Lucian Boia – CHIAZNA.RO

Despre “mitul Eminescu” diavolul este in detalii

2015/12/24 Leave a comment

CONTINUARE la DESPRE EMINESCU Probabil ar fi mai bine sa citesc cartea domnului Boia inainte de a ma pronunta, dar mai bine pronunt acum o singura idee, pentru ca nu o pierde, alaturi de promisiunea ca voi reveni cu comentarii si dupa ce voi citi cartea. Asadar, avem dialogul “intors” despre “mitul Eminescu” (apropos de intoarcere, nevasta-mea a cam incruntat din sprancene vanzad gestica si costumatia domnului Patapievici in cadrul emisiunii si ea nu are habar de scandalul porno-ICR, dar eu nu sunt de aceeasi parere). Asadar, facem fast-forward la minutul 7:30 si aflam de la domnul Boia: “cuvantul mit are multe sensuri; in ce ma priveste, vad in mit o constructie imaginara si cand spun constructie imaginara nu vreau sa spun neadevarata, sigur nici adevarata, poate fie o impletire de adevar si neadevar (observati cum arunca semintele otravite), in orice caz o constructie imaginara care poate fi vorba de un personaj, poate fi vorba de un eveniment, in care o comunitate isi proiecteaza valorile, valorile esentiale: visele, proiectele, tot ce e mai … tot ce se afla in inima comunitatii, in sufletul comunitatii respective. Un mit inseamna ridicarea foarte sus a unei personalitati […] Eminescu este intr-adevar, mitologic vorbind romanul absolut. Notati sugestia de profesionalism – prin “mitologic vorbind” Boia vrea sa para specialistul care pune lupa pe fenomen, observa ce se intampla; dracul tine ferm sa se disocieze de bine: nu cumva sa intelegem ca el l-ar considera pe Eminescu romanul absolut, sau nu cumva nici macar sa zica aceasta, chiar ocazional, cine stie in ce context. De aceea, sublinierea nu avea cum sa lipseasca: Eminescu este romanul aboslut, mitologic vorbind, dupa ce terenul a fost deja minat, prin anterioara mentiune ca “mitul este o constructie imaginara, neadevarata, impletire de adevar si neadevar, este o proiectie, etc Nimic nu este intamplator din discursul domnului Boia. Nici macar ceata … Asadar, eu om cinstit, iubitor de poezie ocazional, de formare inginer, fara prea multe carti citite, fara o cultura prea mare, ma uit la emisiunea domnului Patapievici cu buna credinta, dorind sa aflu despre ce e vorba: CUM ADICA EMINESCU ESTE MIT? In toata emisiunea, desi am ascultat-o de mai multe ori, desi nu am pierdut un cuvant, desi am dat inapoi cand nu am inteles ceva, nu am alfat raspuns la urmatoarele intrebari (avand in vedere definitia, corect plasata la inceputul discutiei a mitului) in ce sens este Eminescu mit? care parte nu este adevarata din ce stiam eu despre Eminescu? care sunt neadevarurile cu privire la Eminescu? in ce sens este ridicat Eminescu prea sus? care parte este imaginar in constiinta romanului de azi cu privire la Eminescu? adica … ce imi imaginez eu aiurea despre Eminescu? Mi-am calcat propriile convingeri, am sarit peste antipatiile personale, mi-am eliberat mintea de prejudecati si am ignorat semnalele de alarma ale “conspirationistilor” si am zis: sa vedem ce are omul de spus, de ce sa nu ma uit la o astfel de emisiune cu un indemn vrednnic de urmat: sa ne intoarcem la argumente. Domnul Patapievici a ales un

Mari români

Despre elucubratiile lui Boia

2015/05/11 One comment

Boia a scos o noua carte: “Cum s-a romanizat Romania”. Ca un adevarat roman ce este, Boia ne descopera cum s-a inventat apa calda. Nu o voi cumpara pe aceasta, asa cum nu am cumparat nici alte carti ale lui Boia cu exceptia best-seller-ului “De ce este Romania altfel” pe care recunosc ca nu am reusit sa rezist sa nu-l cumpar pentru ca neavand decat constrangerea spatiului, rareori rezist tentatiei de a cumpara o carte care rezista in top vanzari de ani buni de zile. Si nu doar la top vanzari din istorie ma refer. Alte exemple de carti de istorie cumparate si necitite ar fi “O istorie sincera a poporului roman”, “Arhipeleagul gulag”, multe carti despre Stefan cel Mare, Sfintii Brancoveni, cateva despre Imperiul Bizantin, numeroase numere din revista Historia etc. Recunosc ca sunt dintre cei care cumpara 100 de carti si citesc sub una, dar sper ca surplusul sa il pot fructifica candva intr-un mod cat mai de folos care sa compenseze regretul ca am dat banii pe ele si mustrarea ca poate daca nu le cumparam eu, acele carti ajungeau la cineva care se folsea mai bine de ele. Nu sunt un om cu prejudecati, dar cartile lui Boia nu le pot aborda, pentru ca am apucat sa vad interviuri cu el si nu-l sufar pe omul asta. De cele mai multe ori, nici interviurile sau articolele nu le pot duce pana la sfarsit. Omul asta imi produce o greata profunda cand il vad vorbind sau cand ii citesc articolele. Despre orice, nu doar despre romanism. Nu imi pot explica si nu stiu de ce de fiecare data imi produce o senzatie de voma. Si nu doar orgoliul si increderea abosluta in ideile proprii – asta pot tolera in general, daca ideile sunt bine conturate si argumentate. Insa felul sucit de a gandi al lui Boia ma zgarie pe creier precum scartaie creta pe tabla. Pare sa spuna ceva interesant, cand trozneste una de nu te vezi si mintea mea de inginer ramane perplexa, neavand darul ignorantei si neputand trece cu usurinta peste “erorile din sistem”. In interviul de azi publicat in Gandul, sunt multe anormalitati si idei fara nici o baza. Evident nu ne puteam astepta ca subtilitatile acestor devieri sa fie observate si taxate cum se cuvine de reporterita de la Gandul care are doar rol de pasarica ciripitoare a unor intrebari incropite apriori si scrise pe hartie pe care le lectureaza in anumite momente considerate oportune. Si nu ma refer in nici un caz la greseli istorice, ma refer pur la greseli logice! Bunaoara m-a uimit Boia cu ideea ca unii intelectuali romani au pastrat ortodoxia doar pentru ca era singurul lucru care mai ramanea romanesc, restul fiind total occidentalizat: Deci, apărând ortodoxia, românii îşi apărau naţionalitatea românească, cu atât mai mult cu cât preluaseră din Occident aproape tot ce era de preluat, deci tot modelul nostru politic, toate instituţiile, toate legile sunt preluate din Occident. Şi atunci ce le mai rămăsese românilor? Le mai rămăsese ortodoxia, fiindcă dacă ar fi renunţat şi la ortodoxie şi-ar fi pierdut

Istorie