Siria – țară martir

A television interview of a top Qatari official confessing the truth behind the origins of the war in Syria is going viral across Arabic social media during the same week a leaked top secret NSA document was published which confirms that the armed opposition in Syria was under the direct command of foreign governments from the early years of the conflict. (Sursa: Zerohedge)

Siria – țară martir – “teren de joacă” pentru puternicii lumii. Armatele de “luptători pentru libertate” finanțate de statele arabe și ebraice vecine, împreună cu Imperiul Anglo-American și acoliții săi. Adevărul iese încet la suprafață, mai ales pentru că Trump tulbură apele sau poate încearcă să le limpezească.

Să ne reamintim că probabil motivul întoarcerii cu 180 de grade a situației este Trump. La câteva zile după vizita în Arabia Saudită a început marginalizarea Quatarului. Amănuntele nu mai contează, cert este că Arabia Saudită, amenințată de Trump, a fost la câțiva pași să atace Quatarul dacă aceștia nu încetează să sponsorizeze Isis și alte grupări teroriste (declarate în presa mainstream “luptători pentru libertate”).

Noi documente apar săptămânal care atestă implicarea monarhiilor medievale petroliere protectorate ale Imperiului în destabilizarea și războiul nu doar din Siria dar al întregii regiuni. Totul a avut loc bineînțeles sub coordonarea americanilor, doar câ între timp, a apărut Trump care nu prea agrează haosul din Orientul Mijlociu și vrea pace.

Cea mai proaspătă dovadă care atestă implicarea saudiților și a Quatarului în Siria, este tocmai interviul ministrului de externe al Quatarului până în 2013, Hamad bin Jassim bin Jaber al-Thani care într-un interviu TV a recunoscut nici mai mult nici mai puțin decât că “țara sa, alături de Arabia Saudită, Turcia și SUA, au transportat arme către jihadiști din primele momente de când totul a început  (adică din 2011)”.

Puși la zid de saudiți dar protejați de turci, quatarezii par să fie strânși cu ușa și să amenințe că spun tot adevărul. Printre alte declarații, fostul ministru de externe a mai declarat ca Qatarul are documente complete și înregistrări care dovedesc că războiul a fost planificat pentru a produce schimbarea regimului și nu a fost o mișcare spontană.

Cu siguranță o astfel de știre nu va apărea curând în presa românească deoarece noi trebuie să știm că suntem de partea binelui, de partea democrației și ca SUA sunt doar apărători ai drepturilor omului nu un imperiu nemilos care are capacitatea să distrugă viețile a milioane de oameni, să producă războaie criminale care destabilizează nu o țară ci continente întregi și chiar să finanțeze teroriști pentru a da jos guverne legitime.

De asemenea, noi trebuie să știm că Putin este răul deoarece el are interesul să destabilizeze Siria deși  se află în Siria la invitația guvernului oficial Sirian, pe baza unui tratat de drept internațional. Și dacă Putin nu prea are succes deocamdată la noi (deoarece suntem pro-europeni și pro-democrație), trebuie totuși să fim speriați în permanență de el și să cumpărăm patrioate multe, avioane vechi americane cât cuprinde și să le dăm cât mai multe baze și aeroporturi la americani deoarece ei apără democrația și pacea între popoare.

Redăm mai jos un fragment cu traducerea în engleză a interviului, preluată de la aceeași sursă:

“When the events first started in Syria I went to Saudi Arabia and met with King Abdullah. I did that on the instructions of his highness the prince, my father. He [Abdullah] said we are behind you. You go ahead with this plan and we will coordinate but you should be in charge. I won’t get into details but we have full documents and anything that was sent [to Syria] would go to Turkey and was in coordination with the US forces and everything was distributed via the Turks and the US forces. And us and everyone else was involved, the military people. There may have been mistakes and support was given to the wrong faction… Maybe there was a relationship with Nusra, its possible but I myself don’t know about this… we were fighting over the prey [“al-sayda”] and now the prey is gone and we are still fighting… and now Bashar is still there. You [US and Saudi Arabia] were with us in the same trench… I have no objection to one changing if he finds that he was wrong, but at least inform your partner… for example leave Bashar [al-Assad] or do this or that, but the situation that has been created now will never allow any progress in the GCC [Gulf Cooperation Council], or any progress on anything if we continue to openly fight.”

Acum, România ca țară membru NATO știm că luptă alături de americani oriunde aceștia au nevoie de carne de tun ieftină. Deși NATO nu are misiunea să destabilizeze țări și să distrugă viețile a milioane de oameni doar pentru a face jocuri geostrategice obscure, iată că totuși aceasta se întâmplă și iată că și noi suntem parte.

După cunoștința mea, participarea concretă a României în Siria este din 2016, deși probabil cu servicii de informații, cu traducători și cu “diplomații” de la ambasada noastră din Damasc, am ajutat poate și noi chiar de la început.

Romania va participa, in 2016, cu cel mult 50 de militari la Coalitia Globala anti-Statul Islamic, a anuntat Ministerul Apararii Nationale (MApN), dupa reuniunea de la Washington a ministrilor Apararii si de Externe din tarile membre ale aliantei. (Ziare.com)

Acum, dacă adevărul iese la iveală, oare va ridica presa românească chestiunea participării noastră la acest război murdar unde nu avem niciun interes și nicio cauză morală, ba din contră ar trebui să atragem atenția partenerilor noștri americani că nu este frumos ce fac, să dea arme la teroriști și să distrugă viața a milioane de oameni, să radă orașe, să lase milioane de oameni sub influența triburilor medievale islamiste doar ca să-și facă ei niște jocuri murdare care nu au nici cea mai mică legătură cu sprijinirea democrației?

Nu, presa noastră nu va ridica această problemă, deoarece acum e foarte ocupată cu vizita patriarhului rus care este evident agentul lui Putin și vine să ne destabilizeze.

Împărțeala Siriei

Împărțeala Siriei deja a început. Ca stat este clar cred pentru toată lumea că Siria nu va putea sa revină la ce a fost și probabil în cel mai fericit caz, va fi redusă la Damasc și coasta de est – acele zone aflate momentan sub protectoratul Rusiei.

Așa cum s-a întâmplat cu Irakul, Afganistanul sau Lybia, pe unde au trecut rachetele și bombelele americanilor, cu greu se mai reface ceva și în general rămâne haos și luptă tribală, altfel spus acele zone sunt aruncate în urmă cu câteva secole.

