Val de insolvențe în Spania, pompare de bani în firme în Ungaria

Peste 2500 de firme spaniole au intrat in insolventa in primele trei luni ale anului, cu 45% mai multe ca anul trecut in aceeasi perioada (cf Reuters). Din cauza caderii economice dar mai ales a lipsei creditarii datorata situatiei dificile in care se afla bancile, peste 28.000 de firme spaniole au picat in criza. Somajul a ajuns la peste 25%, in conditiile in care Spania nici nu s-a apucat sa implementeze in totalitate cerintele de austeritate conditionate de Troika pentru ajutorul deja primit pentru salvarea sistemului bancar spaniol. In aceste conditii, va fi foarte interesant de vazut cum va reactiona troika la neindeplinirea cerintelor din partea Spaniei. Intre timp, prin alte parti, cum ar fi Ungaria, pentru a salva companiile de la faliment, avand in vedere lipsa creditarii, guvernul intervine si impinge din spate banca nationala ca sa ajute firmele. In timp ce in Romania guvernul pompeaza creditul de la FMI in oferirea de lichiditate pentru banci si in mentinerea cursului valutar, Ungaria pompeaza peste 2 miliarde de euro in sustinerea afacerilor (sursa). De unde or avea ungurii astia bani, nu mai intelegem, ca ei nici nu vor sa auda de FMI care nu prea poate face altceva decat sa maraie neputincios. De Troika ce sa mai zicem, ca europenii si-asa au ei destule probleme ca sa le mai pese de Ungaria. Dar ce sa le mai tot zica si europenii ungurilor, ca de cand i-au tot acuzat de ingerinta guvernului in Banca Nationala, moda s-a extins deja si la japonezi care i-au trasat guvernatorului si “target” de … inflatie. Dar interventionismul nu e atat de blamat nici in UE – poate decat daca e aplicat de colonii care nu au voie sa consume aiurea banii in alte directii decat salvarea bancilor. In Spania, pentru a mai da oleaca in cap bondurilor guvernului, guvernul s-a gandit sa foloseasca banii pensionarilor (fondurile de pensii ale statului) ca sa cumpere oglibatiuni si sa intervina astfel de piata, neavand o banca nationala independenta cum au (oarecum) americanii ca sa centreze si sa dea cu capul singuri. Daca asta nu se numeste interventionism, ce se numeste? Din fericire insa ungurii nu au apucat sa treaca la euro si prin urmare mai au o banca nationala care poate sa finanteze economia reala. Marele semn de intrebare este daca banca centrala a Ungariei va gasi calea de mijloc si va pompa banii exact unde trebuie nu aiurea cum de exemplu s-a intamplat in Romania prin programele gen “prima casa” sau “rabla” care nu au facut decat sa propteasca preturile la imobiliare pentru a ajuta bancile sa isi mentina activele la un nivel cat mai ridicat respectiv sa sprijine importatorii de masini scumpe care altfel intrau nasol la apa. Ar fi de mentionat ca si pe la noi s-a incercat programul Kogalniceanu care s-a dovedit insa o mare tzeapa pentru cei care au crezut ca guvernul chiar poate ajuta IMM-urile in Romania.

