Colapsul bancar s-a impotmolit putin deocamdata

Asadar, Marfin a preluat depozitele si creditele bune de la Bank of Cyprus. Totul functioneaza perfect, titreaza unele ziare de popularizare a economiei, cum ar fi Capital. Bomba Bank of Cyprus a fost dezamorsată incearca sa para inteligente altele, cum ar fi Romania Libera. Ce ma amuza la astia e ca Bank of Cyprus Romania li se pare banca zombie dar Marfin nu. Pai in afara sa plateasca depozitele (daca va putea sa duca treaba pana la capat) si sa ia rate la creditele deja acordate, ce va putea sa mai faca Marfin de aici incolo? Sa atraga noi deponenti? Sa-si mareasca cota de piata? Sa lanseze produse noi, inovative? Da, da, desigur … Nu-i bai insa, mai sunt cateva zombie in toata regula in sistemul bancar romanesc si daca nu zombie in sensul solvabilitatii, cel putin in sensul naturii operatiunilor care se mai fac pe la ghisee.

Eu as avea doar cateva chestiuni de subliniat:

1) Da, foarte probabil deocamdata Marfin nu va pica instant, deoarece preluand cateva credite de la Bank of Cyprus, le va putea pune gaj si va putea lua pe ele lichiditate cu nemiluita de la BNR. Marea problema va fi insa cand va veni scadenta si se vor intampla cateva default-uri la creditele preluate, ca ma indoiesc ca oricat le-or fi ales ei dupa spranceana, nu vor avea suprize, ca daca BCR are o rata a creditelor atat de neperformanta, ce sa mai zicem de ciprioti care au bagat mai ales in imobiliare si acum piata inca e in scadere, preturile tot in jos trag si in plus, Prima Casa a inceput sa cam schioapete.

2) Nimeni, dar nimeni nu s-a gandit de ce nu au lasat Bank of Cyprus asa cum era si sa o treaca pe Romania, adica sa nu faca artificiul asta cu capitalizarea si transferul catre Marfin ci pur si simplu sa o lase sa mearga in continuare, dar sa o inregistreze in Romania. Probabil ca timp dura mai mult sa inregistreze si BNR nu a vrut sa se murdareasca prea mult pe maini ca si-asa au trebuit sa “convinga” Consiliul Concurentei ca sa permita marsavia asta cu transferurile. Cipriotii s-au spalat pe maini acum si nu au lasat un dezastru prea mare (din punct de vedere al depozitelor) dar pur si simplu au pasat cartoful fierbinte pe Depozitul de Garantare a Depozitelor din Romania.

3) De apreciat “miscarea strategica de PR” a BNR-ului cu recuperarea aurului. Comunistii astia nu sunt chiar atat de ramasi in urma cum ii credeam si se pare ca mai citesc si ei cateceva tratate noi de manipulare a perceptiei. Nu de putine ori a spus Isarescu ca in banking gura bate fundul, iata ca acum a facut o miscare clasica prin care ne dovedeste cum gura poate multe. Culmea ca papagalii din presa au muscat din branza fara sa zica “bleah” si nu s-au prins ca Isarescu s-a umflat azi in pene in problema cu aurului ca sa mai creasca si el niscavai puncte increderea oamenilor in BNR si sa convinga “investitorii” in bancile cipriote, ca problema chiar s-a rezolvat, uite avem un guvernator care rezolva probleme, inclusiv pe aia cu tezaurul, avem o banca nationala care se implica si ne apara demnitatea, blah, blah, blah. La urma urmei, orice “margine” de incredere, orice “pips”-uri marcate ajuta, ca cine stie la ce ratio de solvabilitate poate sa ramana in picioare Marfin.

4) Presa a relatat cu multa superficialitate presupusa “liniste” de la ghiseele bancii Marfin. Sa nu uitam totusi ca aceste banci (Bank of Cyprus si Marfin) nu excelau prin componenta lor de retail sau servicii ci prin dobanzile mari oferite pentru a reinvesti mai apoi banii fie in proiecte imobiliare, fie in obligatiuni grecesti. Asadar, nu vad la ce se asteptau papagalii din presa sa vada la ghiseele Marfin de vreme ce probabil 10% din clienti detineau peste 90% din depozite iar cei mici care aveau doar mizilic, de cand au tot amanat astia deschiderea bancii, or fi scos mare parte din bani deja de la bancomate. Cat despre clientii Marfin, acestia foarte probabil s-au gramadit la “ghiseul electronic” inca de cand au inchis Bank of Cyprus Romania la o buna perioada dupa inchiderea bancilor in Cipru, desi nimeni nu se astepta la o asemenea masura. Foarte posibil, un mic bank-run pe Marfin a avut deja loc virtual, fara ca fotografii economici sa observe nimic la ghiseurile bancii.

Băncile zombie invadează România

A zombie bank is a financial institution that has an economic net worth less than zero but continues to operate because its ability to repay its debts is shored up by implicit or explicit government credit support. (Wikipedia)

Asadar, a expirat si ultima prelungire a deschiderii bancii Bank of Cyprus Romania, dupa nenumarate prelungiri si zbuciumari, conform “surselor bancare apropiate discutiilor“.

