Ungaria lui Orban – adevăratul tigru al Europei de Est

In 2012 intr-un articol intitulat “UNGARIA – MIRACOLUL EUROESTIC?” ziceam:

Principalul motiv pentru care il urasc politicienii europenii pe Orban si se sperie de el nu este din cauza pornirilor sale autoritariste. Mai degraba, europenii se tem de unguri sa nu stabileasca cumva un trend in Europa si sa dea idei si la altii. Nu de alta, dar daca mai rezista 2-3 ani pe trendul actual, Ungaria ar fi a doua tara din Europa – dupa Islanda – care iese din criza flituind bancherii si refuzand sa cedeze suveranitatea nationala, ba chiar intarindu-o”

Acum, europenii au un nou motiv sa il invidieze pe Orban: este primul lider european invitat de Trump la Washington. Evident ca papagalii din presa vor da conotatii tendentioase acestui fapt.

Ce citem acum o saptamana in EVZ?

Ungaria – noul PARADIS fiscal al Europei. Viktor Orban introduce CELE MAI MICI impozite din UE

Ciolos & co, precum si partidele se dau peste cap cu masuri care de mai care mai fantasmagorice in loc sa se uite la Orban si sa copieze macar cateva miscari ale acestui geniu care a trecut Ungaria printr-o situatie mult mai grea ca Romania daca ne uitam la parametrii, mentinand totusi nivelul de trai cu mult peste Romania. As aminti aici doar rezolvarea precoce, cat de cat corecta (nu ca la noi) si fara povara pentru cei afectati a chestiuni creditelor in franci francezi.

Dupa alegerea lui Trump am scris un articol in care mi-am aratat dezamagirea pentru felul in care au reactionat presedintele si prim-ministrul la alegerea lui Trump, cu niste mesaje jalnice de slugi proaste si jalnice:

Prin repetarea mantrei “parteneriatului strategic” si a altor formule similare, se dovedeste inca o data ca astia sunt doar niste papagali care imita prosteste aceleasi fraze repetate ca scolarii inainte sa fie ascultati; oamenii astia nu sunt capabil sa emita idei proprii; si nu ma refer la idei revolutionare sau noi: chiar in cadrul lor mental de slugi ascultatoare si supuse, ei nu pot sa spuna doua vorbe fara sa foloseasca acelasi limbaj sec de diplomatie de tara bananiera (sursa)

Orban in schimb, si-a furat o invitatie de la Trump cu un banal mesaj pe Facebook:

‘What a great news. Democracy is still alive,’ Viktor Orban wrote on his Facebook page following Donald Trump’s unprecedented election victory. Sursa: DailyMail

Iata si stirea actuala din care aflam ca Orban urmeaza sa mearga la Washington:

”El (Donald Trump, n.red.) m-a invitat la Washington, iar eu i-am spus că nu am fost acolo de mult timp pentru că mereu sunt considerat oaia cea neagră. A râs şi a spus că acelaşi lucru se spune şi despre el”, a adăugat Viktor Orban. (sursa)

PS: am uitat sa mentionez: Ungaria este membru deplin al UE si NATO cu aceleasi drepturi si avantaje ca si Romania, ba chiar cu drepturi mai multe, fiind membra Schengen

Previziuni despre Trump

Pe cat de fierbinte a fost campania, pe atat de neinteleasa si tulburatoare este victoria lui Trump. Daca am face o enumerare a parerilor si viziunilor cu privire la viitorul SUA sub Trump, am gasi raspunsuri care se misca intre variante optimiste in care Trump va rezolva toate problemele de la economie pana la Isis sau Iran pana la varianta catastrofica in care Trump porneste Al 3-lea Razboi Mondial apasand butonul nuclear ofticat pe jignirile lui Putin pe care le va fi primit. Evident, sfarsitul lumii va veni dupa ce Trump o va baga deja la puscarie pe Hillary Clinton si va construi zidul cu Mexicul.

Prin atata ceata trebuie sa incercam sa facem putina lumina si sa ne legam de lucruri concrete. In primul rand, sa mentionam ca exista doua posibilitati de guvernare pentru Trump: se da cu alde Soros & co. si joaca cum ii cer sau altfel intra in razboi cu mare parte dintre miliardarii americii impreuna cu toate resursele acestora de la trusturi de presa pana la think tank-uri, ong-uri, agentii de lobby etc. Iar ce vedem acum in unele orase ca mitinguri de protest, chiar daca au o oarecare justificare sociala – in sensul ca e logic sa aiba loc, nu sustinem conspiratiile ca toate sunt manipulari – este doar inceputul. Mitingurile si manifestatiile sunt cea mai mica grija pe care o va avea Trump. In cazul unui razboi intern pe bune, in varianta inc are acesta ramane doar pe plan politic si nu degenereaza in razboi civil, vazand ce pe Trump nu au reusit sa il infranga, opozantii vor incepe sa il loveasca in cei din jurul lui si il vor marginaliza pe Trump, impingandu-l la maxim sa faca greseli, punandu-i bete in roate cu orice prilej, etc Deja baietii se pregatesc – Soro si mega-donatorii liberali se intalnesc cu usile inchise sa discute ce e de facut (sursa).

Sa analizam putin si optimismul nejustifica al unora, cum ca Trump va lua masuri in plan economic care vor scoate SUA din rahat. In acest sens, sa reamintim ca SUA are o datorie externa extraordinara si supravietuirea dolarului pana acum, dupa criza din 2008, s-a facut cu un dans periculos pe franghie intre porniri de razboaie pe ici pe colo in Orientul Mijlociu pentru a contracara caderea dolarului si lovirea in bancile din UE pentru a evita cresterea monedei europene si intarirea ei ca relevanta pe pietele financiare si mai ales ca moneda de rezerva pentru Bancile Centrale ale lumii.

