar este componenta a unei strategii economice de ansamblu si care a adus Chinei o crestere economica fulminanta la cote inimaginabile. China controleaza cursul pentru a facilita dezvoltarea productiei prin mentinerea unor costuri de productie mici. Garantia ca guvernul Chinei mentine cursul legat de dolar a convins marile companii sa mearga si sa investeasca in China, bineinteles nu peste noapte, ci in urma performantelor de ani de zile ale economiei chineze care au urmat acestei politici de control a cursului, precum si altor politici integrate in strategia nationala de dezvoltare. Care strategie in Romania nu exista. Lui Isarescu ii plate sa se creada maestrul echilibrarii macroeconomice care din pacate nu poate face mai mult pentru ca nu tine de el. Isarescu, fiind produsul epocii comuniste in care mandria nationala determina doctrina economica indiferent de perspectivele dezvoltarii si de rezultatele deloc imprevizibile ale ambitiei prostesi de a face mereu lucrurile altfel decat altii, Isarescu iubeste prin urmare un leu puternic si de aceea tot timpul, cu orice ocazie, fara nici un scop, trage de el in sus in timp ce piata l-ar vrea mai jos si in timp ce picarea acestuia ar ajuta imens exporturile, ar taia macaroana consumului, in special a importului si ar determina astfel o dezvoltare economica durabila si plasata de fundamente solide care i-ar asigura Romaniei sanse de supravietuire in criza pe care o traim.

Insa nu doar pe leul tare, dar tare degeaba, s-au dus banii de la FMI, ci si pe reducerea RMO-ului pentru a permite bancilor sa retraga rezervele de la BNR si teoretic pentru a le permite in consecinta sa crediteze din nou economia si sa deblocheze blocajul creditelor. Bineinteles ca nu s-a intamplat asa: bancile au creditat doar statul, si nu doar pentru ca statul a fost insetat ca un nebun dupa credite, dar si pentru ca bancile suflau in iaurt dupa ce dadusera credite cu nemiluita aiurea. In plus, bancile mama incepeau sa simta oarece constrangeri si pe la ele acasa si prin urmare strangeau bani albi pentru zile negre, adica pentru scadentele liniilor de credite – caci ma indoiesc ca tratatul de la Viena interzicea macar retragerea la scadenta a finantarilor.

Unde suntem acum uitandu-ne la ce ne-am propus?

1) Salariile si pensiile s-au platit, asadar statul nu a intrat in faliment desi creditele pe care le-a facut in perioada asta ne garanteaza ca mai devreme sau mai tarziu vom intra in faliment;

2) Leul nu a sarit pana la 6-7 lei, dar mai bine o facea ca explodau si mai mult exporturile; in schimb leul puternic a ajutat in continuare importurile si consumul, romanii cumpara in continuare cu nemiluita masini, telefoane, plasme, etc pentru ca leul e puternic, pentru ca Isarescu a folosit banii de la FMI  ca sa il tina puternic; putem spune deci ca prin banii de la FMI s-a stimulat indirect importul si s-a lovit in dezvoltarea productiei interne si in exporturi;

3) Creditarea nu a fost reluata, ba chiar e mai jalnica ca in 2009; bancile s-au multumit sa crediteze statul si atata tot;

4) Nici o banca nu a picat; de fapt asta a fost rostul acordului, pentru ca daca pica vreo banca, dadeam exemplu negativ altor tari; cine stie cum, economia Romaniei crestea de la zero prin forte proprii si pana acum intram chiar pe crestere; va dati seama ce ar fi insemnat exemplul Romaniei azi pentru toti porcusorii care sunt in dilema sa renunte sau nu la euro si sa intre in faliment pentru a termina o data cu povestea asta;

In concluzie, la doi ani dupa acordul cu FMI Romania sta mult mai prost, are o povara a datoriei mult mai mare, banii pe care i-a imprumutat nu i-a investit in nimic productiv – altfel se vedeau rezultatele acum – iar bancile oricum ne flituiesc si nu ne mai dau credite – vezi anuntul Bancii Nationale a Austriei.

La ce sa ne asteptam in 2012 pe langa mutarea ministerului finantelor de la Bucuresti la Bruselles? Poate la mutarea lui Franks la Cotroceni, ca tot vine sfarsitul lumii, de ce ne-ar mai mira lucruri si mai nebunesti?

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

[1] am discutat o data cu un spaniol care are o afacere in constructii in Romania si care 0se lauda ca a invatat “cum se fac afacerile” aici; pe langa alte picanteri mi-a marturisit cu o mare satisfactie ca in Spania, coruptia exista si acolo, si acolo se dau comisioane, se umfla preturile si se aleg furnizorii dupa cat de frumosi sunt; a ramas insa uimit ca in Romania, este de ajuns sa primesti bani si sa nu faci nimic in proiectele cu statul; la noi in Spania s-a furat dar s-a si facut ceva, se lauda el; aici se fura si nici nu se face nimic, poti sa pui material prost la strazi desi ai luat bani indeajuns sa pui de cea mai buna calitate, poti sa montezi la instalatii cele mai proaste pompe, desi ai luat bani sa montezi cele mai bune care sunt de zece ori mai scumpe, poti sa primesti bani pe contracte de mentenanta si de service pentru care nu faci nimic; bineinteles, platind comisioanele care/cui trebuie;

[2] a trecut peste un an de cand am scris un articol in care criticam FMI-ul; dupa inca un an de criza, printre balaurii care isi arata capul azi si printre faptele de coruptie si de management defectuos al crizei, FMI pare insa un copil cuminte; ce face FMI la urma urmei? ne da bani, la o dobanda mai buna decat am lua de pe piata si ne pune sa taiem salariile ca sa avem sansa sa le platim creditul; pai pe langa alti jucatori in spatiul decizional romanesc, european si mondial, politic dar si economic, FMI pare precum Dandanache pe langa Tipatescu; mi se parea mie ciudat ca FMI imprumuta bani desi nu ii are, doar pentru ca americanii dau click pe “Submit” si apoi ne suna si ne zic, “gata brothers, v-am facut transferul”; pe langa FMI, noua constructie europeana care ni se pregateste, ca si noua banca mondiala care se va naste pe ruinele Europei vor fi cu adeavarat organisme mult mai perfide.