O națiune nu se construiește ușor. Un stat și mai greu: trebuie un liant, trebuie un istoric comun, trebuie o experiență pozitivă în trecut sau măcar un vis, o speranță de mai bine care să ajute la unitate și la lupta pentru dobândirea acesteia. În cazul Siriei, ceea ce îi ținea împreună pe sirieni s-a cam dus. Teroriștii islamiști aduși de americani de prin alte părți să facă tot felul de grozăvii, au distrus pentru totdeauna șansa ca poporul sirian să rămână unit. Nu doar că creștinii nu mai au încredere în musulmani și invers, după sute de ani de coexistență, dar diversele secte și facțiuni musulmane nu mai au încredere unii în alții. De unde în locul unui stat modern, bine închegat și care oferea un trai destul de bun locuitorilor săi, chiar dacă nu era o democrație (ca și cum viersparul de centre de putere la Washington ar mai avea vreo legătură cu democrația) Siria a ajuns pâmânt de împărțit între vecinii.

Avem deci din nord Turcia, din vest Iranul, în nord sunt kurzii care au o șansă istorică să își facă în sfârșit un stat, iar dinspre sud Israelul care a mușcat deja din Siria înălțimile Golan și știm că visul multi-milenar al evreilor este să refacă regatul iudaic care se întindea până la Damasc în vremuri antice. Pare ciudat în vremea de astăzi cum unor popoare li se spune că sunt anacronice dacă își doresc independența (catalonii), altele sunt bombardate dacă vor să-și păstreze teritoriile istorice (cum ar fi Serbia) în timp ce Regatul lui Israel este obiectivul militar #1 al armatei SUA, aflată sub influența protestanților americani care nu doar ca s-au depărtat total de la crezul creștin dar visul lor de a restabili Israelul în granițeie antice va distruge și SUA și va duce întreaga lume într-un război devastator.

Ca la orice împărțeală felia cea mai mare o vor lua cei mai puternici. Rusia își va lua ce are deja (Damascul și partea de vest), Turcia nordul, Iranul speră să controleze toata felia de deasupra Eufratului (atât din Irak cât și din Siria) iar Israelul cât mai mult în sud, până în apropierea Damascului. Kurzii vor avea și ei țara lor în sfârșit, deși fără ieșire la mare o să fie în continuare dependenți de ceilalți.

Într-un scenariu pozitiv, vom avea doar o împărțeală liniștită în care fiecare va face “curațenie” de “teroriști” pe felia lui și va fi cuminte, neîncercând să se lungească mai mult decât îl ține plapuma. Vedem că deja exista unele tentative de acorduri și înțelegeri prin avansul turcilor în provincia Idlib, semn că deja există un plan cu privire la mersul lucrurilor în continuare.

Există totuși riscuri de frecușuri, deoarece unii jucători au mai mult sau mai puțin de câștigat din împărțeală și au obiective mai mult sau mai puțin clare și care nu implică neapărat controlul total al teritoriului și pacificarea acestuia. Rusia de exemplu, nu vrea decât să-și păstreze felia de vest la costuri minime. Paradoxal, pentru ruși, o Sirie eliberată total sub controlul lui Assad, deși posibilă, ar costa mult prea mult și nu ar aduce mari avantaje geopolitice. Ce au rușii acum le ajunge. Faptul că au oprit “primăvara arabă” care țintea clar către ei și faptul că îi țin pe turbații turci sub control, i-au rupt de vest și o să poată să îi ajute pe chinezi cu one belt-one-road care va trece și prin Turcia, este deja mai mult decât ar fi sperat dacă Siria nu era distrusă. De aceea, le mai aruncă câte un os și turcilor, cum e cazul Idlibului care prezenta pentru turci risc vital. Riscând să cadă în mâna kurzilor, aceștia ar putea spera la un coridor până la mare, ce le-ar permite comercializarea independentă a petrolului și dezvoltarea, punând probleme din ce în ce mai mari turcilor, ca să nu mai zicem de populația turkmenă la care Erdogan se referă cu termenul “frații noștri”.

Turcia visează să refacă Imperiul Otoman și să ocupe cât mai mult din Siria. Este un mare semn de întrebare în ce măsura pacea cu rușii va fi menținută pe măsură ce turcii vor obține victorie după victorie și vor prinde curaj. Va veni cu siguranță un moment în care turcii plini de încredere în ei și poate în acord total cu iranienii, vor încerca să muște și din felia rușilor și atunci o sa începă să se împută treaba. Inițial vom avea doar un conflict ruso-turc cu invazia terestră a Turciei și distrugerea Istanbului, după care rușii vor avansa și mai mult înspre sud, încercând să consolideze cât mai mult teritoriu pe coasta de vest, evident plimbarea tancurilor fiind “la invitația oficiala a statului Sirian”. Problema va fi când Rusia va călca pe coadă Israelului și prin urmare americanii cu europeni vor fi împinși în război cu Rusia.

Dincolo de speculațiile mele, europenii sunt în ceață iar americanii par să se fi evaporat deja din Siria:

A Western diplomat said it was “still unclear what the final outcome will be, notwithstanding there was just a closing ceremony”. “How much devil will be in the detail remains to be seen,” the diplomat said. (sursa: Reuters)

Cum va reacționa Rusia la atacul SUA asupra Siriei?

Rusia nu va sta cu mainile in san, fiind obligata ca o mare putere ce se crede sa reactioneze. Inainte de a striga “incepe Razboiul” prin razboi cu R mare intelegand bineinteles confruntarea directa intre SUA si Rusia cu potentialul de a escalada rapid in folosirea nuclearelor si distrugerea intregii planete, inainte de ne speria ca pana aici ne-a fost cu viata normala – cat de cat – sa ne linistim putin: inca nu a inceput. Mai trebuie arse cateva etape. Razboiul (cu R mare) poate incepe fie accidental (mai putin probabil) fie atunci cand nu mai exista alternative si cand fie SUA nu au ce sa mai faca si trebuie sa atace direct pe Rusia, fie vice-versa.

Prin accident, nu ne referim aici nici macar de bombardarea – neintentionata sau intentionata dar “punctuala” de catre o putere a unui avion sau a unor asset-uri ale celeilalte puteri. De exemplu, eu nu cred ca daca americanii distrugeau “intamplator” si cateva avioane rusesti sau omorau cateva trupe in atacul asta, rusii raspundeau imediat cu lansarea de nucleare catre americani. Nici macar probabil nu raspundeau cu aceeasi masura. Razboiul in Siria este inca un proxy-war si nici SUA nici Rusia nu sunt interesate de o confruntare directa. Assad nu este decat un pion si Siria nu este decat o tabla de sah pe care se desfasoara un joc pe cat de dramatic pe atat de complicat si inutil intre marile puteri.