Cu toate bataliile insa, marea infrangere a lui Obama despre care nu prea se vorbeste deloc este acceptarea acum cateva luni a monedei chineze ca parte in cosul de monede care formeaza DTS-urile, ceea ce concret semnifica recunoasterea importantei Chine si nu doar recunoasterea ci prin alocarea de drepturi de tragere, primirea Chinei la masa castigatorilor, la masa celor care tiparesc banul si au dreptul la datorii infinite fara sa ii judece nimeni ca depasec deficiul sau ca au o datorie externa nesustenabila.

In acest context, ce poate face Trump sa revigoreze peste noapte economia americana, sa intareasca dolarul, sa creasca productia, sa ofere locuri de munca, sa faca din nou america “great”. Solutiile posibile sunt magice, pentru ca inainte sa devina “great”, SUA ar trebui sa inghita pastila amara a intoarcerii la principiile economice de piata, ori dupa parerea mea, capitalismul pentru SUA este precum un satelit care a trecut pe langa o planeta, ratand intrarea in orbita ei si fiind proiectat in deriva aiurea, fara nici o sansa de recuperare.

Economia de piata in SUA ar insemna ca tiparnita sa se opreasca, bancile sa pice si sa ramana pe picioare doar cele mai serioase, statul ar insemna sa taie mare parte din programele de sanatate, sa reduca drastic cheltuielile militare si mai presus decat toate, intoarcerea la realitate ar insemna ca americanul de rand sa accepte sa munceasca pe acelasi salariu cu chinezul de rand – ori asta este cea mai mare spaima a politicienilor americani, sa le ceara americanilor sa munceasca pe salarii chinezesti, pentru a aduce inapoi productia si capitalismul.

Chiar si cu tiparnita ruland la maxim, chiar si cu nefireasca soliditate a dolarului in lispa altor alternative, chiar si cu nenumarate subventii oferite companiilor si scheme de impozitare in favoarea investitorilor, economia din SUA nu are cum sa se intoarca din nou la productie, dupa ce toate companiile americane si-au mutat productia in alte tari. Doar scaderea taxarii si reducerea birocratiei nu vor fi de ajuns pentru a imbubatati situatia.

Marirea dobanzii de referinta, va fi un prim indicator ca americanii se gandesc serios la intoarcerea la principiile unei economi de piata. Si nu ma refer la cresterile nesemnificative de 0,15 sau 0,25% care sunt luate in falcul de Fed, ci ma refer la cresteri care chiar conteaza, care stimuleaza economisirea, care economisire stimuleaza ulterior investitiile. O crestere insa semnificativa a dobabzii de referinta, creste imens povara platii datoriei si guvernul ar fi nevoit sa mareasca taxele sau sa reduca cheltuielile.

Vedem deci cate probleme sunt si cate scenarii posibile sunt daca dorim sa facem previziuni serioase. In continuare as dori sa fac cateva previziuni neserioase, pur si simplu o joaca de scenarita, cu privire la ce cred eu ca va face Trump:

  • in incercarea de imbunatatire a economiei SUA, Trump va scadea cheltuielile militare sau cel putin le va optimiza prin retragerea trupelor;
  • NATO va avea probleme; declaratiile facute inainte de Trump sunt indeajuns pentru a distruge increderea necesara mentinerii unei aliante; chiar daca Trump face o intaorcere de 180 de grade si incepe sa laude NATO sau sa ofere “asigurari”, raul s-a facut deja; putini sunt cei care realizeaza ca NATO este deja desfiintat, cel putin pentru cei mici ca noi;
  • o varianta optimista cu privire la NATO este ca reducerea se va face la vechea granita, adica la Germania de Vest, in celelalte zone, chiar daca scriptic alianta nu se va schimba, nimeni nu va mai considera NATO viabil si va fi doar o chestiune pana cand alte stat (poate chiar UE) vor cauta alternative;
  • Rusia va specula cu prima ocazie slabiciunile lui Trump; nu e greu sa vedem ca Trump crede ca le stie pe toate, ca stie bine si cu greu isi schimba o parere; nu are in reflex sa ceara consultanta si in nici un caz sa asculte chiar si de cei mai fideli aghiotanti; sa nu uitam ca in campanie, pana si vicepresedintele lui a declarat ca Trump va recunoaste rezultatul alegerilor, dupa ce Trump a declarata ca nu stie daca va recunoaste; chestiunea recunoasterii rezultatelor este una foarte importanta in presa americana si Trump a tinut mereu sub semnul intrebarii daca va primi sau nu pierderea (deci inainte de alegeri); vicepresedintele (actual)  Pence declarase insa ca Trump va recunoaste; iata deci frecusuri si neintelegeri chiar si in cadrul “echipei”; de altfel, in interviul 60 minutes de la CBS dat de Trump acum o zi, putem vedea ca Trump nu asculta nici macar de Melania; aceasta spunea ca ea mereu ii zice lui Trump sa aiba grija ce scrie pe Twitter sau il contrazice cu privire la unele decizii, insa “Donald nu face ce ii zic eu; este insa adult si intelege consecinta faptelor lui” incearca sa ne convinga Melania, ca si cum ar apara si ar discuta in fata unui adolestent turbat nu in fata sotului ei intelept care ii putea fi si tata.

Pe langa aceste speculatii, as mai atrage atentia unor chestiuni cu privire la riscuri.

