“Journalism is printing what someone else does not want printed: everything else is public relations.” ― George Orwell
Conform Zerohedge, marti se vor deschide peste 700 de filiale de banci care vor plati pensiile. Limita retragerilor va fi de 240 euro per persoana. Reamintim ca limita actuala a bancomatelor este de 60 de euro, cu exceptia cardurilor strainilor care sunt exceptate, limita de retragere fiind limita normala impusa de banca emitenta.
Dupa anuntarea inchiderii bancilor de catre premierul Tsipras pana dupa referendum, grecii continua sa stea la cozi la bancomate.
Thesalonik
Grecia va inchide bancile luni pentru a evita un colaps financiar dupa ce BCE a limitat linia de finantare de urgenta pentru bancile grecesti.
Directorul exectutiv al bancii Piraeus, Anthimos Thomopoulos a dezvaluit decizia reporterilor dupa o inltanire a comitetului de urgenta pentru stabilitate financiara care s-a intalnit Duminica.
Ministrul de finante Yanis Varoufakis a declarat ca un anunt va fi facut dupa intalnirea cabinetului care urma imediat la Atena.
Bancile vor ramane inchise pana cel mai tarziu 5 Iulie, data referendumului care a fost aprobat de parlament. (sursa Bloomberg)
In perspectiva in care bancile mama au probleme deja si probabil de luni multe nu vor putea deschide usile [1], este logic sa ne intrebam in ce masura bancile grecesti din Romania vor putea rezista afluxului de clienti depozitari care inca nu si-au retras banii.
Cititi continuarea pe www.GRECIAINCRIZA.info
In perspectiva in care bancile mama au probleme deja si probabil de luni multe nu vor putea deschide usile [1], este logic sa ne intrebam in ce masura bancile grecesti din Romania vor putea rezista afluxului de clienti depozitari care inca nu si-au retras banii.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a afirmat că băncile româneşti cu acţionariat elen Alpha Bank, Bancpost, Banca Românească şi Piraeus Bank nu vor fi afectate deotuarece au fost încheiate acorduri de compensare cu băncile mamă din Grecia, potrivit zf.ro.
Linistirea venita din partea BNR este insa una putin linistitoare. De vreme ce grecii nu isi platesc datoriile fata de Troika, de care depinde intr-un fel viitorul lor, de ce si-ar plati datoriile fata de bancile din Romania, in ciuda acordurilor de compensare mentionate de purtatorul de cuvant al BNR. Prin aceste mesaje, fie BNR ne crede prosti, fie nu are alte argumente solide prin care sa calmeze incertitudinile depunatorilor.
In final sa revizuim cateva cifre:
– valoarea totala a depozitelor in bancile grecesti: 23 miliarde lei (cf Ziarul Financiar – Miercuri, acum 4 zile)
– 58,1% din totalul depozitelor sunt garantate in Romania (deci nu doar banci grecesti) (cf Bancherul, oct 2014)
Din cele doua informatii putem presupune ca un total de 13,3 miliarde de lei in depozite garantate exista la bancile grecesti. In caz ca toti clientii acestora se vor prezenta luni sa ii ridice, Fondul de Garantare a Depozitelor din Romania va intra in actiune. Cu privire la FGDR, iata cateva informatii, extrase chiar de pe site-ul FGDR (sublinierile ne apartin):
Intrebare: Cum garantează FGDB depozitele bancare cu resurse de 2,2% din depozitele garantate?
Raspuns: A depune ca asigurare suma reprezentând contravaloarea unui bun sau a unui depozit ar reprezenta un efort financiar imposibil de susținut.
Experiența și practica au arătat că băncile nu dau toate faliment în același timp. Astfel în cazul în care ar trebui să intervină, FGDB ar face-o cu o sumă mult mai mică decât totalitatea depozitelor garantate de la băncile participante.
Faptul de a-și ști depozitele garantate face ca deponenții să aibă mai multă încredere în bănci, ceea ce are un rol în prevenirea situațiilor de faliment bancar.
In cazul de fata, suma “mult mai mica” ar fi deci 13 miliarde de lei.