Rusia are mai multe variante de raspuns si pun pariu ca Putin nu s-a decis inca – poate de aceea si tace si nu a declarat nimic, lasandu-l pe Medvedev sa lanseze declaratii pe Facebook. Putin nu s-a decis deoarece inca e prea devreme sau prea complicat sa il citeasca pe Trump si sa il cunoasca. Poate ne-am obisnuit sa tot folosim numele tarilor cand discutam despre confruntarile geopolitice. In fapt insa, politica e facuta de conducatori si chiar in SUA, cu toata democratia ei, Trump face ce vrea, la fel cum in Rusia, Putin face si el ce vrea.

Spun ca e prea devreme, deoarece acest atac nu denota decat ca Trump e nebun si e in stare de fapte nebunesti, riscante – amanunte deloc secrete, discutate si de mine in nenumaratele articole despre Trump [1] chiar inainte sa ajunga presedinte. Ce slabiciuni are insa Trump, este mai greu de citit si precum leul isi adulmeca victima incercand sa o prinda intr-un moment gresit pentru a o devora, in mod similar Putin sta si contempla la Trump. Daca nu cumva e prea ingrozit si prea speriat de ce stie deja ca sa reactioneze.

Sa revenim insa la variantele Rusiei pentru a nu mai lungi comentariile:

1) accentuarea “razboiului impotriva Isis”; sub stindardul lupte impotriva Isis, rusii pot sa lanseze si ei cateva misiuni similare de bombardare a turcmenilor si altor “opozanti” favorizati de americani; Putin ezita insa pentru a nu distruge din nou relatia cu Erdogan; strans cu usa, aceasta poate fi prima reactie;
2) “intoarcerea in Siria”; asa cum Putin a simulat o “retragere” din Siria (vezi articol tot asa Putin poate simula si o “intoarcere in Siria”;
3) inflamarea razboiului in Ucraina: Rusia poate raspunde prin implicarea directa in Ucraina, in regiunea Donet cu trupe sau lovituri, sub aceleasi pretexte ca americanii; un atac “chimic” sau ceva similar asupra populatiei pro-ruse din partea armatei Ucrainei, poate justifica interventia (sau interventii) “pedepsitoare” ale rusilor;
4) deschiderea de noi fronturi de expansiune a influentei rusesti (Transnistria, Georgia, de ce nu Yemen etc) pentru o “proiectie” accentuata a influentei rusesti in detrimentul “pierderii” din Siria; Rusia are imaginatie si poate da cel putin un sah;

Cu sau fara reactie, acatul SUA asupra Siriei ii face un favor incomensurabil lui Putin, confirmand toata propaganda oficiala cum ca NATO este un potential atacator fara scrupule si cum ca Rusia este in pericol, unind poporul in jurul “taticului” purtator de grija. Poate de asta a si tacut Putin si poate Trump chiar a facut miscarea in Siria in acord cu Putin.

~ ~ ~ ~ ~

NOTE

[1] Dupa parerea mea, cel mai fericit scenariu pe termen de 5-10 ani ar fi consolidarea razboiului rece si reluarea cursei innarmarii nucleare. In acest scenariu, scapam de un razboi intre cele doua mari puteri, nebunul de Trump nu o sa ii crape venele si sa impunga “prin surprindere” ursul intr-atat de mult incat rusii sa se razbune. (29 Mai 2016 – O NOUA CURSA ARMELOR NUCLEARE A INCEPUT SI ROMANIA ESTE “SCUTUL” PROTECTOR PENTRU AMERICANI)

Siria de ziua pacii

Astazi este Ziua Mondiala a Pacii. Evident, detinatorul din 2009 a Premiului Nobel pentru Pace nu crede in aceasta zi. Altfel, cum putem explica bombardarea de catre SUA a armatei siriene pentru prima data in istoria conflictului, nu oricum, ci in timplul unor batalii cu Isis – ajutand astfel direct fortele Isis – si nu in urma declararii de catre SUA a razboi Siriei – desi SUA de mult se implica in razboaie fara a mai declara oficial razboi statelor – ci tocmai in timpul unui armistitiu, si nu un armistitiu cu Siria, ci un armistitiu cu Rusia, partenerul declarat al SUA in rezolvarea a ceea ce se numeste “conflictului sirian
” – in esenta incercarea esuata a Imperiului de a schimba “dictatorii” vechi cu dictatori noi in cadrul operatiunii “Primavara Araba”.

Nimic nou sub soare am putea spune. Un incident izolat, un accident, o neintelegere, o gresala regretabila. Sincer, nu am aflat si nu ma intereseaza pozitia americanilor cu privire la incident. Ce ma intristeaza este ca orice incercare a rusilor de a gasi o cale de pace si de intelegere in Siria, este taiata din fasa de politicienii si factorii de decizie ahtiati dupa razboi din SUA (warmongers – in limba engleza).

Am tot vorbit de lupta unor centre de putere cu interese si viziuni total diferite in cadrul puterii din SUA. Pare ciudat si pare extrem de periculos ca SUA nu pot avea o politica omogena, clara, ca exista grupari care nu asculta de ordinele presedintelui si de politica Departamentului de Stat, dar se pare ca asa exista sau cel putin asa doresc americanii sa se prezinte.

Ce este nou, cu ocazia acestui incident, este faptul ca rusii accepta si semnaleaza aceasta dihotomie. Cu ocazia incidentului, rusii au declarat ca lovitura asupra sirienilor este o tentativa a dusmanilor pacii din administratia americana care doresc sa pedepseasca administratia Obama pentru acordul de pace cu Rusia din Siria. Un amanunt deloc nesemnificativ dupa parerea mea, aceasta pozitie. Re-subliniez si reamintesc ca rusii sunt diplomatii cei mai profesionisti si nu fac nici o miscare aiurea sau gratuita, nici in declaratii si nici atat in comunicate oficiale in evenimente importante.

In ce ma priveste, este prima data cand observ o astfel de atitudine a rusilor in relatia cu americanii: recunoasterea diviziunilor si tratarea unui incident grav cu flexibilitate si cu multe subintelesuri greu de descifrat. Fiind atat de complexe subintelesurile si in ce masura se contureaza un trend in relatia cu americanii, in sensul ca rusii vor trece peste multe faux pas-uri ale americanilor cu pragmatism si urmarind anumite obiective, nici nu stiu daca sa ma bucur sa ma ingrijorez. Spun asta, mai ales avand in vedere, recentele “semnale” transmise romanilor de ambasadorii americani de o parte si de alta a Prutului.

Si daca mai e nevoie de inca o picatura de ingrijorare in final, as adauga si ca oricare dintre actualii candidati va veni la carma in SUA, situatia va fi mult mai tensionata decat in prezent si foarte posibil ca si noi sa fim inclusi in viitoarele zone de frecusuri intensificate intre Imperiu si Eurasia.