Avem chiar si un comunicat BNR care ne asigura ca:

În noile condiţii, MARFIN BANK Romania SA rămâne o entitate bancară solidă, indicatorii de solvabilitate şi lichiditate ai acesteia situându-se în parametrii ceruţi de către Banca Naţională a României în calitate de autoritate de reglementare şi supraveghere. Mai mult, s-a hotărât majorarea capitalului social al MARFIN BANK Romania SA de către banca-mamă a acesteia (din Cipru), fapt ce contribuie la consolidarea suplimentară a băncii româneşti cu capital străin. (sursa)

Pai sa vedem si noi mai pe scurt situatia ca sa decidem daca banca Marfin este solida, cu toate garantiile BNR care desi avea acces la indicatorii de solvabilitate si lichiditate, nu a tras nici un semnal de alarma pentru a preveni clientii Bank of Cyprus Romania inainte de inchiderea acesteia, desi ar fi avut toate motivele sa o faca. Sa ne reamintim ca dupa ce a avut loc inchiderea bancii, reprezentantii BNR s-au tot scuzat ca ce ne miram ca s-a inchis banca si ca ei nu pot sa faca nimic? Bank of Cyprus Romania este banca straina si tine de ciprioti, de aceea cipriotii fac ce vor ei si BNR e legata la maini. Bun, am inteles asta, acceptam, si intelegem si ca BNR-ul nu putea sa traga semnale de alarma apriori, desi putea foarte frumos sa faca o notificare publica generala prin care sa reaminteasca deponentilor ca Fondul de Garantare a Depozitelor acopera doar depozitele din bancile care sunt inregistrate in Romania si anume: Banca Cutare, Banca Cutare 2 etc.

Ba din contra, un reprezentant al BNR (directorul economic daca nu ma insel) a asigurat implicit ca depozitele de la Bank of Cyprus Romania SUNT garantate in limita a 100.000 eur. Va amintiti “sfatul investitional” dat de domnul Lazea de la BNR?

Dacă ai mai mult de 100.000 euro, ceea ce foarte puţini au, şi dacă având mai mult de 100.000 euro nu ai buna prevedere de a-i împărţi la 42 de bănci, ai o problemă. (sursa)

Deci, pe 27 Martie 2013, un reprezentant al BNR furniza acest sfat, desi era evident ca din cele 41 de banci comerciale, doar in jur de 30 sunt romanesti. Vezi lista de la BNR pentru detalii. Pe 28 Martie 2013, Mugur Isarescu, dupa ce a vazut ca Lazea a esuat in a calma oamenii care spargeau depozitele (dupa cum chiar Isarescu recunoaste) intr-un ritm alert, a iesit el la rampa si a pregatit terenul pentru inchiderea Bank of Cyprus, clarificand discret gafa facuta de Lazea. Pe 1 Aprilie 2013, Bank of Cyprus inchidea usile si facea breaking news-ul zilei.

Iata deci cum daca ne luam dupa domnul Lazea pe 27 Aprilie, si imparteam banii nostri (cei 42 de milioane euro) in cele 42 de banci din Romania, printre care si Bank of Cyprus, ne luam o mare tzeapa. De aceea, dar evident si din cauza matematicii, parerea mea este ca si acest comunicat al BNR-ului in care mentioneaza cum ca Marfin Bank este o entitate bancara solida, este o mare gogoasa.

Sa vedem de ce. Dupa valul de retrageri care a dus la inchiderea Bank of Cyprus Romania, se pare ca ar mai fi ramas depozite de 100 mil [1]. Cu transferul asta, desi initial eu intelesesem ca Marfin a fost capitalizata cu 20 mil, se pare ca a primit totusi 77 mil eur [2]. Mie nu imi este insa 100% clar ca Marfin a primit cash 77 mil eur sau obligatii de plata 77 mil eur. Si asta deoarece mai jos, din declaratia CEO-ului de la Mafrin, Marfin a fost capitalizata cu 20 mil eur. Nu ma intereseaza prea mult creditele si ce s-a transferat aici, astea sunt secundare solvabilitatii imediate.

Pentru ca intrebarea care se pune este: VA REUSI MARFIN SA FACA FATA CAND TOTI CLIENTII BANK OF CYPRUS SI TOTI CLIENTII MARFIN SE VOR GRAMADI SA ISI RETRAGA BANII?!?

Sa detaliez. Deci, cat de doritor de senzatii tari sa fii, sa ai cont la Bank of Cyprus sau la Marfin si sa stai cu mainile in san daca poti sa ii scoti?! Evident, Marfin va trebui sa faca fata unui val total de retrageri si marea intrebarea este daca in transferul asta au fost mutate si lichiditatile care mai ramasesera la Bank of Cyprus si pe langa astea s-au mai adaugat si20 mil capitalizare. Asta ar insemna 77+20=97 mil euro, ceea ce ar acoperi cele aproximativ 100 mil eur care au mai ramas depozite deschise si inca nelichidate la Bank of Cyprus. Daca asta e situatia e ok, desi partial. Pentru ca trebuie sa se intampla un miracol ca clientii Marfin sa nu miste in front.