  1. Multi spera ca institutiile si traditia americii vor sta impotriva tendintelor dictatoriale ale lui Trump, daca acestea se vor manifesta. In echipa lui Trump sunt insa cativa warmongeri atat de periculosi incat pana si Hitlery parea o mielusea pe langa ei.
  2.  Daca printr-o minune Trump va reusi sa “inchida” SUA atat de bine incat sa “epureze” tara de imigrantii ilegali si sa interzica intrarea musulmanilor, un nou val de ura se va ridica impotriva SUA si terorismul intern va trece la o cu totul alt nivel. 3,3 milioane de musulmani deja traiesc in SUA, deci … zidul la granita il faci si avioanele le intorci, dar “curatenia” interna e mai greu de facut pentru ca numai daca te gandesti la asa ceva, ai urmat deja pe calea dictatorii si cel mai greu pas e primul pas.
  3. Intr-un scenariu fericit in care SUA se va pune pe picioare si Trump va reusi macar partial sa tina lucrurile sub control si sa nu faca praf economia. In cazul in care criza financiara va avea o noua rabufnire si va lovi sa zicem in Japonia, oare ce va face Trump? In campanie Trump vroia sa ii puna pe japonezi sa plateasca si pentru protectia pe care le-o ofera americanii, ignorand total prin prostia sa, ca mai mult decat Japonia, SUA este interesata sa isi poata plimba submarinele pe coasta Japoniei, in apropierea Chinei. Si tot SUA este interesata ca Japonia sa isi mareasca “stocurile” de obligatiuni emise de guvernul SUA. Japonia e prima interesata de terminarea tratatului prin care SUA se angajaza sa ii asigure protectia, deja japonezii au ceva tentative de a-si intari propria armata si chiar de a anula cel putin pe alocuri acest tratat, visul lor fiind bineinteles sa aiba o armata proprie puternica, care nu doar sa le asigure siguranta cum o fac americanii ci sa le ofere si mandria ca sunt o natiune puternica nu doar financiar si economic, ci si militar.

Primele efecte ale guvernarii Trump se vor vedea insa in Siria unde va fi si prima testare a lui Trump de catre rusi care sunt niste geostrategi si diplomati extraordinari si care vor gasi cu siguranta o oportunitate de a-l citi si de a-l manipula pe Trump, oricat de destept se crede el. Aici Turcia va ramane singura in lupta contra lui Assad, SUA fie retragandu-se, fie alaturandu-se Rusiei in lupta cu Isis.

Dupa “terminarea” Isis-ului, va ramane bineinteles chetiunea turcmenilor si celorlalti “luptatori pentru eliberarea Siriei” pe care Rusia i-a atacat in primul rand pana acum. Acolo rusii se vor lovi din nou cu interesele turcilor si daca pana acum SUA a fost garantul Turciei, intr-un viitor in care Trump se intelege bine cu Putin, Isis va fi fost terminat si populatia SUA va rasufla usurata cu privire la eliminarea Isis, Assad va fi uitat si nu va mai fi vazut ca un dusman.  Caz in care problema turkmenilor, kurzilor si a celorlalti rebeli va deveni principala problema pentru ca daca in cazul Isis Rusia si SUA au aceleasii intentii, in cazul celorlalti, Rusia si SUA sunt in opozitie. Ori daca SUA se va retrage si ii va lasa pe rusi sa faca ce vor, acestia se vor lovi de turci. Mai departe stiti ce urmeaza, daca nu, recititi articolele mai vechi.

 

 

SUA – Rusia: de la critici la avertismente în doar o lună

21 Septembrie 2016:
– John Kerry: “ascult colegul meu din Rusia și mă simt într-un univers paralel”
25 Septembrie 2016:
– Samantha Power (Ambasadorul SUA la ONU): “Ceea ce Rusia face și sprijină în Siria nu este luptă împotriva terorismului, ci este barbarie”
6 Octombrie 2016:
– Joh Earnest (purtătorul de cuvânt al Casei Albe): “nu aș scoate din calcul eforturi multilaterale, fără sprijinul ONU, de a impune costuri asupra Siriei și Rusiei” (în sensul de pierderi umane/militare, adică atacarea lor)
– John Kirby (purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA): “grupuri extremiste vor exploata golurile din Siria, își vor extinde operațiunile ceea ce va include, bineînțeles, atacuri asupra intereselor rusești, poate chiar atacuri asupra orașelor din Rusia. Și astfel Rusia va continua să trimită acasă cadavre în saci de plastic.”
– Mark Milley (general SUA): “vreau să fiu clar pentru aceia care ne doresc răul: vă vom opri și vă vom bate mai rău decât ați fost bătuți înainte”

40 de milioane de ruși vor lua parte în exerciții de apărare civilă în caz de război nuclear

Toate instituțiile de apărare civilă la nivel federal și regional din Rusia vor participa între 4 si 7 octombrie la un exercițiu de pregătire în caz de dezastru natural și … ne-natural, adică război nuclear. Scopul exercițiilor este exersarea operațiunilor de aparare civilă și reacție în caz de incendiu [1]. Printre tipul de exerciții care vor fi exersate, se va număra și protecția populației împotriva unui dezastru nuclear sau chimic, de asemenea natural sau cauzat de om.

Pregătirile au loc pe fondul anunțării de către SUA a suspendării relațiilor cu Rusia, “doar” cu privire la colaborarea în Siria [2]. Totodată, săptămâna trecută, un general american, secretar al Joint Chiefs of Staff, a declarat la o interogare în fața Congresului că declararea unei zone “no-fly” deasupra Siriei ar însemna război cu Rusia și Siria.