Erdogan s-a pus pe treaba

Dupa ce a terminat de facut “curatenie” in interior, Erdogan a inceput sa faca “treaba” si in Siria. De multe ori l-am facut pe Erdogan turc in sens peiorativ, in ideea ca e foarte nervos, instabil in decizii, incoerent in politici, etc. Am insa de facut o rectificare si o nuantare a imaginii gresite pe care sper sa nu o fi facut acestui nou sultan care dupa parerea mea va duce la dezintegrarea pentru totdeauna a ramasitelor Imperiului Otoman in ciuda sperantelor pe care multi si le-au pus in el.

In primul rand, daca ne uitam unde se afla Turcia, este normal ca la frecusul dintre Imperii, Turcia sa aiba o politica inconsistenta si cu greu de inteles de cei care nu sunt conectati in permanenta la tot ce se intampla in zona. Altfel spus, nu e deloc de mirare ca astazi Turcia ameninta Israelul si sustine palestinienii, pentru ca peste ceva ani, sa isi ceara scuze si sa restabileasca relatiile cu Israelul, numindu-l un stat prieten. La fel cu Rusia si la fel cu SUA: Turcia are un dans intre prieten neconditionat si dusman violent, cu totul unic in peisajul international actual. Turcia obedienta care era condusa de generali NATO si in care politicienii erau buni doar la dat din gura, nu mai este. Erdogan a schimbat situatia si poate prin prisma acestui personaj putem intelege dus-intors-ul din politica externa a Turciei atat prin raportarea la marile puteri cat si ca implicare in conflictul din Siria.

Dupa impacarea cu Rusia si vizita la Putin a lui Erdogan, ne-am fi asteptat poate la ceva miscari importante in separarea de SUA si in dovedirea fidelitatii fata de Rusia. Cu siguranta, Rusia s-a mai amagit o data cu Grecia, cand isi punea speranta ca va primi altceva decat gargara mediatica. Putin s-a saturat deja probabil sa fie doar babaul europenilor: cand unul se supara cu altul, vine la el si ii ameninta pe ceilalti ca o da intoarsa cu Rusia. Totodata, Rusia nu putea sa ignore o posibilia oportunitate si sa incerce sa obtina orice concret din intoarcerea Turciei. De aceea Putin l-a primit pe Erdogan, a dorit sa asculte ce are de oferit si a cerut probabil cateva lucruri concrete. Cel putin din aceasta situatie rusii au castigat reintoarcerea la normal a relatiilor economice, ceea ce nu e nesemnificativ avand in vedere situatia sanctiunilor si perspectiva sumbra ca Rusia sa scape prea curand de ele. Dincolo insa de reluarea schimburilor economice, eventualitatea unor alte aranjamente concrete le vom vedea in Siria, fiind evident zona cea mai fierbinte si cea mai de interes pentru rusi si singura unde turcii si-ar putea arata cu fapte loialitatea fata de noul prieten redescoperit.

In Siria, dupa cum stim, Rusia si Turcia se afla in tabere oponente. Nu vom   relua intreagul ghiveci de actori din Siria si cine cu cine se lupta si cine, ce interese are, ci doar vom rezuma cat se poate de scurt: Rusia e cu Assad, Turcia e impinsa de SUA impotriva lui Assad, are un dusman vechi in kurzi si pe al 3-lea loc al relatiilor, are o minoritate protejata dintre oponentii lui Assad. Cu Isis, Turcia nu are nimic, ba mai mult, Rusia si altii au tot acuzat Turcia ca face negot cu petrol cu Isis, de unde ar veni banii acestora. De altfel, de cand in Siria a intrat Rusia si a bombardat cisternele petroliere cu care Isis cara petrolul catre Turci, Isis a cam ramas fara bani si abia rezista. Nu putem sa vorbim de Siria si sa nu reamintim: Isis este un tigru de hartie, o grupare de nebuni aparuta in lipsa oricarei autoritati in urma incercarii americanilor de a-l da jos pe Assad folosindu-se de cateva forte de opozitie din Siria. Cand Assad s-a retras in Damasc si a parasit teritoriu dinspre Irak, Isis a preluat controlul si s-a extins pana unde a putut. Sfarsit de rezumat, care nu a fost deloc scurt.

Acum sa ne intoarcem la ce s-a intamplat zilele trecuta: Turcia a invadat tehnic Siria! Cu tancuri. Pentru prima data in istoria razboiului din Siria (din ce imi amintesc eu) Turcia invadeaza (deci nu doar bombardeaza) teritoriul Sirian cu tancuri. Misiunea a fost extrem de masiva si dupa spusele unor turci, e pregatita de mai multi ani insa turcii au cam fost lasati cu fundul in balta de americani, care prefera mai mult pe kurzi de cand Isis e un pericol mai mare decat Assad. Kurzii in primul rand sunt victime colaterale in acest razboi. Singura lor vina este ca s-a nimerit sa fie lasati singuri in fata Isis-ului, atunci cand armata siriana s-a retras. Neavand incotro, s-au protejat si cu ajutorul petrolului din Irak, reusesc sa finanteze cat de cat o rezistenta extrem de eficienta. Putine surse de informatii explica  “eficienta” kurzilor si ma doare treaba asta, pentru ca nu e greu de ghicit. In primul rand, kurzii isi apara pamantul stramosesc si neamul si ei inca se afla in etapa istorica in care isi doresc un stat (spre deosebire de unii romani  care s-au saturat de nationalitatea lor si se cred europeni). De aceea, avand motivatie puternica si unitate, reusesc sa lupte impotriva Isis-ului cu fermitate, ba chiar au reusit sa ii impinga destul de mult inspre vest, amenintand cu realizarea unui coridor complet la granita de nord a Siriei cu Turcia. Din pacate nu am gasit o harta mai noua, de 1 iunie 2016. Verde deschis sunt kurzii:

siria

Turcia nu a intrat pana acum in Siria din mai multe motive: ba ca americanii nu le asigurau sprijinul, ba ca le era frica de rusi, ba ca unii generali sau comandanti puneau bete in roate (problema rezolvata o data cu lovitura de stat si purge-ul care i-a urmat).

Misiunea de zilele trecute nu a facut mare branza, decat a dovedit ca se poate: turcii au lovit 2 iepuri dintr-o lovitura: au eliberat Jarabulus, un orasel de la nord ocupat de Isis. Al doilea iepure ar fi ca i-au impins pe kurzi dincolo de Eufrat, eliminand riscul formarii unui cordon kurd in nordul Siriei care i-ar ajuta pe kurzi imens si i-ar pune in pozitia sa fie de departe aliatul principal al americanilor din zona. Pozitie la care turcii inca mai spera [1].

Vom face acum o mica paranteza: ce vrea SUA acum de la Siria? Avand in vedere ca in SUA vor fi in curand alegeri si ca Obama fiind pe picior de plecare nu vrea decat sa nu se intample chestii prea nasoale pentru care sa ramana in istorie (mai nasoale decat cele pe care le lasa in urma). Prin urmare, cel mai mare interes al lui Obama este lupta impotriva Isis fara implicarea prea mare a americanilor si fara sa faca pace cu Assad.