Valoarea totala a depozitelor acoperite de FGDR a fost la finele trimestrului I de 121,4 miliarde lei (cf Bursa.ro). Citam aici Bursa.ro, deoarece pe site-ul FGDR (unde ar fi fost firesc) nu am gasit aceasta cifra. Deci, 2,2% din valoarea totala de 121,4 inseamna 2,67 miliarde lei care ar fi tot ce exista acum in pusculita fondului de garantare. Adica, cu peste 10 miliarde in minus, in caz ca ar fi nevoie sa fie acoperite toate depozitele la bancile grecesti.
In caz de nevoie insa, FGDR ne linisteste:
Intrebare: Există riscul ca FGDB să nu poată plăti compensațiile?
Raspuns: Nu. FGDB este obligat prin lege să onoreze toate obligațiile de plată către deponenții garantați. În cazul în care resursele financiare ale FGDB (proprii și atrase) ar fi insuficiente pentru acoperirea plății compensațiilor, legea prevede ca Guvernul să pună la dispoziția FGDB sumele necesare, sub formă de împrumut, în termen de maximum 5 zile lucratoare de la data solicitării.
Deci, daca luni o sa fie probleme, pana vineri guvernul trebuie sa faca rost de 10 miliarde de lei pentru FGBD.
Mentionam totusi ca in calculele de mai sus nu am luat in considerare rezervele bancilor grecesti care probabil diminueaza aceasta suma si nici eventualele linii de finantare pe care BNR le-ar introduce inainte ca sa fie declarat falimentul si sa se apeleze la fondul de garantare.
Am dorit insa doar sa subliniem inconsistenta garantiilor oferite de BNR care aduce argumente iluzorii in fata unor probleme majore.
~ ~ ~ ~
[1] o filiala Piraeus din Atena care avea program sambata, nu a deschis totusi, motivele invocate fiind “riscul datorat imbulzelii clientilor”
Iata comunicatul Bancii Centrale Europene de azi, 28 Iunie (cu comentariile noastre):
BCE ia nota de decizia asupra referendumului Greciei si de neprelungirea programului UE
BCE va lucra indeaproape cu Banca Nationala a Greciei pentru a mentine stabilitatea financiara (adica le va furniza consultanta pentru controlul capitalurilor?)
Lichiditatea de urgenta (ELA) va fi mentinuta la nivelul de vineri, 26 Iunie 2015 (adica indeajuns ca grecii sa scoata 6-700 milioane pe zi)
Consiliul de Guvernare este gata sa revizuiasca oricand aceste hotarari (adica oricand se poate schimba situatia)
Consiliul de Guvernare monitorizeaza indeaproape situatia si implicatiile potentiale pentru politica monetaara
Consiliul de Guvernare al BCE a salutat astazi angajamentul venit din partea ministrilor de finante ai statelor din zona euro de a lua toate masurile necesare pentru a imbunatati rezilienta economiilor zonei euro si de a fi gata pentru a lua pasi decisivi in intarirea uniunii monetare si economice (din care Grecia inca face parte) (sursa)
Asadar, dupa ce orgoliul nemtilor a fost calmat, prin renuntarea la negocierile cu grecii si refuzarea propunerii referendumului, acum vine randul BCE sa se asigure ca focul aprins in Grecia nu se va extinde si in alti porcusori: Italia, Irlanda, Portugalia, Spania, Franta.
Marea problema a BCE si a UE insa este ca Grecia nu este decat varful icebergului, datoriile sunt o problema in toata europa si eliminarea Greciei nu va rezolva nimic. BCE va mentine liniile de finantare pentru ca Grecia sa nu intre in implozie. Deja, europenii isi pun problema unor viitoare ajutoare financiare pentru greci, cel putin pentru politie si armata vor arunca ceva mizilic, ca sa nu lase Grecia pe mana ISIS-ului care e doar la o aruncatura de bac.