Read more

Controlul băncilor centrale: încă un pas în disoluția capitalismului

Sincer cred ca lumea nu se va schimba pana cand toti nu vom intelege in profunzime cum functioneaza sistemul financiar si nu vom actiona impreuna, ferm si la toate nivelurilor impotriva acestui sistem. Evident din dorinta de a pune in loc unul mai bun si mai curat. Si daca noi romanii nu vom putea schimba lumea, vom putea macar sa schimbam Romania. Iar schimbarea nu poate veni fara ca toti sa intelegem cum functioneaza banii, creditul si bancile si sa punem umarul impreuna la a gasi cea mai buna pozitionare in marea competitie mondiala, anticipand cat mai bine viitorul – lucru deloc greu de facut [2]. Evident, asta este SF intr-o Romanie care nu e in stare de lucruri mult mai simple, dar as dori totusi sa amintesc ca exista tari care se lupta cu criza, care gandesc cu un pas inainte si care ia masuri acum pe care altii le vor lua maine. De exemplu Ungaria. Despre Ungaria am mai discutat aici, aici si aici si am sustinut mereu ca desi nu este sigura solutia lor, cel putin ei incearca si chiar daca nu prea au cu ce, ceva-ceva, tot vor reusi, mult mai mult ca noi care plecam capul degeaba, iar recenta flituire din Schengen este doar un mic exemplu. Una dintre acuzele aduse de europeni ungurilor este aceea ca guvernul ar incerca sa preia controlul asupra bancii nationale. Lucru de altfel adevarat, dar deloc de condamnat. Este evident important ca conteaza si ce guvern ai si ce are de gand sa faca. In realitate, ungurii nu doreau pur si simplu sa puna un executant la banca nationala care sa deschida vistieriile acesteia sau sa dea drumul la tiparnita si sa isi bata joc de tara. Planul guvernului ungar era mult mai elaborat iar ajutorul bancii nationale era doar o componenta din acesta. In esenta, ce doreste guvernul maghiar este ca banca nationala sa puna mai mult umarul la lupta cu criza prin tiparirea de moneda si stimularea creditarii. Lucru pe care deja il fac o gramada de alte state, dar mai putin dintre cele bananiere cum este Romania. Nu sunt sigur daca au de gand, dar ganditi-va ce ar insemna ca banca centrala sa finanteze direct proiecte mari de infrastructura la aceleasi dobanzi ieftine pe care le ofera bancherilor cvasi-insolventi si care fara tubul de oxigen de la bana centrala ar avea o mare problema. Sa facem acum o mica paranteza. La americani totul a inceput cu programul TARP si a continuat cu QE, QE2, QE3 si QE la infinit. Japonezii, tiparisera si ei niscavai yeni mai inainte, caci ei au intrat in rahat putin mai devreme ca restul lumii. Insa ce au tiparit ei a fost mizilic pe langa ce aveau sa tipareasca americanii ulterior: 83 de miliarde pe luna (acum) dupa cateva trilioane tiparite deja. Europenii s-au tinut tare la inceput, mai ales pentru ca bancherii central ai nemtilor se opuneau stiind cum sta treaba cu hiperinflatia. Insa cand au vazut ca daca nu incep sa