Dar daca este valabila varianta cealalta, cum ca Marifin a preluat doar obligatia de plata de 77 mil si s-a capitalizat cu 20, asta inseamna ca pe langa credite (bune, proaste, cum or fi ele), Marfin nu a primit nimic decat o palma pe umar de la Isarescu si urarea catre clientii Bank of Cyprus: bine ati venit la garantarea noastra! Se adauga capitalizarea de 20 mil si promisiunile BNR-ului ca va oferi lichiditati in schimbul creditelor care par a fi bune, dar treaba asta nu e corecta.

In concluzie, mie mi se pare Bank of Cyprus un cal troian care a fost introdus in sistemul bancar Romanesc, prin prima bresa care se va face in Fondul de Garantare a Depozitelor in urma retragerilor masive ale clientilor Bank of Cyprus si posibil ale clientilor Marfin. Nu cred ca are sens sa mentionez ca eu daca as fi client Marfin azi mi-as retrage banii, dar eu oricum nu am avut curaj sa depun la astia nici cand Cipru era un vis negru al bancherilor romani. Dupa cum v-am zis, filiala din Craiova are in aceeasi cladire, usa langa usa, un bar de noapte. Cat de imbecil sa fii sa iti depui bani la o banca care isi are sediul langa un bar de noapte? Nu mai mentionez ca banca mai darapanata ca asta nu am mai vazut nici pe la filialele de la tara ale unor alte banci.

Cele doua banci vor continua insa sa functioneze, fara clienti, fara perspective, fara fundamente si cu o solvabilitate din pix, din cauza spaimelor comunistilor de la BNR care nu inteleg ca piata trebuie sa isi regleze singura dereglarile iar sistemul piramidal de tip caritas trebuie sa se termine o data pentru totdeauna, chiar daca lor nu le convine treaba asta. Prin alte parti sanatatii financiare ii spune “sound money”, pe la noi insa tocmai am inventat un nou monstru financiar: banca “TOO SMALL TO FAIL”.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

Note:

[1] Comparativ cu cele mai recente cifre publicate de sucursala locală, care indicau un nivel al depozitelor de peste 200 de milioane euro, în prezent portofoliu rămas însumează puţin sub 100 de milioane euro. (sursa: Mediafax)

[2]  In cadrul Acordului, Marfin Bank a preluat active in valoare bruta de 82 milioane euro, depozite in valoare de 77 milioane euro (Sursa: Hot News)

Bank of Cyprus: inca una, si-nca doua, si-nca patru zeci si noua

Epopeea Bank of Cyprus Romania continua. Evident s-a amanat din nou cu o zi, dupa ce se amanase cu doua, dupa ce se amanase cu vreo saptamana. Macar termenele de amanare scad si maine ar fi chiar penibil sa mai prelungeasca inca o data. Pe langa problema amanarii, mai e o problema: comunicarea total defectuoasa. Desi banca are un site si desi ar putea foarte usor sa prezine pe site care e situatia si desi si BNR are un site si ar putea face acolo o sectiune cu informatiile care sunt sigure si credibile, noi (si probabil si clientii) trebuie sa ne informam din sursele presei.

Iata cum aflam noi stiri despre Bank of Cyprus Romania:

“Negocierile au început de câteva zile şi nu sunt finalizate”, au declarat pentru MEDIAFAX surse bancare apropiate discuţiilor. (Sursa: MEDIAFAX)

Nimeni nu pare sa observe aceasta problema legata de scandalul BofCyRo: comunicarea, presupunerile, incertitudinile, dezinformarile etc care merg pana la nivelul consilierului guvernatorului Isarescu, Adrian Vasilescu care si el a iesit in presa zilele trecute dand doar informatia ca “gata, s-a rezolvat problema” dar nu va pot da mai multe detalii. Ce strategie de comunicare folosesc oamenii astia, nu stiu, dar daca fac banking la fel cum fac comunicarea si PR-ul e nasol de tot. Daca lor li se pare normal ca lumea sa stea cu ochii pe ziare si sa astepte articole, zvonuri, declaratie ale unor surse, e nasol de tot.

Fenomenul asta este cu atat mai tragic cu cat teoretic banca asta era una mica-mica, cu putine-putine depozite, cu sediul in Cipru – deci clientii oricum si-au asumat niste riscuri, cu un procent mic din totalul sistemului bancar, etc, etc. Pe cat de mica pe atat de mare anarhia si haosul cu privire la situatia bancii si nu putem decat sa ne intrebam ce s-ar intampla daca se intampla asa ceva la o banca si mai mare.

Fisurile in sistem dupa parerea mea sunt doar primele crapaturi intr-o casa de boltari care sta sa pice la cel mai mic cutremur si chiar daca nu vine cutremurul, ploaia si vantul o vor cam pune la pamant oricat rigips si lavabila am arunca noi peste ea ca sa acoperim semnele degradarii.

Cu privire la stirea de azi, am doar cateva intrebari de pus:

– CINE va recapitaliza Marfin Bank? (cipriotii sau BNR-ul); intr-o prima versiune a articolului nu se mentiona, acum vad ca scrie ca “de catre Cipru” la final, dar eu unul ma indoiesc.
– CUM va face Marfin fata la retrageri de 200 mil doar cu 30 mil?!