Mai multi politicieni în SUA printre care și actuala candidată la presedenție Hillary Clinton încearcă declararea unei zone no-fly, însă președintele Obama s-a opus până acum.

SURSE:

[1] Large-scale All-Russian civil defense drill to take place from 4 to 7 October  – Ministerul Rus al Apărării Civile

[2] U.S. suspends diplomatic talks with Russia over Syria – Chicago Tribune

Decaderea Imperiului American si ridicarea rasei galbene

Decaderea unui Imperiu nu este un fenomen brusc, inconstient, care ne ia pe nepregatite, care nu poate fi prelungit etc. Diverse componente ale Imperiului sunt extrem de constiente, fac tot ce poate, precum sistemul imunitar biologic lupta cu celulele canceroase. Dar nu este de ajuns …

Va recomand mai jos o conferinta cu titlul “China si SUA sunt dusmani pe termen lung”. Sunt nenumarate astfel de conferinte, nenumarate think-tank-uri, celule de criza si divizii in armata, in CIA, in NSA, in Departamentul de Stat etc. care se uita spre China si incearca sa “echilibreze balanta”.

Terminologia reactiei imperiale este extrem de variata si specifica limbajului de lemn cu care ne-am familiarizat din partea “politaiului global”: apararea intereselor aliatilor americani din zona, prevenirea  agresivitatii chinezesti, etc.

In realitate insa exista o singura realitate: fiecare stat are interesul sa domine lumea sau macar felia lor din lume si sa nu aiba contracandidat. Cel mai bun mod de a supravietui este sa fi cel mai mare si mai tare. Nimenu nu domina si nu isi arata muschii pentru ca este rau si are intentii rele.  Hegemonia este tendinta fireasca a oricarui stat. De aici, ramane o singura intrebare: cine va castiga?

Ah, si am uitat sa mentionez: SUA a amenintat ca va trimite nave de razboi in curand in Marea Chinei de Sud, in teritoriile martime pe care chinezii le-au declarat deja ca le apartin si au construit insule artificiale cu baze militare pe ele.

Privind aceasta dezbatere si altele similare si comparand cu uniformitatea gandirii geopolitice mainsteam de la noi (de orice natura, fie ea a politicienilor, analistilor, securistilor, ziaristilor etc) vedem cat de redusi suntem si cat de limitata este perceptia noastra asupra lumii. Romanii nu vad decat stele alb pe cer albastru iar secera galbena este doar un simbol melancolic pentru psd-istii care merg in pelerinaj in China, doar pentru a veni inapoi sa justifice neo-comunismul lor pagubos, aratand cu degetul spre succesele tovarasilor chinezi.

Cum exportă americanii inflația în toată lumea

FED-ul tipareste peste 85 de miliarde de dolari lunar si culmea preturile nu explodeaza si inca nu avem inflatie. Iata o scurta explicatie a acestui fenomen care demonstreaza cum reusesc americanii sa exporte pe langa o moneda fara valoare, un sistem financiar corupt, instabil si total defazat de lumea reala si inflatie:

1) FED tipareste dolari cu care cumchipara obligatiunile guvernului

2) cu banii primiti de la FED, guvernul plateste salarii, le da americanilor cecuri gratuite pentru mancare (foodstamps), plateste furnizorii, etc

3) americanii cu banii primiti de la guvern se duc la hypermarket si cumpara produse “made in china”

4) banii ajung la chinezi care au moneda “lipita” de dolar; adica 1 dolar american = x yuani chinezesti, oricand; rareori acest curs se schimba si e batut in cuie de guvern; deci chinezii, daca tot au dolarii primiti de la americani pe marfurile lor, ce sa faca cu ditamai cisterne de dolari? pentru fiecare dolar primit, tiparesc si ei x yuani si platesc salariile la chinezi care chinezi care mai aveau oricum destui yuani si de data trecuta si care oricum nu cheltuiesc la fel de mult ca americanii; deci preturile lor cresc si in plus le mai raman si dolari la nivelul guvernului ca sa mai cumpere obligatiuni americane si sa incurajeze guvernul sa mearga mai departe pe acelasi model

Acum, pentru a vedea impactul in toata lumea, inlocuiti China cu alte tari de la care americani cumpara produse: Japonia, India, Taiwan etc. Unele dintre aceste tari au insa moneda libera, si prin urmare fluxul de dolari intareste moneda respectiva DACA banca nationala a tarii respective nu face nimic. Asa au ajuns japonezii sa fie obligati sa tipareasca si ei yeni ca sa mentina yenul scazut in raport cu dolarul si sa poata exporta in continuare. Unele tari insa nu reusesc sa tipareasca in volum atat de mare incat sa faca fata fluxului de dolari (moneda lor nu e prea ceruta) si ajung la inflatie accelerata si devalorizarea monedei, cum s-a ajuns in India sau Turcia.

In shimb, in tarile in care nu se tipareste moneda prea mult (cum este Romania), moneda tarii se intareste si exporturile devin mai scumpe, prin urmare comertul exterior al tarii respective are de suferit. Daca insa tara respectiva tipareste si nu are o economie eficienta si flexibila care sa se adapteze fluctuatiei monedei si sa aiba costuri de productie cat mai optime, aceste mici valuri in cursul de schimb distrug total exporturile si le fac imposibila iesirea pe piata externa. De aceea in tarile care mai si importa materie prima si adaosul tehnologic este minimal, exportul nu prea face fata si pierde in fata celorlalte tari care fie folosesc materie prima interna, fie au costurile de productie mult mai mici (ex: India, Turcia), prin urmare un  nivel de trai inferior, fie au costurile mai optime si administrarea cheltuielilor mai eficienta (ex: Germania, Japonia).