Luni insa vom vedea intreaga desfasurare a crizei, pe pietele financiare si in ce masura Grecia este doar un Lehman Brothers sau se apropie mai degraba de un Radio Shack. Nici un european insa, zilele astea, nu a adus vorba de Rusia. Prin european intelegem si grec…
Dupa ce prim-ministrul Tsipras a declarat ca nu accepta santaj si ca cere referendum, grecii s-au aliniat la bancomate. De asemenea, online bankingul la Alphabank functioneaza “cu limitari”.
Nu sunt insa cozi peste tot. Iata un bancomat Alpha Bank la ora 3:11 unde nu era coada:
Una dintre spaimele romanilor care mai au depozite in banca este caderea bancilor. Caderea bancilor este un bau-bau mitologic care poate avea mai multe “intrupari” cand / daca va deveni real. Sa enumeram cateva variante pentru a incerca sa clarificam putin apele pentru cei care astazi nu au fost la Biserica si nu au ascultat Evanghelia despre grijile vietii, dar mai ales cazania despre punerea nadejdii in bani si nu in Dumnezeu.
Pornind in ordinea descrescatoare a gravitatii, vom face o enumerare a riscurilor asupra sistemului bancar si financiar romanesc in cazul exitului Greciei, sau chiar in cazul extinderii agoniei.
– riscul bancar: pica bancile, pierdem depozitele. Toata lumea stie ca Fondul de Garantare este o gluma proasta, in caz de probleme nu o sa poata acoperi toate gaurile. Este insa o mare necunoscuta care este riscul la nivelul intregului sistem. Intr-o perioada in care dobanzile de referinta pe euro si dolar sunt aproape de zero, este greu de crezut ca cel putin bancile straine din Romania (mai putin cele grecesti) o sa aiba probleme sa traga linii de lichiditate in euro de la BCE. Sa nu uitam ca ne aflam intr-o perioada in care BCE incearca sa slabeasca euro, prin urmare ma indoiesc ca o banca straina (de exemplu ING) nu va putea sa acceseze linii de lichiditati incat sa acopere mizilicul de cereri din Romania in vremuri in care totul se discuta in miliarde (de exemplu, din Noiembrie 2014 pana in Aprilie 2015, grecii au scos din banci 29 de miliarde de euro – cf Zerohedge). Celelalte banci vor fi ajutate de BNR. In situatie extrema, ca in 2008, o sa vina FMI si o sa marim datoria publica de la 40% din PIB la vreo 60-70% peste noapte. Evident, e posibil ca sa ne ceara iar taierea salariilor bugetarilor si a pensiilor, dar noroc ca intre timp si-au marit parlamentarii pensiile si o sa aiba ce sa puna pe masa politicienii nostri cand o sa inceapa taierile. De picat banci cred ca este exclus: din cauza situatiei tensionate, cea mai mica banca daca va pica, toata lumea se va gramadi sa isi scoata banii si Isarescu o sa fie depasit de situatie, doar daca nu vine FMI-ul si acopera toate gaurile. Bancile insolvente vor fi pastrate in viata (zombie banks) ca si pana acum, asa cum de exemplu a fost pastrata Volksbank, tocmai pentru a nu risca aprinderea scanteilor periculoase (si mai mult)
– controlul capitalurilor: asta este o masura extrema care nu va fi introdusa prima data in Romania. Recent, masura a fost folosita in Cipru, unde in perioada de control, oamenii puteau sa scoata de la bancomat sume limitate: de ex, maxim 500E per zi. Evident companiile aveau alte limite sau trebuiau sa justifice cumva platile, grija autoritatilor fiind sa nu se produca cereri de lichidare a depozitelor in lant si scoaterea banilor, din simplul motiv ca banii nu mai exista. Banueisc ca cititorii mei sunt indeajuns de destepti sa stie pana acum ca banii deponentilor nu mai exista in banci din a doua zi din care s-a facut depozitul. Bancile dau credite de zece ori (cel putin – in caz fericit) cate depozite au, deci daca azi depuneti la banca 1000 lei, maine banca o sa incerce (si de multe ori reuseste) sa dea credite de 10.000 lei, pentru ca poate si pentru ca asa face profit. Pe scurt deci, controlul capitalurilor va bloca accesul la bani, dar cine nu are sume mari si nu are de gand sa ii foloseasca pe moment, oricum nu o sa aiba de suferit. Cine mai obisnuieste insa in ziua de azi sa tina bani cash in casa si ce sa faci cu ei cand oricum guvernele incearca sa limiteze tranzactiile in cash tocmai din acest motiv. Cata vreme tranzactiile se fac prin banca, prin transferuri, nu exista nici o problema, totul o sa decurca normal. Bineinteles, e posibil ca tranzactiile externe sa fie interzise, in sensul ca cine are un depozit de 100.000 euro si se gandeste peste noapte sa il trimita in Elvetia intr-o banca mai sigura, nu va mai putea: orice transferuri externe o sa fie monitorizate si aprobate si iesirile blocate, tocmai pentru a limita “scurgerile” de capital.