Ce sens a mai avut inchiderea BofCyRo daca bani exista si de ce nu capitalizeaza chiar BofCyRo ca sa rezolve o data oamenii astia care si-asa au fost furati pana acum, ce norme europene permit unei banci sa inchida usile pe termen nelimitat, sa blocheze banii si sa nu dea nici un raspuns la oameni.

Totul mi se pare o marsava tragere de timp, datul din colt in colt. Cu siguranta povestea nu se termina aici, nu m-ar mira maine-poimaine sa auzim de bine de Marfin daca astia ii pun in carca depozitele de la BofCyRo.

Bank of Cyprus România rămâne în limbo

“Viitorul – mai sigur atunci cand ai incredere in tine si in cei din jurul tau” – acesta este motto-ul unei banci din Romania care a inchis usile si nu poate sa le mai deschida. Dupa ce a mai fost amanata “redeschiderea” (ca si cum s-ar mai putea deschide) si dupa ce reprezentanti ai BNR incercau sa calmeze clientii cum ca este posibil sa nu isi piarda nici un ban (looool), ca deocamdata nu se stie nimic, iata ca a venit momentul adevarului.

LIMBO!

Cam asta e situatia cu banca asta si cam asa va ramane dupa parerea mea o buna perioada de aici inainte.

Astazi nu s-au sinchisit macar nici sa mai publice vreo stire pe site in care sa justifice de ce amana deschiderea si sa dea un raspuns oamenilor. Nu voi mai enumera toate ilegalitatile pe care le face acesti bancheri care efectiv au blocat banii oamenilor si nici macar nu au curajul sa le spuna: “nu ii mai avem!”. Nu prea inteleg bine de ce este atat de greu sa inchizi o banca, de ce bancherii nationali (ciprioti si romani) au atata sfiosenie cand e vorba sa puna la intrarea bancii un oblon si sa scrie pe el: “FALIMENT”. Macar oamenii ar stii o treaba. Sa presupunem ca esti o mica firma si aveai la ei 90.000 euro. Ai de facut o plata peste o luna si te bazai pe banii astia. Ce faci? Astepti, anulezi comanda (daca poti) sau cauti credit prin alta parte? Asta e doar un scenariu, dar cate scenarii nu sunt de situatii in care trebuie neaparat sa stii ce se va intampla cu banii tai, ori ti-i vor da inapoi partial, ori deloc, dar macar sa iti spuna cum si cand.

Daca le citesti comunicatele si daca asculti reprezentantii BNR, esti tentat sa ai sperante ca in curand banca se va deschide, ca vanzarea se va finaliza si vei putea recupera banii care sunt acoperiti de garantie. Sa nu uitam ca oficial, s-au evaporat doar depozitele de peste 100.000 euro, restul nu se intampla nimic cu ele, in Cipru exista doar cateva restrictii, dar de exemplu, poti transfera cateva mii de euro pe zi sau daca chiar ai de facut o plata vitala pentru compania ta, poti face o cerere ca sa-ti fie acceptata plata. Ideea e ca sunt anumite constrangeri care se doresc a evita disparitia depozitelor instant si difuzarea impactului emotiv in timp. Daca se pun aceste limite, bancherii centrali spera ca poate peste o luna oamenii nu sunt la fel de speriati si nu vor sari sa scoata chiar tot ce au, vor mai lasa pe-acolo ceva mizilic. In plus controalele au si rolul sa mai mentina niscavai lichiditate de care se foloseste temporar si guvernul.

Pentru ca dupa cum stim, restructurarea nu s-a finalizat, dupa calcule Cipru ar mai avea nevoie de niste bani la planul de salvare pe care nu stie de unde sa ii ia. La inceputul negocierilor (mijlocul lunii Martie), se estima ca Cipru are nevoie de 17 miliarde euro. Dintre astea, Troika a oferit 10 urmand ca Cipru sa “faca rost” de 7 din depozitele bancilor. Zis si facut. Peste ceva timp insa, (11 Aprilie), cica ar cam fi nevoie de fapt de 23 miliarde (!), deci cu 8 mai mult decat se credea initial. Nu stiu cum se fac calculele astea, pe ce baza se deremina “necesarul de lichiditate”. Cu siguranta ca e vorba de situatii similare cu deficitul declarat al Greciei care crestea peste noapte, pe masura ce fiecare ministru mai gasea un credit care nu era trecut nicaieri si prin urmare nu fusese luat in calcul pana atunci. Deci, daca situatia a fost atat de nasoala la un necesar de 13 miliarde, imaginati-va ce inseamna 23 miliarde. Cipru are deci de facut rost de 13 miliarde in loc de 7 cat era planuit. S-au mai incordat ei, au mai marit marjele de procente de cat o sa taie, au inclus si ONG-urile (stiti ca initial era vorba ca la ONG-uri, fundatii etc nu taie depozitele de peste 100.000) si au strans 11 miliarde. Acum se dau peste cap de unde sa faca rost de 2 miliarde si nadajduiesc in mila Troicii. Va reamintesc cu ocazia asta, ca cipriotii mai au si un credit de 5 miliarde la rusi pentru care abia i-au convins pe rusi sa il prelungeasca.