Read more

Ceardaşul ungurilor cu FMI-ul

Pentru ca am un interes deosebit pentru rezultatul lupei ungurilor cu criza [1] mai citesc din cand in cand ce se intampla la poporul vecin si prea putin prieten. Bunaoara, daca cineva citeste la intamplare stirile si nu urmareste cu atentie lupta ungurilor cu FMI/UE, ai zice ca ungurii sunt cam turci: ba gonesc FMI-ul, ba ii cheama sa ii ajute si le promit ca fac ascultare de stapan. Sa vedem doar cateva stiri recente: 4 oct 2012: FMI nu mai cere Ungariei să strângă cureaua. De această dată, Fondul vrea altceva – surprinzator FMI mai stie si alte retete decat austeritatea nemiloasa; iata ca pe unguri nu ii pune sa taie salariile cu 25% si sa micsoreze alocatiile mamicilor cum s-a intamplat la noi; ba chiar, le recomanda sa nu cumva sa ia măsuri suplimentare de austeritate. Soc si groaza, ce sa zic. S-a intors lumea cu susu-n-jos daca a ajuns FMI sa se opuna austeritatii si tocmai ungurilor care le zic pe fata ca nu se lasa vanduti; 5 oct 2012: Ungaria anunta noi masuri de austeritate si recunoaste ca va intra in recesiune in acest an; sa facem abstractie de data, probabil ca masurile le luasera deja inainte sa le recomande FMI-ul sa nu mai ia alte masuri si probabil ca de asta le-a si recomandat sa nu mai ia alte masuri de austeritate pentru ca deja isi luasera “pastila” pentru astazi; sa vedem insa masurile de austeritate luate, ca sa nu cumva sa ii plangem prea mult pe unguri: – inghetarea angajarilor in sectorul public (mai putin la doctori) – necumularea pensiilor cu salariile (dar nici asta aplicata la toti) – reducerea de la 15 la 5% a cofinantarii proiectelor UE (poate ei absorb mai bine, dar la noi …) – atat! Cu toate acestea, ungurii mai trag un sut un fund FMI-ului si se apuca sa si faca baza de ei, prin campanii mediatice de genul “Nu ne vindem tara!”: Guvernul ungar, care în urmă cu 11 luni a cerut sprijin financiar de la Fondul Monetar Internaţional, a publicat marţi mai multe reclame plătite în paginile principalelor cotidiene în care promite că nu va ceda la presiunile Fondului, transmite Bloomberg. (Capital, 9 oct 2012) Nebunie curata ar zice cititorul neavizat. Dupa ce ca tot ei i-au chemat, tot ei ii usuiesc, si asta dupa ce ca ia oarecare masuri de austeritate si FMI ii bate pe umar ca fac bine dar s-o lase mai moale cu taierile si sa urmareasca crestere sustenabila. In spatele fumului, tot jocul asta de dute-vino intre unguri si FMI are o explicatie simpla: nici unii si nici altii nu pot nici cu, nici fara ceilalti. Adica: nici FMI nu vrea ca Ungaria sa explodeze sistemul financiar si sa introduca taxa pe tranzactii financiare, ca nu cumva sa dea idei si altora si sa creeze un trend (am mai explicat aici cum) iar pe de alta parte nici ungurii nu pot sa duca in spate datoria fara ajutorul FMI si al Europei si nu au

Read more

Din nou despre Ungaria (cu cifre)

Am mai scris despre Ungaria in luna Mai 2012 in articolul “Ungaria – miracolul euroestic?” unde am atras atentia asupra unor aspecte: Unde ne aflam noi acum, la ce ne-a folosit ajutorul de la FMI, la ce ne-au folosit taierile de salarii si pensii si maririle stupide de TVA care au taiat micul avant economic pe care il dobandisem? Nicaieri. Ne-a crescut rata de indatorare, pierdem astfel si singurul avantaj pe care il aveam, si cand o sa ajungem si noi la 70% indatorare din PIB cat au ungurii, sa vezi atunci taieri si austeritate! O sa mai radem atunci ca prostii de unguri? Ei macar ca nu s-au dus la FMI sa se milogeasca si chiar daca incearca acum, totusi au luat niste masuri economice sanatoase, chiar daca si-au facut o “imagine” proasta in ochii europenilor, insa in cele din urma fundamentele economice vor vobi. Cand Ungaria isi va reveni incet-incet si cand toata europa va alerga in fuga la FMI ca sa o scoata din belea, atunci vom vedea cine sta mai bine si cine a luptat cu adevarat cu criza. Azi a aparut un articol in Ziarul Financiar in care putem vedea si cateva cifre precum si o scurta comparatie a masurilor anticriza luate de cele doua tari si a rezultatelor acestora. Va recomand articolul mai ales pentru ca descrie mai bine ce am vrut eu sa fac dar nu m-am priceput prea bine, neurmarind prea interesat de-a lungul anilor masurile anti-criza ale ungurilor ci doar auzind despre ele tangential de la diversi analisti americani care erau surprinsi de curajul si inovativitatea ungurilor in lupta cu bancherii. Caci la urma urmei, in cele din urma, la nivel global, criza asta nu este altceva decat o lupta intre oamenii care muncesc si oamenii care tiparesc bani si joaca poker cu ei si cu vietile a miliarde de oameni, adica bancherii. Nu as dori sa ma opresc decat asupra unor indicatori: – rata somajului: eu nu cred nici pe departe ca la noi rata somajului este de doar 7,4%; este fara indoaila o cifra masluita; un simplu argument este numarul total de oameni la care se calculeaza, care conform referendumului este cu mult mai mic decat cel luat in calcule; instant cand se va oficializa referendumul si se vor reface calculele, vom vedea nenumarate emisiuni TV care vor dezbate problema somajului deoarece este evident ca acesta este mai mare; dar chiar si asa, un somaj mare inseamna reforme economice mai profunde, care la noi inca nu au inceput; un somaj de 10% nu este o tragedie, ungurii nu stau extrem de prost cu 10,9%, comparativ cu grecii sau spaniolii care sar de 30%; – datoria publica: de departe indicatorul care arata cel mai clar dezastrul economiei romanesti si calea prapastioasa pe care am fost angajati; sa ai in 2008 datorie publica de 13% si sa ajungi in 2011 la 33% FARA SA FACI NICI O REFORMA A STATULUI este strigator la cer; alte tari ar fi invidioase tare pe noi