FMI: austeritatea e doar pentru români şi greci, nu pentru nemţi şi americani

Oare sufera FMI de schizofrenie sau doar reteta pentru bolnavii din vest chiar trebuie sa fie alta decat pentru cei din est. Sau poate ca lucrurile sau schimbat fata de acum cateva luni cand FMI-ul recomanda grecilor, spaniolilor, italienilor si altor “porcusori” sa ia exemplul Romaniei care a taiat in sange fara mila. Iata insa ce le recomanda nemtilor si americanilor:

Mrs Lagarde said the US has scope to “abandon short-term austerity and introduce some measures to drive growth” provided the country lays out a credible debt strategy over the medium term. She said Europe needs to take its foot off the fiscal brake and shift to “growth-intensive measures” until the danger has passed, insisting that Germany has leeway to “stimulate demand”. (Sursa)

Asadar, nemtii au voie sa stimuleze producerea de BMW-uri si Mercedesuri ca sa aiba chinezii ce sa cumpere, in timp ce romanii ar face mai bine sa stranga cureaua si sa plateasca ratele la timp ca sa nu ramana bancherii austriecii fara dividende. Romanii nu au voie sa  cheltuiasca aiurea pe proiecte de stimulare a economiei ca nu cumva sa iese din criza si sa le ia fata nemtilor.

De ce a fost arestat şeful FMI

Trecand peste faptul ca oricum violarea tarilor este treaba FMI-ului, se pare ca nu este intamplatoare arestarea la New York a sefului FMI, Dominique Strauss-Khan. Initial ma gandeam ca facatura i-a fost aranjata de prietenii lui Sarkozy din SUA pentru a-l ajuta in viitoarele alegeri prezidentiale a caror importanta nu mai trebuie sa o subliniem aici, Franta fiind una dintre pionii importanti ai imperiului anglo-american in lupta pentru supravietuire. Ca orce imperiu insa, vice-regii americanilor incep incet-incet sa dezerteze, cum se intampla de exemplu cu Turcia care incet-incet isi mareste influenta si independenta pe plan regional, cu Arabia Saudita care a intrat sub umbrela atomica a Pakistanului si de ce nu, chiar cu vice-regii europeni care in mai multe randuri au pus bete in roate in planurile regelui – cel putin Germaniei, i-ar conveni sa dea un branci SUA atunci cand va veni momentul, avand in vedere ca deja China a preluat locul #1 in exporturile nemtesti.

Asadar, era logic ca prietenii lui Sarkozy din SUA sa il ajute pe acesta inscenand principalului sau candidat un astfel de eveniment, pentru a-l rasplati mai ales pentru pozitia din Libia si pentru a-i asigura o victorie mai usoara la viitoarele alegeri. Nu doar acesta ar fi insa motivul pentru care oricum Strauss-Khan a cam sarit calul in relatia sa cu stapanii si a tulburat apele prin declaratia ca SUA pierde suprematia economica in detrimentul Chinei. Astfel, stapanii lumii dau o lectie locotenentilor care nu-si tin gura si uita pentru cine lucreaza.

Pentru noi din pacate un locotenent al elitei arestat nu ne ajuta cu nimic, in locul lui va veni altul. Mie imi este clar ca acesti simpli executanti ai politicilor elitei nu doar ca nu au mare putere de decizie, dar nici macar nu sunt platiti cum trebuie, gaura din pantoful lui Franks nefiind altceva decat un indicator al saraciei acestora. De fapt nu doar ei sunt saraci, si FMI-ul este de fapt o organizatie falimentara, ei folosind imprumuturile pe care le dau la alte tari si care sunt garantate de aceste tari cu active tangibile, rezerve monetare reale, resurse si alte bunuri reale spre deosebire de bilanturile masluite si inconsistente ale bancilor “to big to fail”. Putini realizeaza ca FMI-ul foloseste creditele acordate statelor aflate la ananghie precum Romania ca garantie pentru a putea accesa si mai multi bani prin credite de la altii, tocmai pentru ca garantiile oferite de aceste tari sunt cu adevarat importante. Este un mecanism greu de inteles si ignoranta prin care multi trateaza FMI-ul ca “lender of last resort” este ucigatoare pentru bunul simt.

Dar nu doar aceste realitatii le ignora aparatorii FMI-ului, ci si statisticile legate de riscul ridicat de faliment al statelor care cer ajutorul FMI-ului in comparatie cu statele care aleg sa se imprumute in alte parti (cf. unui studiu al Princetown University).

FMI este insa “solutia usoara” pentru orice guvern incapabil de a gasi solutii reale la probleme dificile, iar tarile care au ales sa nu apeleze la FMI (Islanda si Ungaria) deocamdata au avut un succes care ar trebui sa ii face pe guvernantii nostri sa bage capul in pamant si sa plece pentru a lasa locul altora.

1 2