Identificarea modelului de export pentru o tara anume este vital pentru succesul exportului deoarece banca centrala a tarii respective trebuie sa faca orice miscare constienta fiind de acest model, de cum afecteaza miscarile cursului valutar exporturile tarii respective. In plus, pe langa ajutorul dat de cursul valutar, fiecare tara, in functie de modelul de export adoptat, are grija sa sprijine exporturile in mod specific prin legislatie, subventii sau stimularea anumitor sectoare. De exemplu, India interzice cumpararea actiunilor companiilor de catre straini. Germania ofera facilitati investitorilor in imobiliare care construiesc spatii pentru firme (hale, bioruri etc) prin garantarea colateralului bancar si prin scutirea unor taxe. Japonia are grija foarte mare ca yen-ul sa nu se intareasca prea mult si intrarea pe minus in balanta de comert exterior i-a determinat sa ia masuri extreme – adica sa tipareasca – , chiar daca a fost cauzata de problemele cu taifunul si importul masiv de carbuni si petrol care sa compenseze lipsa energiei nucleare si prin urmare erau toate sansele ca aceasta sa isi revina peste cativa ani.

In cotinuarea exemplelor de tari care si-au adoptat si asumat un model de export specific posibilitatilor si potentialului fiecaruia as aminti mai ales Bulgaria. Bulgaria pana nu mai demult era o tara mica, cu mana de munca ieftina dar fara prea mare interes. Investitorii o ocoleau tocmai pentru ca nu avea bogatii prea mari (aur, gaze, teren agricol), deci nu se putea imprumuta la FMI ca sa plateasca salarii si pensii si sa stimuleze consumul si fiind putini (cred ca sub 6-7 mil) nu erau relevanti ca piata de consum. Pusi in fata acestei probleme, bulgarii au dezvoltat infrastructura rutiera, au eliminat birocratia si coruptia, au simplificat fiscalitatea si au introdus cele mai mici taxe pe profit si dividende. Astfel au reusit sa atraga investitorii si sa stimuleze cresterea economica, “tragand” nenumarate companii din Romania si investitori din Grecia care atrasi de forta de munca ieftina, strazile bune si taxele mici au investit masiv si au ajutat Bulgaria sa mentina o rata de indatorare de sub 20% in toti anii crizei de la peste 40% inainte de 2005.

Ungaria a ales insa un model cu totul aparte, fiind nevoita sa faca nenumarate manevre pentru a evita o deraiere fatala avand in vedere “viteza” pe care o prinsese inainte de criza. Pusa in fata retragerii masive a capitalului strain cu o rata de indatorare masiva, fara resurse interne care sa ii permita atragerea interesului unor creditori si cu o populatie expusa imens pe monezi care au explodat in raport cu moneda curenta, ungurii au strans cu usa bancile, companiile furnizoare de utilitati si cele mai profitabile companii, toate acestea cu scopul de a se mentine pe linia de plutire si de a mentine pe cat posibil nivelul de trai al populatiei. Astfel, Ungaria nu a mai incercat sa faca orice pentru a atrage investitorii pentru ca deja avea destule investitii si nu de “investitori” genul GDF Suez, CEZ sau Petrom aveau ei nevoie care sa le suga resursele pe redevente de nimic si sa faca profituri imense pe spinarea unei populatii captive. Ungurii s-au orientat asadar spre companiile mici si mijlocii pentru care au garantat credite de miliarde de euro in timp ce Romania a turnat fonduri in garantarea programelor Prima Casa care nu a facut decat sa tina pe linia de plutire profiturile bancilor.

Una peste alta, influenta dolarului asupra tarilor de la periferie este imensa si socurile se vor simti din ce in ce mai puternic. In special Romania are o problema prin incapatanarea guvernatorului BNR de a se considera mai destept decat speculantii. Cand se va hotara insa vreun nebun ca Soros sau vreun trader cu porecla “Whale” care are pe mana miliarde de dolari, sa bage in targetul botilor automati perechea “RONEUR” si sa inceapa sa suga din arbitraje atunci sa vezi distractie …

 

Ce putem face în cazul unui default al SUA?

Am tot amanat sa scriu un articol pe tema asta pentru ca credeam ca politicienii americani vor ajunge la o intelegere si nu se va ajunge ca in anii anteriori, pana in ultima zi. Cu toate acestea, nici acum nu cred ca SUA va inceta sa plateasca obligatiunile, Obama avand cu siguranta alte planuri prin care sa rezolve altfel lucrurile, inclusiv prin declararea starii de urgenta, ceea ce evident nu i-ar displace deloc.

In alta ordine de idei, in ciuda … traducerilor neinspirate din Ziarul Financiar si alte ziare, nu este adevarat ca SUA nu a mai intrat in default in ultimii 200 de ani. Un default partial a avut loc prin renuntarea la legarea dolarului de aur de catre Nixon (vezi Wikipedia). Nu a fost tehnic un default, dar practic cei care au avut detineri in dolari au pierdut cam 70% din valoare. Consecintele de atunci nu au fost chiar apocaliptice decat pentru cei care aveau dolari multi si sperau ca ia aur pe ei. Aceia au pierdut sume imense si la fel se poate intampla si acum. Dolarul a continuat insa epopeea, tocmai pentru ca nu a existat competitor si diferenta intre America si puterile competitoare era prea mare pentru a pune sub semnul intrebarii statutul dolarului.