Iata deci contextul in care nu se deschide azi Bank of Cyprus Romania. As finaliza cu cateva concluzii:

– nu are cum sa se deschida prea curand, banii nu exista;
– cumparatori nu exista decat la pret de lichidatori, ori grecii nu au cum sa vanda activele la preturi exagerat de subapreciate (pentru care ar gasi intr-adevar cumparatori) deoarece astia 23 miliarde “revizuiti” o sa sara peste noapte la 100 de miliarde si avem atunci o bomba nucleara care nici nu stim ce prapad poate sa faca;
– BNR rezista bine pe baricade deocamdata deoarece nu a acceptat cumpararea filialei romanesti, asa cum au facut britanicii; foarte bine BNR! si atentie la darurile grecilor …
– criza din Cipru este departe de a se fi finalizat; nu doar ca economia este condamnata la faliment, nu doar ca bailout-ul nu s-a finalizat efectiv inca, dar nici nu se comunica statusul si nu putem vedea nici o perspectiva; Troika de asemenea tace; oare in perioada asta sa aiba loc vanzarea aurului ca sa stranga parte din cele 2 miliarde?
– sistemul financiar cipriot este intr-o stare sangeranda: guvernul se foloseste pentru supravietuire din bruma de depozite care a ramas pe care o controleaza prin blocarea iesirilor; idem, populatiei i se furnizeaza cu lingurita lichiditate din depozite; nu se stie insa cat va mai rezista asa si nici cat va trebui ulterior pompat pentru a repara scurgerile care se fac acum.

Despre impactul asupra Europei si asupra Romaniei a crizei cipriote, alta data. Doar o idee: sa nu ne bucuram de raul altora, chiar daca la noi intra acum bani in obligatiuni mai rau ca in 2008 in imobiliare. Totul nu e decat o mare bula care acum incepe. Payback time va veni si in orasul nostru in curand … la cea mai apropiata banca de langa noi.

UPDATE 24.04.2013: se pare ca BNR a aranjat astfel lucrurile incat Fondul de Garantare a Depozitelor romanesc sa preia depozitele, adica sa platim noi romanii pentru pierderile cipriotilor. Ce se va intampla daca si ING va avea aceeasi soarta ca Bank of Cyprus?!? Vom reveni cand vom stii mai multe.

Se deschide banca punte?

“Problema a fost solutionata” ne avertizeaza bunicuta. Depozitele sunt in siguranta si vor intra sub incidenta legii romanesti. Nu pot sa va spun mai mult. Cam acesta a fost mesajul lui Adrian Vasilescu la DIGI24. Evident ofertele de cumparare au fost respinse si pentru ca bunicuta nu ne da mai multe detalii, exista o singura varianta: BNR preia Bank of Cyprus Romania si fie va apare o banca punte, fie va intra in insolventa, dupa ce va intra mai intai sub jurisdictia legii romanesti tocmai pentru ca Fondul de Garantare a Depozitelor sa poata plati gaurile – caci banii nu mai exista!

Citind printre randuri, avem de inteles ca pierderea bancii se va “dilua” prin fondul de garantare a depozitelor romanesc, adica eu contribuabil roman care mi-a pasat la ce banca imi bag banii, care am strans din dinti mergand la banci care ofera depozite minime si nu m-am riscat ca prostul la banci cipriote care ofera dobanzi maxime, voi plati pentru pierderile unei filiale cipriote. Nu prea ne intereseaza mult aspectele tehnice, cata vreme e clar ca nu s-a vandut dar ca problema s-a rezolvat. Evident raspunsul la marea intrebare: cine sufera pierderile (fondul cipriot sau fondul romanesc) este acum stiut.

BNR a plecat inca o data capul in fata micilor finante internationale (cipriote) si in loc sa lase banca sa pice si “investitorii” in bancile cipriote sa sufere consecintele nesabuintei lor, vom fi nevoiti sa platim toti aceasta gaura. Daca va fi asa, rusine BNR! Rusine PROCURATURA care lasa sistemul bancar national sa se expuna unor riscuri imense prin preluarea pierderilor unor banci straine. Ce ne vom face daca similar Bank of Cyprus Romania pica si ING – filiala unei banci olandeze? Va suporta Fondul de Garantare al depozitelor si depozitele ING? Isi da seama oare cineva de ce inseamna acest precedent?

Chiar vor băncile să vândă activele recuperate?

Dupa cum stim ne aflam intr-o mare problema: economia sufera pentru ca bancile nu mai dau credite. Bancile nu mai dau credite pentru ca au deja prea multe credite neperformante. Bancile trebuie deci sa “rezolve” aceste credite. Metoda de a rezolva creditele “neperformante” este evident vanzarea bunurilor la subpret. Altfel, daca pretul nu ar fi sub cel al pietei, cine ar cumpara “bunatatile” vandute de banci? Mai ales, avand in vedere si blocajul psihologic – multi romani, nici nu vor sa se atinga de bunurile EXECUTATE de banci, din respect pentru EXECUTATII care nu am mai putut plati ratele si au fost aruncati in strada. Nu vom discuta aici aspectul moral al acestor executii, economic realitatea este insa urmatoarea: unii oameni nu au mai putut sa plateasta ratele. Nu ar trebui sa fie sfarsitul lumii aici: bancile executa bunurile, alte firme le cumpara la preturi foarte atractive, bancile incep sa dea din nou credite si astfel incet-incet economia isi revine.