Prin urmare i-au lasat pe turci sa intre in Siria, avand in vedere ca turcii au primit ok-ul rusilor care nu se opun impotriva Isis-ului ci doar il sprijina pe Assad, deci daca acum turcii lupta cu Isis, e ok. Marea dilema din miscarea asta ar fi kurzii: cum de americanii i-au lasat pe turci sa ii atace pe kurzi (sau cel putin sa ii goneasca, nu stiu daca au fost confruntari directe sau pur si simplu le-au cerut sa plece). Acesta este poate un prim semn de intrebare. Daca americanii permit turcilor sa faca ce vor cu kurzii (in Siria, ca in Turcia oricum fac), kurzii se vor repozitiona si ei si vor pune presiune si mai mare pe turci, lasand mai moale lupta impotriva Isis-ului pe care momentan o duc mai ales pentru ca spera la un sprijin al americanilor in formarea unui stat kurd – visul lor secular – desi si-au mai luat o tzeapa in Irak unde au primit totusi autonomie si mai ales petrolul = bani. Practic in Irak kurzii sunt independenti doar ca nu au stat oficial, in rest, cu exceptia unei redevente platite Bagdadului (pe care auzisem ca nu o mai platesc nici pe aia), kurzii nu mai au nici o legatura cu restul Irakului din punctul de vedere al subordonarii statale, al armatei, etc.

Un al doilea semn de intrebare cu privire la aceasta “incursiune” este daca Turcia le va continua si ce planuri are. Din nou urmeaza o mare paranteza: care este interesul principal al Turciei? Interesul principal al Turciei este SUPRAVIETUIREA ca stat. In ciuda dus-intors-urilor lui Erdogan de-a lungul anilor, o singura constanta a ramas in politica externa si interna: lupta impotriva kurzilor. Nu stim de ce, dar turcii vad in kurzi principalul pericol la suveranitatea lor si la integritatea statului, de unde fac tot felul de giumbuslucuri geopolitice greu de inteles prin care subordoneaza orice miscare in directia luptei impotriva kurzilor. Cand a inceput razboiul din Siria, poporul turc nu a inteles de ce guvernul s-a plasat impotriva lui Assad. Cu siguranta, guvernul fiind influentat de SUA, s-a gandit ca nu are sens sa se opuna aiurea Imperiului si ca Assad va zbura repede, asa cum a facut-o si Ghadaffi si mai bine ajuta Imperiul mai ales ca poate se vor gasi ceva oase de rontait si pentru ei dupa (poate zonele locuite de turkmeni din nordul Siriei). Acestea poate au fost calculele lui Erdogan pentru care s-a plasat impotriva lui Assad. Ce nu stia Erdogan pe-atunci, sau poate stia dar nu credea, era ca rusii aveau sa il ajute pe Assad sa ramana cu orice pret. De altfel, mai nou, atunci cand turcii si rusii chiar erau la cutite pe campul de lupta, se zvoneste ca Putin i-a transmis lui Erdogan ca o sa faca din Siria un mare Stalingrad, in sensul ca nu o sa il lase pe Assad sa pice (vezi un articol vechi despre asta). Turcii au cam fost deci intre ciocan si nicovala: impreuna cu americanii impotriva vechiului prieten Assad si mai ales impotriva intereselor fratilor lor iranieni. Ca sa nu mai zicem riscul ca Primavara Araba sa tinteasca si Turcia si Erdogan sa se lase singur fiert in oala de vremuri … Ce ciudat, cand a inceput razboiul Erdogan se vedea pe sine sultan, imaginandu-si deja ca va prelua controlul Siriei si va coordona treburile pe-acolo, in loc sa se gandeasca ca poate va lua locul lui Ghadafi.

Iata deci problemele pe care le-au avut si le au in continuare turcii si de ce este interesant de ce parte se vor plasa pe viitor, fiind inevitabil un conflict intre Rusia si SUA pe teritoriul Siriaei. Caz in care, un mare semn de intrebare este de ce parte va sta Turcia atunci? Caci deocamdata Turcia oficial sta cu fundul in doua barci, ceea ce stim ca nu e prea bine.

Paradoxal, in Siria, Isis este motivul pentru care nu avem inca un razboi SUA-Rusia. Iata deci cum tocmai intruchiparea raului pe pamant reuseste sa prelungeasca agonia care o va aduce viitorul razboi intre marile puteri. De ce spun asta? Sa presupunem prin absurd ca Isis o sa dispara instant, o sa fie sa zicem infrant din interior, o sa intre in implozie pentru ca nu mai are bani. Ce urmeaza? Pai intr-o lupta de crocodili intr-o balta, cand moare unul, raman ceilalti care se mananca intre ei. Si cand pe rand se duc toti, unul cate unul, inevitabil se ajunge la doi care sunt mari si tari. Si probabil unul dintre cei 2 ultimi care o sa ramana o sa fie Assad si Rusia si de cealalta parte SUA si Free Syrian Army (finantata si creata de SUA). Si cum rusii bombardeaza deja pozitiile dusmanilor lui Assad (inclusiv FSA) si cum Hitlery o sa declare Siria no-fly-zone de cum se va instala, momentan fiind oprita doar de Obama (sursa) nu e greu sa ne imaginam ca rachetele americane (probabil folosit de FSA) vor fi lansate impotriva avioanelor rusesti, altfel spus, va incepe razboiul cel mare. [2]

Avem deci cateva mari semne de intrebare, pe langa semnul principal: de ce parte se va aseza Turcia? In investigarea unui raspuns, revenim la ce a fost constant in istoria recenta a turcilor: lupta impotriva kurzilor. Nu e greu sa presupunem ca americanii se pot debarasa usor de kurzi (sau mai bine zis de pretentiile lor) si pot propune diverse variante care sa permita un viitor Kurdistan fara teritorii din Turcia, insa sa nu uitam ca avand in vedere interesele rusilor, nu e greu de ghicit ca daca turcii vor incepe sa acorde sprijin si kurzilor (poate kurzii fac pace cu Assad), Turcia va fi din nou expusa, in orice scenariu a unei Pax Americana post Isis.