Sa facem insa un exercitiu de imaginatie si sa analizam ce putem face daca totusi aceasta lebada neagra are loc. Si parca totusi as mai dori sa mai repet inca o data – dupa cum am mai facut-o in catstand-eva articole mai vechi despre criza – ca volatilitatea si instabilitatea sunt principalele certitudini ale viitorului. Adica, astfel de SITUATII LIMITA care par a fi inceputul sfarsitului au fost, sunt si vor mai fi. Acum inca mi se pare mie cam multa liniste, situatiile limita sunt destul de rare, destul de “under control” si mai ales nu sunt prea simultane. De exemplu, amul acesta am avut sa ne ingrijoram pas cu pas: ba de confiscarea depozitelor din Cipru si riscul de contagiune, ba de atacarea Iranului sau a Siriei si riscul unui razboi mondial iar acum de instrarea Americii in default. Pun pariu ca urmatoarea situatie limita, probabil va fi in Europa, caci nu prea am mai avut senzatii tari cu Grecia anul acesta.

Deci volatilitatea este permanenta si evenimentele care pot declansa inceputul ADEVARATEI CRIZE se succed fara a ne lasa sa respiram si macar sa uitam o scurta perioada de sabia lui Damocles care atarna asupra noastra. Evident, ma refer la cei care intelegem toata treaba cu datoria si cum merg treburile in finantele mondiale.

Iata deci care ar fi motivele petru care nu doar acum, dar cam tot timpul trebuie sa fim pregatiti sa facem fata unor situatii limita cu totul extraordinare, comparativ cu experienta noastra, mai ales a celor tineri care nu au avut parte de un razboi si nici macar nu au trecut prin Revolutia din 89 si minunata tranzitie ulterioara in care inca ne aflam, ca sa inteleaga ce inseamna transformarea completa a unei societati.

In primul rand, este imposibil sa prevedem dinainte ce impact asupra sistemului financiar mondiala va avea default-ul SUA si daca maine-poimaine vor mai exista banci, comert, economie, cel putin pentru o perioada. Totul porneste de aici: default-ul va insemna implozia societatii asa cum o cunoastem sau doar a sistemului financiar. Acestea sunt semne de intrebare pe cat de grave, pe atat de plauzibile si care trebuie sa le luam in primul rand in calcul.

Daca default-ul SUA va da jos cu toate bancile si o solutie nu se va gasi urgent, este extrem de posibil ca haosul sa cuprinda intreaga lume, toate statele care acum par puternice, sigure, stabile, sa devina doar o umbra si in locul sigurantei actuale sa gasim cu totul altceva. Daca, facand o paralela cu 2008, default-ul nu va produce decat inca o constrangere si mai drastica a creditarii si un exod al investitorilor din pietele periferice (cum este Romania), vom avea parte de o cadere de peste 10% a PIB-ului in caz ca va mai fi cine sa numere PIB-ul caci statul nu va mai putea sa se imprumute, si FMI-ul va fi falit.

O consecinta imediata a default-ului SUA va fi retragerea investitorilor dinspre obligatiuni inspre alte forme de investitii, cum ar fi aurul, indiferent de pret. Prin urmare, guvernul nu va mai putea sa se imprumute pe pietele externe, BNR va fi obligata sa tipareasca lei si evident vom ajunge la inflatie, o pacoste nicidecum necunoscuta pentru romanii care au trecut prin tranzitie.

O explozie a cursului si a dobanzilor va crea multe probleme si in sistemul financiar romanesc, unde BNR va fi nevoita in sfarsit sa dea drumul la faimosul concept “Banca Punte” care trebuia deja sa fie testat pana acum pe bancile zombie care exista in sistemul bancar romanesc dar despre care nu vorbim acum.

Pornind de la cursul valutar, contractia economica, lipsa creditului vom avea deci mari probleme cu aprovizionarea. In disperare de cauza, guvernul probabil va introduce faimosul sistem de “ratii” si de asemenea controlul preturilor. Evident masurile acestea vor avea spoiala unui acord pan-european pentru ca nu doar noi vom fi in aceasta situatie.

Evident nu este simplul raspunsul la ce putem noi face, oamenii de rand care avem un loc de munca normal, in Romania, avem o familie, avem resurse limitate, nu suntem obisnuiti cu greul, cu munca la tara, nu avem nici cea mai vaga idee despre ce inseamna autosustenabilitate desi ne-ar fi de ajuns sa ii punem pe bunici sa ne povesteasca cum au trait ei in razboi sau pe vremea comunistilor.

Sunt nenumarate lucruri pe care ar fi trebuit deja sa le facem pana acum, cum ar fi mutatul la tara si lupta pentru independenta macar alimentara, dar sunt si multe constrangeri in ceea ce priveste motivatia si posibilitatile care ne opresc sa ne si imaginam aceasta directe. Oamenii foarte greu se pragatest dinainte pentru unele evenimente care sunt doar posibile, putini sunt chiar si aceia care dupa ce s-au ars o data, sa invete ceva – as da aici exemplu celor care iau credit in mod constant dupa ce banca i-a furat de nenumarate ori si se tot discutat despre neseriozitatea bancilor romanesti.

Poate insa orasanul sa faca ceva pentru a se proteja? In cazul imploziei societatii, nu prea are ce sa faca. Orasenii vor fi condamnati la pieire prin infometare, boala sau conflicte cu raufacatori. Evident un minim de servicii va functiona indiferent de ce se va intampla pentru ca de exemplu doctorii vor merge la serviciu chiar daca nu vor primi salariul, sau apa vom avea chiar daca leul se va devaloriza masiv, caci muncitorii care ne dau apa, vor accepta sa mearga la munca chiar daca nu vor fi platiti. Mai greu insa cu curentul si gazele, pentru acestea va fi mare problema, mai ales pentru gaze.

