Infricoşătoarea judecată – mit sau adevăr?

Intrebarea din titlu pare o intrebare provocatoare, dar mie mi se pare ca multi trebuie sa ne-o punem in primul rand noua insine. In ce masura Infricosatoarea Judecata este pentru noi adevarata sau doar ne raportam la ea ca la un mit care poate are ceva sambure de adevar, dar pentru noi are mai mult valoare morala si estetica. Daca pentru noi Infricosatoarea Judecata ar fi un adevar indubitabil cu care ne asteptam sa ne confruntam, viata noastra ar fi alta. In realitate, in dinamica vietii noastre interioare, valorile si realitatile credintei sunt doar mituri si povesti pe care le repetam, le marturisim ca fiind importante pentru noi, incearcam mai mult sau mai putin sa ne gandim la ele, dar concret, in viata de zi cu zi, dar mai ales in universul preocuparilor si aspiratiilor noastre, realitatile credintei nu au nici o importanta, nu au o influenta directa si ferma asupra felului in care traim, nazuim si reactionam la cele care ne inconjoara. Prins in mrejele obisnuintelor, ale diavolilor si ale lumii, crestinul este intr-o lupta continua pentru ceea ce stie ca trebuie sa fie si sa devina si din cand in cand are nevoie de momente in care sa isi aduca aminte pentru ce lupta si ce urmeaza sa se intample. Pentru aceasta a randuit Biserica ca inainte de inceperea Postului Mare sa ne aducem aminte de sfarsit ca sa putem sa beneficiem la maxim de vremea postului, o vreme binecuvantata de concentrare a puterilor duhovnicesti, de exersare a virtutiilor si de provocare spre auto-depasire, spre a deveni mai buni decat suntem. Putini crestini inteleg ca nu exista stagnare in viata duhovniceasca, ca doar a nu face pacate mari si a face doar cele cateva lucruri mimine pe care ni le cere Biserica, nu inseamna ca am atins un “target” si astfel suntem eligibili la mantuire. Cata vreme Dumnezeu este fara de inceput si fara de sfarist, si chemarea noastra spre asemanarea cu Dumnezeu nu poate avea un punct terminus. Omul se va apropia sau se va indeparta de Dumnezeu si in vesnicie, dupa ce vom trece pragul acestei vieti, in directia si cu amplitudinea cu care a pornit. Viata aceasta nu este altceva decat un moment de alegere, o anticamera in care ni se prezinta “oferta” si noi facem alegerea: vrem sau nu vrem sa ne asemanam lui Dumnezeu si cat de mult vrem acest lucru. Este uimitor cum in istoria oamenilor ceea ce este total lipsit de importanta si fara nici o relevanta pentru om iese la suprafata, iar ceea ce este vital si determinant atat pentru viata trecatoare cat mai ales pentru vesnicie este total lasat in uitare si trecut cu vederea la toate nivelurile societatii si de toate categoriile de oameni care au preocupari sau tangente cu informarea, educarea si grija purtata concetatenilor lor. Bunaoara, zilele trecute, stirea cu actorul handicapat care si-a aratat organul rusinos la ziaristi a facut prima pagina pe toate site-urile de stiri. Insa in presa de azi nu se aminteste

Read more