Maica Tereza – sfântă ortodoxă?

“Omul este liber sa imbratiseze orice religie care ii da pace, bucurie si iubire. Nu exista libertate daca o persoana nu e libera sa aleaga dupa constiinta proprie.” (Maica Tereza)

Am ascultat si eu in sfarsit o conferinta de-a lui Klaus Kenneth, am gasit pe blogul Editurii Agnos mai multe inregistrari si am inceput cu cea mai recenta, cea de la Pitesti. Am incercat sa evit personajul pana acum, cartea nu mi-a placut cum suna titlul si oricum am multe altele mai bune de citit, dar mai ales de recitit, iar conferinte nu prea mai ascult orice – timpul nu imi permite si nici nu mai simt atractie fata de conferinte – ce a fost de spus, s-a cam spus, acum incep sa cam apara nechemati, cuvantul nu prea mai lucreaza, e nevoie mai mult de rugaciune decat de vorbe goale.

Dar avand in vedere interesul starnit mai ales de articolul Pr. Mihail, am zis sa incerc si eu sa ascult sa nu mor prost, sa vad  ce zice omul asta, ce hram poarta, poate cine stie … ma folosesc si eu cu ceva.

Nu am reusit sa ascult toata conferinta, nu mi-a placut. Duh protestant e putin zis. Incercati sa inlocuiti ortodox cu crestin si pun pariu ca nu va prindeti ca este o conferinta tinuta de un (pretins) convertit ortodox, ci cu siguranta daca ati asculta la intamplare discursul lui Klaus, ati crede ca este o marturie de la sectari. Klaus poate ca are o marturie interesanta de povestit, dar felul cum o face este obositor si plictisitor. Cel mai mult m-a obosit modul insistent in care Klaus o ridica in slavi pe Maica Tereza si relateaza toate lucrurile extraordinare pe care aceasta i le-a spus si cum i-a descoperit lui ce cale sa urmeze. De asemenea, pentru mine, un simplu ortodox care a descoperit ortodoxia prin carti si mai ales prin paterice, “exorcizarea” lui Klaus de catre un “preot” protestant mi se pare hilara. Inselare pura, fara loc de interpretare.

Eu pur si simplu nu sunt dispus sa cred ca un protestant poate sa alunge demoni sau ca Maica Tereza l-a convertit pe Kalus la ortodoxie. Caci din felul cum povesteste, cam asa lasa de inteles. Si chiar daca nu o spune explicit, asta intelegi la urma urmei. Poate ca si in convertirea mea, sectarii au avut un rol. Din ce imi aduc aminte, primele mele semne de intrebare referitoare la Dumnezeu au fost legate de baptisti. Bunica mea era bolnava de reumatism si nu se putea misca deloc, fiind dependenta de bunicul si de copii. Si pentru ca bunicii locuiau singuri, niste baptisti au aflat de ei si au inceput sa vina ca sa “ii cerceteze”. Veneau cam de doua ori pe saptamana, cantau si citeau Biblia. Scopul lor parsiv era bineinteles sa ii “boteze” si nu s-au lasat pana cand pe furis fata de copii si nepoti, dupa ce i-au indoctrinat masiv si cu perseverenta ani de zile, au convins-o pe bunica ca la ei e “adevarul” si au luat-o pe sus cat era ea de batrana, neputincioasa si bolnava si au “botezat-o” in cada din baie. Bunicul a scapat, fiind mai rezistent a pastrat credinta si a murit ortodox. Din contactul cu ei, am inceput si eu intr-adevar sa ma problematizez, dar ei nu au nici un merit in asta. Uneori intalnirea cu dracul te face sa il cauti si mai mult pe Dumnezeu, cam asa pot sa spun eu despre intalnirile cu sectarii, caci nu au fost doar baptistii, ci si altii.

Tot sectarii sunt “responsabili” pentru prima mea Biblie. In adolescenta, intorcandu-ne cu familia dintr-o excursie, fiind pe atunci perioada ajutoarelor, pe drum ne-au oprit niste straini. “Mirosind” a ajutoare, caci deja din plocoanele pe care le primeau bunici  de la baptisti mai ajungeau si pe la noi multe si interesante chestii cum ar fi pasta de dinti chinezeasca – ceva inedit pe vremea aia -, asadar avand experienta “ajutoarelor”, parintii au oprit masina sa vad “ce se da”. Si asa m-am facut eu cu prima mea Biblie, pe care mai apoi am aruncat-o la gunoi, incurajat fiind de un parinte care raspunzand intrebarii mele de contabil al propagandei: “dar daca totusi s-ar folosi vreunu de ea, unu care nu are deloc Biblie?”, mi-a raspuns: “fiule, sa fie pacatul meu!”. Deci precum Klaus, si eu oarecum as putea spune ca am fost chemat la credinta prin eretici, dar aceasta a fost doar o intalnire, nu as zice cu diavolul, ci o intalnire cu intrebarea. Din intalnirea cu ereticii, am inceput eu sa ma intreb de fapt care este diferenta intre ortodoxie si celelalte credinte, care este credinta adevarata si am inceput sa caut.

Nu vreau sa il critic pe Klaus, vreau doar sa atrag atentia ca totusi Maica Tereza nu era si nu este un model pentru noi ortodocsii. Maica Tereza a fost un produs de marketing al catolicilor atat de bine invelit in spoiala ca nici nu poti sa zici ca poate totusi, Maica Tereza mai facea si pârţ macar cateodata, ca o sa sara o mie de “sesibili” pe tine sa te acuze ca esti extremist. Iar daca Klaus s-a lasat inselat de spoiala asta, e treaba lui, eu doar vreau sa atrag atentia sa incercati sa ignorati aceste pasaje destul de riscante din propovaduirea lui si sa incercati sa luati doar ce este sau ce pare bun. Dar nu stiu cum sa va zic sa o faceti, ca eu nu am reusit.

Ah, si un alt aspect interesant. Am inteles ca Pr. Necula i-a criticat in vorbe dure, nevredince de un preot, pe fratii de la Razboi Intru Cuvant pentru republicarea articolului Pr. Mihail si i-a asigurat ca nu o sa se mantuiasca. Stiindu-l “ostas” pe Pr. Necula mi-am amintit ca si eu am primit “amenintari” similare de la “ostasii” (care se cred ai) Domnului cand am publicat predica unui parinte care povestea ca pe el l-au amenintat cu bataia pentru ca ii critica. Pe mine nu m-au amenintat cu bataia, dar la fel ca Pr. Nicula pe razboinici, m-au amenintat ca daca nu ma pocaiesc si daca ii mai critic nu o sa ma mantuiesc. M-a amuzat episodul si ma face sa cred ca intr-adevar, unde-s multi s-aduna.