Am scris ditamai articolul ca sa trag o concluzie sumara cu care mai bine incepeam: prietenia ruso-turca si “reset-ul” aparent sunt gogosi. Turcii raman dependenti de americani si vor face cu sau fara voia lor politica americanilor. Cand va veni Hitlery lucrurile vor fi mai clare, pana atunci mari evenimente nu vor fi, chiar daca turcii fac “exercitii” cu astfel de misiuni pe teren. Rusii este clar ca nu au primit nimic de la turci si este un mare semn de intrebare de ce deocamdata nu au zis nimic de aceasta ultima miscare majora a turcilor. Poate racnesc printre dinti caci nu se asteptau. Poate Putin e atat de ofticat acum pe Erdogan, ca l-a primit pe Biden si au urmarit “deployment-ul” live in Siria, incat, in curand vom vedea intoarcerea rusilor in Turcia si poate chiar trimiterea de soldati.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

[1] vedem cum unii chiar se lupta ca sa pupe fundul Imperiului; pentru bani si promisiuni, multi conducatori lupta pentru americani, desi ei nu au mari interese si nici riscuri; kurzii au trecut de mult de teritoriul lor traditional, actionand doar pentru ca primesc finantare de la americani; fereasca-Dumnezeu sa ajungem si noi asa intr-un viitor razboi in Ucraina, sa intram si noi pe-acolo doar ca avem niscavai interese si americanii ne trimit, rusii nu au ce sa ne faca, etc;

[2] apropos de no-fly-zone: Isis nu are avioane! Este chiar o declaratie de razboi Rusiei, un no-fly-zone nu priveste decat cele 5-6 avioane siriene care oricum nu prea faceau fata Isis-ului si mai ales avioanele rusesti care vor reveni

Non-retragerea rusilor din Siria si haosul din mintea analistilor

Cand “s-a retras” Putin din Rusia, stirea a fost analizata indelung de “experti”. Oare ce are de gand Putin? Are probleme economice si de aceea se retrage opinau unii. Nu, a obtinut ce si-a dorit si acum pleaca inainte de conferinta de pace astfel incat, daca nu se ajunge la o intelegere, sa plece victoriosi si sa dea vina pe americani, ca ei nu sunt in stare sa mentina pacea – opinau altii mai “avansati”.

Cei mai complicati analisti insa nici nu dadeau un raspuns concret si doar mergeau pe ideea: Putin a obtinut ce si-a dorit si acum pleaca din Siria, urmand sa se concentreze pe Ucraina, sau de ce nu pe Moldova!

O mie si una de opinii care de care mai aiurea care denota ca lipsa pregatirii militare de baza, face pe multi “analisti” sa bata campii cu tot felul de aberatii de analize care de care mai hazli care ignora un principiu banal in arta razboiului: pozitiile cucerite nu se ofera pe tava inamicului.

Ajunge deci Rusia in Siria, reuseste sa ii sperie pe americani indeajuns incat sa nu declare nofly zone, loveste puternic in pozitiile rebelilor anti-Assad, sustinuti de americani si de turci si ofera sansa armatei siriene sa faca curatenie. Si acum sa plece acasa?! Stirea asta nici nu trebuia comentata, era o stire banala, o “miscare” de imagine a lui Putin ale carui semnificatii numai el le intelege. Dar numai reporterii si analistii experti puteau sa creada atunci ca Rusia se retrage din Turcia, fie si partial.

Nu stiu daca a durat o luna, ca sa iese la suprafata banalitatea de care spuneam, ca o pozitie nu se abandoneaza ci se consolideaza, pe front trupele se misca, resursele se repozitioneaza dupa cum sunt obiectivele si pe baza planului de afaceri. Si tare mi-e teama ca putini au habar care este planul de afaceri al lui Putin in Siria, desi de nenumarate ori Putin l-a explicat pe indelete. Am scris si eu de mai multe ori, atunci cand a fost cazul:

” … apoi sa ii spui presedintelui tau dictator ca se poate duce la dracu impreuna cu teroristii sai ISIS si ca o sa fac din Siria un Mare Stalingrad pentru Erdogan si aliatii sai sauditi care nu sunt cu nimic mai prejos de Hitler (sursa: PUTIN II DA ULTIMATUM LUI ERDOGAN – 8 August 2015)

Iata insa despre stire este vorba din care reiese ca rusii nu prea se retrag din Siria, ba din contra:

YAHOO / 30 Martie 2016: Russia, despite draw down, shipping more to Syria than removing

 

But an examination of shipping data, official information, tips from maritime security sources and photographs from bloggers of Russian ships passing the Bosphorus strait en route from the Black Sea to the Mediterranean, shows no signs that the “Syrian Express” is being wound down.

A Reuters analysis of the same data shows Russia is also likely to have reinforced its naval force in the Mediterranean and now appears to have more war ships near the Syrian coast than at the time of Putin’s declaration.

Asadar, ce concluzii putem trage cu privire la retragerea sau intarirea prezentei Rusiei in Siria? Cred ca cel putin o concluzie este ca in orice razboi, in principal presa nu intelege mai nimic si prezinta lucrurile extrem de deformat, ignorand aspecte esentiale si simple. In Siria, Rusia nu va pleca prea curand. Putin are pica pe turci (nu doar pe Erdogan) si ii va taxa nasol cu proxima ocazie. Deja Turcia a picat imens in ochii europenilor si al americanilor si sunt semne de intrebare cu privire la sprijinirea Isis de catre turci. Deja NATO a avertizat Turcia ca nu o va sprijini in cazul unui razboi cu Rusia (sursa)!

Intre timp, presa a ignorat o alta retragere poate mult mai relevanta: a americanilor si a nemtilor din Turcia! => German army to withdraw Patriot missiles from Turkey border. Si daca asta e prea veche (August 2015) iata una mai noua (29 Martie 2016): Pentagon Orders Hundreds Of Military Families To Evacuate Turkey.

Don’t poke the bear

poke-the-bear

Sunt mai multe evenimente care au avut loc de la doborarea avionului rusesc. Nu le-am acoperit deoarece sunt zgomot. Pe scurt, turcii au inceput sa turbeze si rusii continua avertismentele, intarindu-si capacitatile. In plus, Obama cere congresului sa aprobe razboiul cu Isis ceea ce presupune disponibilitatea unei interventii terestre la care s-a opus pana mai recent.

Sa vedem insa pe scurt cateva fragmente din episoadele care pot precede un viitor al 3-lea Razboi Mondial:

Turcia invadeaza Irakul

Pare pompos titlul, dar desi in nici un ziar din Romania nu il veti vedea titrat astfel, aceasta este ce s-a intamplat in realitate. Turcii au trimis cateva sute de soldati la o baza in nordul Irakului unde se inteleg bine cu guvernatorul local care conduce o grupare militara ce lupta cu Isis formata din fosti soldati guvernamentali. De altfel, provincia este kurda si recent au fost frecusuri intre kurzii irakieni si guvernul de la Bagdad cu privire la taxa pe petrol pe care kurzii trebuie sa o plateasca guvernului de la Bagdad. Dupa cum stim in Irak, americanii au distrus tot ce se putea iar kurzilor, pentru ca sunt bine organizati, le-au permis sa activeze “independent”, de facto, kurzii in Irak functioneaza independent, doar trebuie sa mai plateasca unele redevente guvernului care bineinteles le platesc discretionar.