Read more

Ungaria – miracolul euroestic?

Dincolo de gargara din presa mainstream legata de “dictatorul” Orban si de bascalia ieftina la adresa Ungariei cum ca aceasta nu prea se “aliniaza” la politicile UE, incet-incet Ungaria isi vede de treaba si merge inainte. Principalul motiv pentru care il urasc politicienii europenii pe Orban si se sperie de el nu este din cauza pornirilor sale autoritariste. Mai degraba, europenii se tem de unguri sa nu stabileasca cumva un trend in Europa si sa dea idei si la altii. Nu de alta, dar daca mai rezista 2-3 ani pe trendul actual, Ungaria ar fi a doua tara din Europa – dupa Islanda – care iese din criza flituind bancherii si refuzand sa cedeze suveranitatea nationala, ba chiar intarindu-o. Nu doresc sa comentez situatia politica si economica a Ungariei. Evident ca lucrurile nu sunt roze pentru ca o asa criza nu se rezolva peste noapte, oricat de multe “medicamente” am lua. O gripa crunta are nevoie de timp ca sa se vindece. Diferenta intre noi si unguri este ca in timp ce ei au trecut pe antibiotice noi luam ceai de musetel. Sa ma explic. Spre deosebire de Romania care s-a imprumutat la FMI pentru a pompa fonduri in sistemul bancar, Ungaria a ales sa le mareasca taxele la bancheri, ba chiar a introdus o mica taxa de 0.1% pe tranzactiile financiare aplicabila doar institutiilor financiare, asa-zisa taxa “Robin Hood” pe care europenii se codesc inca de la inceputul crizei daca sa o bage sau nu si care ar fi rezolvat pana acum problema taierilor si a austeritatii. La trilioanele de tranzactii financiare care au loc zilnic si care stimuleaza speculatiile si maresc volatilitatea, o taxa de 1% nu doar ca ar fi adus niste sume frumusele la buget si ar fi facut inutile mare parte din masurile de austeritate, dar ar fi taiat mai ales din elanul marilor speculatori, “the big 6”, cele 6 mari banci americane care detin peste 80% din piata si care au acces nelimitat la creditare de la Fed la dobanzi aproape de 0%. Cu banii imprumutati de la Fed, bancile pot sa speculeze pe piata forex si sa castige astfel fara stres sume imense [1]. O taxa de 1% ar aduce macar o parte din acest profituri la stat. Dar nu doar asupra sistemului financiar si-au indreptat atentia ungurii ci si asupra bogatasilor. Astfel, principala directie de taxare spre care s-au indreptat guvernantii ungari au fost sectoarele profitabile: retail-ul, energia si telecomunicatiile. Asadar, in timp ce la noi furnizorii de energie electrica, gaze si marile companii din telecom fac profituri uriase nestingheriti si in timp ce Petrom plateste redevente infime si raporteaza profituri record, medicii fug in strainatate, bugetarii fac foamea iar pensionarii sufera aiurea pentru ca nu au bani de medicamente. E criza, ni se spunem, asta e. Nu si la unguri. Cu toate problemele mari, in ciuda dificultatilor, inca ungurii traiesc mai bine ca noi si taxarea cade mai ales pe umarul celor puternici si celor care au de unde. Dar cel

Read more
1 2