Lucrurile din pacate nu stau tocmai asa. Bancile nu au nici un stres sa vanda deoarece nimeni nu le streseaza. BNR le furnizeaza lichiditate cand vor muschii lor, BNR nu le preseaza sa “rezolve” creditele neperformante si statul se indatoreaza din ce in ce mai mult de la banci, deci bancile au o super afacere: crediteaza statul cu bani imprumutati de la BNR si castiga din diferentialul de dobanda (vezi aici detaliat). In plus, maresc pretul la toate operatiunile si castiga sume imense din monopolul asupra schimbului valutar al societatilor comerciale. Putini romani stiu ca in Romania nu exista de fapt o piata libera valutara. O firma care face export, e nevoita sa vanda valuta castigata cu greu pe piata externa prin intermediul unei banci. Care banca ti-o cumpara la supret ca sa o vanda ea mai departe altor firme care au nevoie la supra-pret. Specula de schimb valutar se numeste, spread ii zic unii. Astfel, eu primesc o cotatie mizerabila de la banca, care banca vinde apoi pe piata forex la pretul real al pietei (mult mai mare decat imi ofera mie) si castiga astfel sume imense din taxarea schimbului valutar, pentru ca BNR nu imi permite mie ca firma sa vand direct pe piata forex valuta, sau sa platesc salariile in euro direct sau sa platesc unei firme romanesti o suma in euro. Am aflat de la un bancher cam guraliv care lucreaza la o banca destul de maricica (una din top 2) cum ca divizia de “brokeraj valutar” a bancii face profit cat o filiala judeteana. Deci ce sa se mai chinuie bancile sa ofere credite, sa studieze dosare, sa analizeze firme, sa faca calcule complicate si sa isi asume riscuri cand sugruma exporatatorii (si importatorii) si pe langa comisioanele execrabile, ii fraieresc si la cursul valutar. Degeaba se chinuie BNR sa garanteze o “banda de variatie” pentru curs pentru ca bancile oricum ofera o “banda” mult mai nefavorabila clientilor.

Asadar, teza mea este ca bancile nu prea au nici un stres ca sa vanda bunuri executate si cea mai clara dovada este pretul “superofertelor”. Am facut asa o mica sondare a ofertelor si am comparat oferte de la banci cu oferte de pe piata reala. Ne-am astepta ca diferenta sa fie zdrobitoare in favoarea ofertei bancilor, insa vom vedea insa ca de multe ori, bancile vand chiar mult mai scump decat piata.

1. BCR – apartamente in Craiova. Am gasit aceasta “superoferta”: Apartament in Craiova, 4 camere, George Enescu. partament cu 4 camere,confort 1, situat la etajul 1 al unui bloc cu 4 nivele. Imobilul are suprafata utila 89.25 mp si este dotat cu gresie, faianta, parchet si PVC cu geam termopan. Pret: 273.906 RON, adica aprox, 62700 EUR. Am cautat o oferta similara pe un site de imobiliare. Iata ce am gasit:

4camere-george-enescu
SURSA: MuseImobiliare.ro

Asadar, cel putin 3 anunturi din cele 6 au un pret aproape la fel ca cel cerut de banca. Stiut fiind insa ca pretul de cerere este in general negociabil si ca de multe ori negocierea poate da jos chiar si cu 10% din pret, va imaginati ca oferta de la banca – cu care nu se poate negocia, caci exista constrangeri legale – nu este deloc prea atractiva.

Situatii similare se intampla si la alte categorii. Am mai verificat de exemplu, cateva hale. 1,5 milioane EURO pentru o hala de 1000 mp la vreo 5km in afara Craiovei cum vi se pare? Va asigur eu ca cu 200.000 EURO va faceti una mult mai frumoasa si mai trainica in locatia preferata de dumneavoastra si care sa nu aiba nici o necunoscuta cum sunt ofertele “executate”. Insa banca si-a luat tzeapa si a dat credit in boom iar acum vrea sa recupereze tot creditul plus dobanda. Chiar daca scade cu 10% la fiecare licitatie organizata, va mai dura ceva pana pretul sa devina “atractiv”. Dar poate ca doar BCR sunt nepasatori si nu sunt seriosi cu ofertele. Sa vedem si alte banci.

2. Banca Transilvania: aici am ales un teren intr-o comuna de langa Craiova – Malu Mare – deoarece terenurile din oras sunt mai greu de comparat, stiut fiind ca conteaza foarte mult locatia in cadrul cartierului, alte particularitati ale terenului, deschiderea, etc. Asadar, BT vinde un teren astfel: Teren intravilan in suprafata de 640 mp, situat in Com Malu Mare, Pret: 36.000 EUR (sursa anunt). Nu stiu exact unde se afla parcela cu terenul deoarece Malu Mare acopera o buna parte din marginea Craiovei, unele zone fiind evident mai interesante ca altele, de exemplu multe terenuri din Malu Mare sunt vecine cu Ford, deci terenurile de aici pot sa coste mai mult. Oricum, pretul cerut de banca este de 56.25 EUR/MP. Nu e cazul insa sa ne stresam prea mult de zona, indiferent de zona, pretul cerut de banca este imens. Iata cum arata o pagina cu rezultate cautare vanzare teren Malu Mare:

teren-malu-mare

SURSA: MuseImobiliare.ro

Dupa cum se vede, majoritatea anunturilor sunt la 25EUR/mp, unul singur este de 65EUR/mp si foarte putine sunt de aproximativ 30eur/mp. Deci cat de bun sa fie acest teren incat banca sa ceara 56EUR/mp? Subliniem si aici ca pretul cerut pe site-ul specializat, cu siguranta este unul mult negociabil, pretul de vanzare este cu siguranta mult sub 56, chiar si pentru singurul anunt peste 56, cel cu 65EUR/mp.