Turcii mentin ca ei sunt acolo ca sa asigure protectia unui exercitiu de antrenament pe care armata turca il face in zona si s-au aratat surprinsi de acuzatiile de invazie ale guvernului de la Bagdad.

obama-erdogan-2

Americanii s-au declarat si ei impotriva invaziei turcilor si au indemnat Turcia si Irakul sa se inteleaga. Ca un adevarat protector al pacii mondiale si patron al NATO, SUA nu considera o problema ca o tara membra NATO invadeaza o tara vecina – trebuie doar sa “comunice” ca sa rezolve problema. Oricum parerea mea este ca Turcia a scapat de mult din chinga americanilor, sa ne amintim scandalul intre tucri si evrei cand Obama a dat publicitatii deloc intamplator o poza cu el vorbind la telefon cu Erdogan si tinand in mana o bata de baseball.

Evenimentul in sine nu pare ingrjiorator: Irakul nu are cu ce sa ii goneasca pe turci, local turcii au fost invitati deci au sprijinul populatiei, prin urmare ce se mai poate intampla?

Ei bine, Rusia nu poate lasa un astfel de eveniment sa treaca fara sa faca nimic. Astfel, Sputnik News informeaza ca un parlamentar irakian a declarat ca e posibil ca Irakul sa ceara sprijinul Rusiei pentru gonirea turcilor. Asa cum turcii au vanat oportunitatea sa loveasca in rusi, drept pedeapsa pentru atacarea turkmenilor, tot asa nu e greu de presupus ca rusii vor vana si ei orice ocazie sa loveasca in turci.

Frecusuri maritime

Traficul naval intre Turcia si Rusia este masiv. Turcii aveau investitii de miliarde de dolari in Rusia si viceversa si o buna parte din transportul marfii se face maritim. Chiar si in cazul unui razboi, probabil e greu de crezut ca schimburile economice o sa scada la zero – local lucrurile probabil stau altfel. Insa, recent apele Bosforului se incing. Raspunzand rusilor care au facut probleme unor nave turcesti de transport la cateva porturi din Marea Neagra, turcii au raspuns, oprind si verificand mai multe nave rusesti. Bineinteles, mai putin cele militare. Ca un avertisment asupra turcilor, rusii l-au pus Igor sa iese cu lansatorul la bord ca sa le arate turcilor ce ii asteapta:

rus-lansator-bosforLa inceput turcii au facut valva si au clasificat indrazneala lui Igor ca provocare, avertizand bineinteles sa nu se mai intample – chiar au chemat ambasatorul rus la raport pentru asta. Un politician turc a declarat insa ca ce au facut rusii cu chestia asta este un act infantil.

Zanganitul armelor

Rusii isi sporesc capacitatile militare in Siria. Mai nou, desi nu am vazut un anunt oficial, se pare ca rusii au deja tancuri T90 pe campul de batalie.

Cu privire la capacitatile aeriene, Rusia a cerut Ciprului ca sa ii permita sa foloseasca anumite facilitati din Cipru in “lupta cu terorismul”, dar doar pentru “situatii de urgenta”. Franta si Germania folosesc deja facilitati din Cipru. Problema este ca Cipru mai nou este in pragul “reunificarii” desi sloganuri similare s-au mai tot strigat de-a lungul anilor.

Faramituri de optimism?

Exista totusi si cateva stiri cu o oarecare tenta pozitiva. Cea mai interesanta mi se pare initiativa Iranului de a media intre Turcia si Rusia. Cu toate acestea, influenta iranienilor este nesemnificativa. De asemenea, rusii vor sa discute in Consiliul ONU doborarea avionului unde probabil o sa trateze cu americanii, de fata cu chinezii, problema turca si unde probabil o sa faca niste avertismente ferme pentru ca americanii sa aiba dinainte pregatita reactia, sa nu fie luati prin surprindere. Exista deci sperante ca razboiul nu va fi mondial ci doar intre Rusia si Turcia, aceasta desi americanii au declarat recent ca au mai multa incredere in turci decat in rusi si Obama tocmai a trecut pe la Ankara zilele astea, oficial pentru a se asigura ca Turcia si Rusia continua sa “discute” impreuna si neoficial pentru a-i anunta pe turci ca granita cu Siria trebuie “securizata” pentru a taia capacitatea Isis de reaprovizionare. Altfel zis, Obama le-a cam transmis turcilor: baieti, gata cu traficul de petrol, pana aici v-a fost, nu o sa zgarmam in fundul ursului mai mult ca sa nu il starnim … asa ca daca o faceti, o faceti pe cont propriu.

Turcia-Rusia: winter is coming!

Pacea fara Dumnezeu e leaganul razboiului
(Sf. N. Velimirovici)

25 NOV 2015

18:28 – turcii au trimis 20 de tancuri la granita cu Siria (conform SpuitnikNews care citeaza Anadolu)

16:23 – pilotul rus recuperat da amanunte despre ce s-a intamplat: nu a fost nici un avertisment, ne-au lovit in coada, ne-au luat prin surprindere; nu am apucat nici sa facem manevre evazive (sursa: Sputnik News)

17:17
– ARTICOLUL 5 SI RAZBOIUL TURCIA-RUSIA

16:40 – Dupa “injunghierea pe la spate” a Rusiei va mai sprijini cineva Turcia? (Sursa: Al-Arabia)

13:33 – Operatiunea de salvare a unuia dintre pilotii avionului Su-24 s-a terminat cu succes, pilotul fiind adus la baza de la Hmeymim a declarat Ministrul Apararii Sergei Shoigu. Ambii piloti – cel recuperat si cel omorat de turci – vor fi decorati (Sputnik News).

10:47  – Fost pilot de vânătoare român despre doborârea avionului rusesc: Pilotul turc care a doborât acest avion este un laș. Un pilot adevărat nu ar fi doborât niciodată un avion inferior si neînarmat (Activenews)

08:23  – Rusia este gata sa discute cu NATO un plan de prevenirea accidentelor aeriene a declarat adjunctul ministrului de externe rus Sergei Ryabkov dupa o intalnire cu subsecretarul de Stat SUA Rose Gottemoeller la New York, confirm Sputnik News. (nota: faptul ca rusii vorbesc despre aceasta doborare folosind termenul “accident” denota deja o detensionare semnificativa, daca nu cumva a fost doar o gresala sau o detensionare “capcana” specifica strategiei rusesti)
03:16
 – TURCIA, NATO SI RUSIA – PRIMELE INTREBARI

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

24 NOV 2015

23:06 – 3 masuri luate de Rusia (cf Zerohedge):

  1. Operatiunile fiecarui grup de avioane vor fi insotide de avioane de lupta aeriana (nota: Suhoiul doborat de turci nu se putea apara, fiind bombardier)
  2. Apararea aeriana va fi intarita cu deplasarea la Marea Mediteraneana, a navei amiral a Federatiei Ruse, crucisatorul Moskva care va patrula coasta proxima provinciei Latakia cu scopul de a distruge orice tinta care va pune in pericol avioanele rusesti (intrebare: oare tocmai a declarat Rusia Siria ca fiind no-fly zone?; vor mai zbura americanii care au declarat insa ca operatiunile lor continua?)
  3. Contactele militare cu Turcia vor fi suspendate (nota: dar cele cu SUA/NATO? Fara contacte, cum vor fi evitate incidentele daca cu contacte s-a ajuns aici?)