– riscul valutar: intr-o astfel de perioada, de tensiuni ridicate in care viitorul Greciei este incert, marii (dar si medii si micii) investitori care au cumparat lei in vremurile bune in cautarea unei dobanzi mai mare decat pe dolar sau pe euro (carry-trading), nu pot sa nu uite ce s-a intamplat in Bulgaria acum cativa ani si nu pot sa stea calmi pe leu, in Romania, la o aruncatura de bat de Grecia; prin urmare sunt toate sansele ca leul sa slabeasca, poate chiar sa faca un salt. Cat de mare o sa fie saltul? O intrebare de o mie de puncte si cine poate sa ghiceasca, va castiga o carca de bani zilele astea. Spun ca intrebarea este de o mie de puncte pentru ca nu stim ce e in capul lui Isarescu, mai precis cat e dispus sa puna la bataie din rezerva destul de mare a Bancii Nationale.
Sa facem totusi o speculatie: poate sa sara leul de 5 lei? Nu stiu. Poate oare sa sara de 6 lei? Iarasi nu stiu, insa cred ca daca se apropie de 4,7, o sa auzim imediat de FMI, prin urmare pana sa ajunga la 5, daca nu se va intampla peste noapte sau in cateva zile, unul dintre semnele ca situatia e putreda, este daca vom auzi de FMI si Romania
– cresterea dobanzilor interbancare: vor fi primele care vor creste; cand oamenii se vor gramadi la ghiseuri si ATM-uri sa scoata bani, bancile cele mai lovite o sa caute sa se imprumute urgent pe piata interbancara; prin urmare, dobanzile interbancare o sa creasca. BNR-ul poate sa ofere credite, dar daca se va respecta legea si normele bancare, o sa fie nevoit sa mareasca dobanda de referinta, altfel “ajutorul” oferit de BNR bancilor se va resimti puternic in cursul valutar si in explozia preturilor.
Iata deci doar cateva aspecte, nu stiu daca ar mai fi o alta situatie posibila de comentat din cele mai probabile. In cazul default-ului Greciei, cu siguranta vom avea slabirea euro-ului fata de dolar (intr-o prima perioada) si inevitabil a leului fata de euro si fata de dolar. Intr-o fata ulterioara, daca scanteia aprinsa in Grecia nu explodeaza in UE (ieri deja au fost manifestatii anti-austeritate in Marea Britanie) este chiar posibil ca euro sa se intareasca (doar a scapat de veriga slaba, nu?)
Mirela Iovu, vicepreşedintele CEC Bank, a declarat la o conferinţă că ar fi bine să existe nişte semne de întrebare legate de onestitatea celor finanţaţi de bănci şi a făcut un scurt parcurs al istoriei datornicilor: în Roma antică, aceştia erau ucişi şi tăiaţi în atâtea bucăţi câţi creditori aveau, astăzi în schimb li se acordă a doua şansă (sursa)
Daca o amarata de bancherita anononima de la o banca de stat care daca are doar clienti pensionari speriati de bombe care cred ca CEC-ul este mai sigur ca alte banci gandeste asa, imaginati-va ce gandesc alti bancheri mai mult sau mai putin centrali care sunt creditorii grecilor.