Vom avea deci probleme pe termen scurt si pe termen mediu. Pe termen scurt problemele vor fi mancarea si aprovizionarea cu produse in general si economia care va ingheta si oamenii vor merge la serviciu degeaba. Dupa primul impact, marele semn de intrebare va fi cat va dura perioada de incertitudine in care G20 va rezolva problema defaultului SUA si se va ajunge la un consens nou. Chiar si in acest caz fericit in care G20 va rezolva rapid problema, Romania va avea de suferit imens pentru ca cererea de automobile va cadea drastic iar Romania este dependenta de cei doi mari producatori. Din pacate nici emigratia nu va mai fi o solutie, partea buna este ca exista sanse ca agricultura de subzistenta mult hulita si batjocorita acum sa devina nu doar solutia salvatoare dar poate chiar motorul revenirii noastre un noua paradigma.

[ VA CONTINUA ]

Ce se intampla in caz de default al SUA?

Buffet a zis ca default-ul SUA e echivalent cu efectul unei bombe nucleare. Toata lumea zice ca sunt sanse putine sa se ajunga la default, dar sa vedem pe scurt cateva consecinte, cu mentiunea ca haosul este greu de descris, mai ales apriori.

In primul rand sistemul financiar va suferi o implozie: toata lumea are bonduri de trezorerie americane, toate fondurile au cel putin o parte in bonduri americane si toate bancile au derivate extrem de sensibile la bondurile americane. In cazul unui default, e de inteles ca o mare parte din aceasta bogatie de carton se va evapora peste noapte.

Mai intai de a merge mai departe, as dori sa mentionez ca dupa parerea mea, daca va fi default, va fi default total, nu se poate pune problema de niscavai hair-cut-uri cum a fost in cazul Greciei unde toata expunerea era irelevanta pentru majoritatea bancilor si hair-cut-ul a putut fi gestionat si negociat, avand cine sa plateasca acest haircut, ceea ce nu e cazul la americani. Nu este exclus ca in faza initiala, inainte sa fie declarat default-ul, sa exista o oarecare distribuire a ce mai ramas, inspre marii creditori (China, Japonia) pentru a evita un razboi sau in cel mai fericit caz confiscarea asset-urilor companiilor americane din tarile respective. Dar cand se va declara default, probabil va fi total, mai ales avand in vedere volumul masiv al datoriei americane.

O alta consecinta imediata pe langa evaporarea acestor bani, va fi evaporarea dolarului. Foarte probabil, dolarul nu va ajunge la zero, dar nici prea departe nu va fi. Avand in vedere totusi ca SUA are o armata, are productie high-tech, are resurse minerale, are multe bunuri fizice, dolarul nu va ajunge chiar la zero. Dar abia atunci vom intelege cum puteau unii sa zica ca va ajunge aurul la 20,000$/uncie.

Impactul financiar si impactul asupra monezii ar fi grijile cele mai mici pentru ca cu cat ne apropien de lumea reala cu atat incep efectele dezastrului. Cu siguranta vor exista sincope in functionarea tranzactiilor si a schimburilor financiare internationale. De aici, putem deduce ca comertul va fi redus drastic si nu doar cel cu SUA sau cel bazat pe dolar. Toata economia mondiala si tot comertul mondial daca nu vor intra in starea de “freeze” isi vor reduce drastic ritmul, cel putin in primul an, pana cand un nou Bretton Woods va avea loc.

Foarte mult va conta in acest caz cine are resurse si capacitati de productie. Nimeni nu este total independent in ziua de azi si de aceea comertul trebuie sa existe si evident nu se va opri aici. Multe tari au deja tratate bilaterale in alte monede decat dolarul, prin urmare acele tari nu vor avea de suferit prea mult. Ba chiar, avand in vedere ca piata care sugea pana acum mare parte din resurse si produse – SUA – va fi inghetata aproape total, gramada produse si resurse vor fi disponibile pentru ceilalti, deci este foarte posibil ca preturile la multe produse sa scada si evident pretul petrolului – ceea ce va produce alte socuri pentru unele tari producatoare de petrol.

Un alt mare semn de intrebare este daca va exista risc de razboi sau tensiuni armate. Avand in vedere problemele sociale interne, un razboi civil in SUA nu este exclus. Pentru a face fata situatiei, foarte probabil guvernul SUA va declara stare de urgenta si va pune pumnul in gura poporului, ceea ce se va lasa cu un razboi civil. Nu putem estima cum ar reactiona China si Japonia la un default, avand in vedere ca pana acum teatrul jucat de politicienii americani a fost perfect, nelasand nici un pic sa denote vreun aranjaament sau set-up menit sa ii scape pe americani de default.

Nu stim in ce masura americani sunt sau nu pregatiti pentru un default si au idee ce va urma sistiu ce sa faca. Sunt totusi faimosi pentru masurile de urgenta luate pe ultim moment si care “salveaza situatia” in ultima clipa, pentru a arunca inca o data cutia mai departe. Vom continua asadar cu speculatiile in urmatoarele zile, pe masura ce ne vom apropia de impact.