18:25 – Ministrul Rus al Apararii a emis un protest oficial atasatului militar al Turciei cu privire la doborarea un avion rusesc de fortele turcesti.

Rusia priveste actiunile fortelor aeriene turcesti ca un “act neprietenos” a declarat ministrul rus.

Avionul rusesc nu a intersectat granita Turciei si a vizat doar obiective pe teritoriul Siriei, lovind in gruparile teroriste pe teritoriul Siriei, a declrat ministrul, adaugand ca incercarile de a contacta partea turca prin canalele de urgenta a esuat. (sursa: RTTV)

15:46 – Desi Turcia este un membru NATO, un purtator de cuvant american a zis ca doborarea avionului rusesc este o chestiune care trebuie aranjata intre Ancara si Moscova. (sursa: RTTV)

15:05 – Doborârea avionului militar rus este o “lovitură aplicată în spate” de către Ankara şi va avea “consecinţe grave” pentru relaţiile Rusiei cu Turcia, avertizează preşedintele rus, Vladimir Putin. (sursa: Gandul)

Imagini care vă pot şoca

Astfel de imagini pot fi urmarite doar de o anumita categorie de oameni. Eu unul nu prea pot sa ma uit la sange, desi nu din teama sau groaza ci pur si simplu nu imi place sa vad sange. In videoclipul de mai jos se vede o iesire de la sala de concert, un tatae filma de la geam si nu intelegea ce se intampla. Intre timp se auzeau impuscaturi si oameni ieseau pe usa. O femeie s-a agatat de geam, se pare ca in cele din urma nu a cazut, cel putin cat dureaza filmarea.

Exista insa si povesti fericite. Pe tipul de mai jos l-a salvat un Samsung S6 care a rezistat glontului. Oare ce gloante sa fii avut teroristii incat sa nu treaca printr-un S6?

Exista multe astfel de filmari pe Youtube. V-as mai arata doar unul care se pare ca surprinde chiar momentul in care incep sa traga. Observati, legato-ul intre ritmul muzicii si focurile armelor. Probabil e doar o pura coincidenta si aici … Filmarea este insa sub semnul intrebarii, nu am mai gasit similare. Din filmare reiese si ca tobosarul cade secerat.

 

Astfel de imagini par groaznice. Si sunt. Sa facem insa un exercitiu de imaginatie si sa ne intrebam: dar oare daca americanii incep razboiul cu Putin (si sunt sanse – vezi candidatii la presedentia SUA ce opinii au) si daca Rusia ataca Romania, cum va fi pe strazile Iasului?

Pai ca sa ne dam seama, putem sa vedem ce se intampla intr-un razboi light, cu putine tancuri si avioane pentru ca in Siria nu sunt dotatii cum sunt rusii.

Iata totusi si cateva “secvente” cu tancuri.

Si ce faceau francezii cand politicienii lor, din palatele lor super-protejate dadeau ordine la armata sa intreprinda “raiduri”? Pai faceau ce facem si romanii cand Klaus si Soros ni-l arata cu degetul pe Putin, ca si cum daca nu am gazdui rachetele americanilor, ar veni Putin sa ne anexeze …

De ce isi trimit rusii singurul portavion in Siria?

amiralul-kuznetzov

Nu e prima data cand rusii isi plimba singurul portavion pe langa Siria. De data asta insa, sansele ca sa il si foloseasca cresc dramatic cu fiecare incrancenare a americanilor si a altor aliati din zona, cum ar fi Turcia, Israelul si Arabia Saudita.

Miscarea este bineinteles una de forta, Rusia isi incordeaza muschii. Pentru rusi, portavionul nu este o arma importanta, cu atat mai putin in Siria. Rusii au trimis deja gramada avioane si in plus, cu siguranta au bombardat deja mare parte din targeturile pe care le aveau, de unde si amploarea misiunilor de pana acum. Nu excludem ca rusii sa isi doreasca sa testeze si portavionul: de ce nu, daca tot e rost de niscavai razboi pe bune cu un tigru de hartie precum Isis?

Am mai mentionat intr-un articol mai de la inceputul recentului asalt al Rusiei: unul dintre principalele motive pentru care Rusia intra in Siria este pentru a-si testa si a-si promova armamentul, asa cum americanii au facut in Irak cu Sadam.

In plus, pe langa testare, Putin mai trimite inca un mesaj – daca mai era nevoie – ca o sa faca din Siria un Stalingrad pentru turci si pentru teroristii finantati de americani. Recent, armata siriana a inceput ofesiva terestra, este cert ca aerian, daca se putea, rezolvau si americanii problema Isis. Ajutorul rusilor este doar un mic bobarnac dat unei forte care nu se bazeaza deloc pe depozite de munitii sau infrastructura, ci pe ura islamistilor fata de restul lumii, fie ei americani sau rusi. “Pacificarea” Siriei este o misiune imposibila, asa cum a fost si pacificarea Afganistanului sau a Irakului. Daca insa in Afganistan americanii au copiat greselile rusilor, dupa acestia, in Siria se pare ca o sa fie invers: dupa ce au esuat americanii, rusii vor sa esueze si ei.

Cu siguranta, doar cu avioanele nu vor reusi nimic. Iar daca armata siriana putea sa elimine terestru opozantii, o facea deja pana acum. Prin urmare, Putin, in ciuda declaratiilor de pana acum, o sa fie nevoit sa trimita si trupe – o sa primeasca invitatie de la sirieni. Insa pentru asta, trebuie mai intai ca poporul sa fie pregatit, asa cum a fost si cu Cecenia. Ne asteptam asadar la niste atentate zguduitoare in Rusia pentru a pregati mental poporul si armata sa accepte trimiterea de trupe impotriva teroristilor. Nu excludem ca rusii sa aiba si ei parte de un 911, ca sa poata sa inceapa si ei un razboi global impotriva terorismului, dupa modelul Imperiului.

1 2 3 4