Sa trecem insa la masini, poate acolo bancile sunt mai “darnice” fiind bunuri de valori mai mici. Sa trecem nu doar la masini, dar si la o banca faimoasa pentru situatia dificila in care se afla – Piraeus Bank. Spun situatie dificila, cel putin din doua motive: 1 – rata de credite neperformante este foarte mare, 2 – banca este greceasca (patronii mai precis).

3. Piraeus Bank – Audi Q7. Nu m-am stresat cu ce anunt sa aleg, la o asemenea masina cu siguranta pretul trebuie sa fie unul bine ales de banca daca chiar doreste sa vanda. Asadar: Audi Q7, 176 KW (putere), diesel, fabricatie 2008, 93800 km. Vezi aici anuntul complet si aici altele similare. Referitor la Piraeus, trebuie sa mentionam ca spre deosebire de alte banci, aici se pare ca pretul este negociabil. Cel putin asta intelegem din mentiunea: Banca va lua in considerare toate contrapropunerile fata de preturile afisate.

Am cautat si noi o contraoferta, folosind site-ul mobile.de si parametrii similari cu oferta bancii. Am gasit preturi incepand de la 24.000 EUR pana la 49.500 EUR. O gama de pret destul de larga, evident cele din topul preturilor  ies din comparatie daca le luam la boabe marunte. Am vazut de exemplu la o oferta tapiterie de piele. Foarte probabil cele din top pret au toate dotari de exceptie, altfel nu se justifica diferenta. Am gasit insa 8 oferte cu pret intre 24.000 si 27.500 EUR. Este adevarat insa ca aceste masini sunt inmatriculate in strainatate si probabil pretul in tara ar mai sari datorita transportului si inmatricularii. Totodata, cat de prost sa fii sa iti cumperi Q7 de la o executata?! Iti dai seama ca probabil nu prea mai are nici o piesa scumpa originala pe ea. Se stie ca la masinile executate de firmele de leasing, proprietarii inainte sa renunte la a mai plati ratele, dau o tura pe la dezmembrari unde inlocuiesc tot ce se poate, ca sa mai scoata un ban. Va imaginati un Q7 executat din Romania nu se poate compara cu un Q7 cumparat din Germania. Dar totusi comparam si pentru a elimina si factorul “inmatriculare” care ar putea altera relevanta comparatiei, cautam pe autovit si am fost suprinsi de cate Q7-uri sunt scoase la vanzare de romani. Sa fie oare semn al crizei? Asadar, am gasit 8 oferte sub pretul de 27.500, din Romania (deci probabil inmatriculate), unele chiar cu kilometraj mult mai bun. De departe, oferta Piraeus nu este nici o afacere, mai ales avand in considerare statutul de “recuperata”.

Nu am mai avut rabdare sa fac alte comparatii, dar mie unul mi se pare clar ca bancile nu vor sa scape de bunuri sau daca scapa, o fac total netransparent. Puneti-va de exemplu in postura unui director de banca in vremuri de criza: nu tu profit, nu tu bonusuri. Ai insa cativa clienti cu milioane de euro in conturi, ai sansa sa le pui pe tava cateva oferte bune  si pe de alta parte ai la dispozitie gramada bunuri mobile si imobile de executat. Pai ce faci, le dai jos pretul si le publici anunt pe site sau faci o mica licitatie privata pentru “clientii preferential” si iti tragi si tu un comision? Sa nu credeti ca vorbesc aiurea, in vremurile de criza apriga din 2008 cand un investitor imobiliar din Craiova era la apa si era presat de banca creditoare sa vanda cat mai repede blocul, chiar daca piata a picat,  s-a dus vorba intre bancheri atat de repede incat vreo 3-4 s-au numarat printre viitorii clienti ai imobilului. Hai sa zicem ca aici a fost un fel de marketing sau propagare a anuntului sau poate a fost coincidenta, dar cum se explica atunci simulacrele de anunturi pe care bancile le publica pe site-urile proprii unde te-ai astepta ca sa gasesti cel putin oferte reale, nu preturi aiurea, total nerealiste ca si cum in spatele anuntului s-ar afla niste babaci care habar nu au pe ce lume traiesc si vor sa scoata pe apartamentul la care tin cu dintii preturi melancolice pentru care nu si l-au vandut nici in anii de boom imobiliar cand s-a putut.

Multumim asadar BNR-ului pentru stabilitatea bancara pe care ne-o ofera si pentru dinamizarea pietei creditarii pe care o produc prin stresarea bancilor sa scape de activele falimentare. De aceasta dinamizare beneficiaza mai ales firmele care au sansa sa refoloseasca rapid valoarea acestori bunuri si sa duca astfel la crestere economica pentru binele tuturor.