 

De vazut:

– The Day The Dollar Falls http://www.youtube.com/playlist?list=PL1821F6DCE322C0DF

– Rollover http://en.wikipedia.org/wiki/Rollover_(film)

Jeff Berwick: SUA e în colaps (ianuarie 2013)

– SUA e in colaps si cei mai multi oameni nici nu vad ce se intampla;
– guvernul SUA reactioneaza la probleme aiurea; sa luam de exemplu ce propune Krugman:
1) sa simulam o invazie extraterestra;
2) sa facem o moneda de un trilion de dolari
– “greenshoots” – vrajeala;
– 40% din PIB-ul SUA il face guvernul;
– lucrurile nu se pot intoarce; guvernul nu poate rezolva problemele ci doar sa le strice;
– dar nu e prea exagerat ce spui tu Jeff? Jeff: NU, la fel ar fi spus si sovieticii in 88 celor care ii avertizau;

Rusul care baga spaima in americani

Se numeste Dmitry Orlov, este inginer, s-a nascut in Rusia in 1962, a emigrat in SUA la 12 ani si a revenit periodic in Rusia in perioada de sfarsit a URSS-ului. Inca din anii 2005-2006 scrie articole in care compara inevitabilul colaps al SUA cu cel al URSS-ului pe baza urmatoarelor argumente:

– scaderea drastica a productiei de petrol (peak-oil) [1] care va duce la explozia pretului combustibililor si prin urmare prabusirea nivelului de trai;
– deficitul balantei externe: cresterea invers proportionala a importurilor comparativ cu exporturile;
– buget militar supraumflat: cheltuieli aiuristice pompate in buzunarele complexului mililtar;
– datorie externa subreda si fara nici o sansa de a fi platita; [2]

Mai intai de toate, Orlov sustine cu fermitate ca SUA nu au cale de intors. Calea actuala a consumului nesabuit, a dezvoltarii continue fara limite nu poate continua. Gresala principala pe care o face SUA in lupta cu criza este tocmai incercarea “repornirii motoarelor”. Singura repornire utila ar fi una sustenabila in care oamenii sa duca un trai demn dar minimal, fara exagerarile ante-criza [3]. Deci, Orlov nu da nici o sansa oricarei reveniri, colapsul este inevitabil, se desfasoara. Punctul culminant va lovi insa mai tarziu, asa cum o furtuna are mai multe etape pana la cea mai intensa desfasurare a atacului ei asupra natiunii.

Printre sfaturile pe care Orlov le da americanilor este si acela de a incerca sa devina mai sociabili, sa isi cunoasca vecinii, sa caute aranjamente si intelegeri cu ei care sa le permita impartirea si folosirea in comun a unor bunuri (de exemplu masina [3]). Ca si multi alti “doomeri”, Orlov recomanda economisirea de aur pentru cei care au bani multi [4] iar pentru cei care se pricep la a face orice lucru util pentru altii (croitorie, fierarie, etc) propunerea lui se rezuma la echipamente bune si rezistente cu care sa poata munci in viitor cand banii vor disparea si trocul le va lua locul; caci Orlov e de parere ca banii in forma actuala vor disparea indubitabil. O alta mare problema a americanilor pe care o vede Orlov este ce vor face cu militarii care se vor intoarce acasa din razboaie de peste mari si nu vor mai avea de lucru. Similar si cu puscariasii care nu mai au loc in puscarii, SUA fiind tara cu cel mai mare numar de puscariasi pe cap de locuitor iar unele state nemaiavand locuri pentru ei in puscarie au inceput sa ii elibereze. Militarii toata viata lor au lucrat cu armele si nu sunt obisnuiti sa stea, chiar daca vor avea de mancare. Vor apare astfel revolte, incidente, lupte etc

Una peste alta, americanii nu sunt deloc pregatiti de colaps, mai ales comparativ cu rusii. Rusii stateau trei generatii intr-un apartament si cand a venit criza, bunicii stateau cu copii iar adultii mergeau sa rezolve problemele, sa caute de mancare, ba chiar mergeau si la munca desi nu erau platiti.

Ce va insemna insa prabusirea americii pentru celelalte tari? Orlov nu vorbeste prea mult, doar explica ca daca pana acum aceste tari au fost dependente intr-un fel sau altul de capitala imperiului, cand aceasta va pica, toate celelalte tari vor avea de suferit intr-o masura poate si mai mare deoarece nu doar ca tot sistemul financiar si economic mondial va ingheta, dar prin aceasta prabusire, provinciile vor ramane suspendate in aer, cu sisteme politice depasite si uzate si ce va rezulta vor fi revolte si revolutii, miscari sociale menite sa produca schimbari radicale care vor rupe total legatura cu Imperiul si se vor departa nu doar economic si geopolitic de acesta, dar chiar si cultural si aspirational.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

NOTE

[1] paradoxal unii comentatori considera ca unul dintre argumentele prabusirii URSS tocmai scaderea pretului la petrol care le-a taiat veniturile cu care puteau sa continue sa importe grau si alte alimente necesare hranirii populatiei si mentinerii unui nivel de trai care sa nu creeze probleme status-quo-ului;

[2] aceiasi comentatori de la [1] evalueaza necesarul URSS-ului apriori autodizolvarii ca fiind la 100 mld de dolari; in fata foametei, URSS a fost refuzata de finantele occidentale, indiferent de garantiile oferite;

[3] evident Orlov este un idealist, americanii nu au fost in stare sa treaca de la camionul Ford la economicul Spark dar sa mai si traiasca “sustenabil”

[4] rusii au o obsesie cu aurul: Rusia este unul dintre cumparatorii cei mai avizi de aur din ultima decada, Putin declarand ca aurul este singura aparare a Rusiei in fata razboiului valutar pornit de americani;

1 2 3