Aur, inflație și criză

“Perierea depozitelor” – un film care se va lansa la o banca din orasul tau in curand.

Asa ar putea suna o reclama la faimoasa lege europeana la care se lucreaza in taina acum, bazata pe “solutia Cipru”. Sa nu va mire insa si sa nu vi se para prea exagerata aceasta potentiala formula de promovare a unei masuri catastrofale care va schimba pentru totdeauna sistemul financiar si va impinge Europa si mai mult spre marginea prapastiei. Spun ca nu  trebuie sa ne mire deoarece astfel de “linii” putem citi zilnic in presa. Iata doar un exemplu:  “Trebuia să iau de la oncologie sau de la diabet. De unde să tai?” Un citat banal, in pagina a 3-a a ziarului de azi – poate – si trecut cu vederea de majoritatea dintre noi. Cu toate acestea, astfel de “fragmente” sunt precum scannerele cu raze x in structura unei cladiri care ne arata profunzimea si raspandirea fisurilor. Este adevarat ca exista posibilitatea ca acea cladire sa mai reziste multi ani, dar probabilitatea majora este ca ea sa se prabuseasca. Cand, cu ce amplitudine si cu ce daune, nu putem preconiza, putem doar specula, ceea ce nu vom face acum.

Pretul la aur a inceput sa pice drastic de cateva zile. Un fenomen pe cat de real, pe atat de ciudat. Cvasi-consensul in presa mainstream este ca aurul pica deoarece exista premize optimiste ca economia a inceput sa isi revina si ca FED-ul va inceta cat de curand sa mai tipareasca miliarde de dolari in fiecare luna (deocamdata a ajuns la 85). Pretul aurului creste cand vine frica de apocalipsa financiara, cand oamenii se asteapta la inflatie si fug in bunuri tangibile, care nu isi pot pierde din valoare in aceeasi masura ca banii. Evident, cand spun “oamenii” ma refer la miliardari, fonduri de investitii, fonduri de pensii, marile companii, pestii mari din piata, nu Gigel si Costel care au decat cateva milioane de euro.

Paradoxal, dupa ce banii au fost confiscati in Cipru si dupa ce se pregateste o lege care sa bata in cuie o astfel de masura in toata Europa, ne-am fi asteptat ca pretul la aur  sa creasca. In plus, datele economice nu sunt deloc prea optimiste, mai ales avand in vedere ca Europa este pe marginea prapastiei – consens cvasi-oficial. Nu stim tainele si nu facem mai multe speculatii de ce a picat aurul (si argintul, si alte metale pretioase, dar nu numai). Amintim doar ca un fenomen similar s-a intamplat si inainte de crash-ul din 2008. Totodata, spaima de inflatie nu are de ce sa treaca cata vreme banii tipariti exista acolo undeva si nu au unde sa vina decat inspre jos, inspre economia reala si cand vor veni vor matura totul in calea lor. Este binestiut ca inflatia nu este cauzata doar de marirea volumului banilor in piata ci si de accelerarea vitezei circulatiei banilor. Ori, ce s-a intamplat este de fapt incetinirea circulatiei banilor prin contractia creditului. Totodata banii tipariti exista si sunt in rezervele bancilor. Cand economia va incepe sa prinda niscavai momentum, bancile vor fi mai increzatoare si vor incepe sa dea drumul la creditare, moment in care banii tipariti vor intra in economie si vor produce inflatia care s-a tot lasat asteptata dar nu a venit inca. Acest moment este o bariera pe drumul catre viitor pe langa care nu avem cum sa trecem. Banii tipariti nu au unde sa intre decat in economia reala, atunci cand paradigma actuala – tiparim in ritm accelerat ca nu avem cum sa scapam de datorii – se va termina.

Asadar, aurul nu si-a spus inca tot ce are de spus cu privire la criza, iar semnalele din economie sunt departe de a fi optimiste, nici macar China nu sta bine, ce sa mai vorbim de SUA sau Europa.

Cat despre Romania, exista mari sanse ca inrautatirea situatiei in alte parti sa impinga o felie din bani inspre noi. JP Morgan a fost doar un exemplu, BNP Paribas si Socgen – doua dintre cele mai mari banci franceze – recomanda clientilor sa investeasca in Romania. Evident asta nu inseamna decat ca vom avea ceva bani care intra, marea problema este ce vom face cu ei, daca guvernul va reusi sa creeze un mediu propice dezvoltarii economiei, daca va avea curajul sa ia taurul de coarne si sa se apuce in sfarsit de dezvoltarea unei infrastructuri care este vitala pentru orice crestere sustenabila si daca nu va papa banii in continuare precum guvernele anterioare care se lafaiau in credite si nu au facut nimic care sa ramana peste ani si sa ne ridice in sus. Creditul este un cutit cu doua taisuri, daca nu il folosesti cum trebuie te arzi amarnic. Asta e marea intrebare cu privire la Romania, daca guvernul – caci banii daca vin, intra doar in obligatiuni, sa nu mai speram aiurea la investitii directe – va folosi banii in directii care vor da rezultate sau doar ii va cheltui pentru subzistenta si ne va lasa cu o datorie si mai mare.

1 12 13 14 15 16 20