Insa nu doar despre taierea in bucatele a discutat sefa CEC-ului ci si despre alte tehnici de teroare cum ar fi stalpul infamiei, incarcerarea capului familiei etc. Ce a uitat sau nu stie sa mentioneze este anul sabatic: la evrei, in al saptelea an se anulau toate datoriile. Am auzit asta de multe ori mentionat, dar nu am inteles niciodata daca al saptelea an pentru toata lumea sau fiecare credit la sapte ani pur si simplu era anulat. Oricum am lua-o insa, cum 2008+7=2015, daca traiam in antichitate la evrei, creditacii crizei care au intrat la apa ar fi anul acesta eliberati si ar porni-o de la zero. Dar nu e nevoie sa mergem pana acolo, falimentul personal este ceva normal in lumea de azi, si este supapa prin care americanul de rand, se ridica de la pamant si primeste nu doar o sansa, ci si pe a doua si pe a treia.
CEC-ul este de departe cea mai jalnica banca romaneasca. Spun asta pentru ca am experienta lucrului cu CEC-ul. De fiecare data cand mergeam la CEC, trebuia sa ma incarc cu calm, pentru ca functionarii erau cei mai prosti pe care i-am intalnit vreodata. Ulterior am alfat ca unul dintre ei erau si pilosi, fiind aranjat acolo de taticu cu niste spagi. In CEC, ca in orice firma de stat, este binecunoscut ca relatiile bat valorile si spaga bate CV-ul. Dar nu doar CEC-ul ci si EximBankul este la fel.
Este deci de mirare ca mai exista inca clienti ai CEC-ului. De asemenea, mai e de mirare ca dupa o asa declaratie, tipa nu isi da demisia, dar probabil seful o sa o felicite pentru ca a speriat plebea creditoare.
Ce nu stiu insa clientii CEC este ca siguranta parelnica a acestei bancii este doar parelinca, experienta dovedind ca in situatii de criza, o banca de stat are probleme mai nasoale decat o banca privata din doua motive:
1 – marirea de capital: cand a fost criza si multi oameni nu si-au mai platit creditele, bancile au fost obligate sa acopere gaurile prin maririle de capital; prin asta se intelege ca patronii trebuiau sa aduca bani de acasa; fara maririle de capital, bancille au limitata posibiltatea de a mai da noi credite si in plus, daca se impute treaba, intra pe linia rosie a BNR-ului si au mai multe restrictii, controale, probleme; de aceea, ideal este ca patronii sa aduca bani de acasa sa mareasca capitalul social. Insa, in 2008-2009 cand a fost nevoie de mariri de capital, la CEC, desi statul a avut intentia sa il mareasca nu a putut pentru ca UE nu a dat aprobarea si in plus FMI-ul nu a fost de acord – marirea capitalului ar fi dus bani de la stat intr-o gaura neagra (caci unde se scursesera primii bani, se scurg si urmatorii, adiaca pe “apa sambetei”); deci, pe scurt, cand e vorba de mariri de capital, CEC-ul are probleme;
2 – calitatea creditelor: ca multe banci au dat credite aiurea este binestiut; unele insa au dat mai aiurea decat altele; si cum ofiterul de credit era cel care avea o greutate decisiva in acordarea unui credit, independent de norme si conditii, unde credeti ca sunt cei mai coruptibil ofiteri de credit, la CEC sau la o banca privata?
Fuga depozitelor din bancile grecesti a atins peste 500 milioane de euro pe zi in ultima saptamana pe masura ce spectrul controlului capitalurilor (inchiderea bancilor / limitarea retragerilor) intuneca de departe incercarile guvernului de a asigura populatia ca situatia este sub control.
Izbucnirea unei panici este cea mai puternica unealta la dispozitia Troikai in incercarea de a-l aduce pe Tsipras la masa negocierilor si sa forteze Syriza fie sa cedeze la taierea pensiilor si marirea TVA-ului fie sa riste o rabufnire sociala si politica in urma blocarii bancomatelor.
Pana acum grecii au reactionat cu stoicism la bombardamentul titlurilor de presa inspaimantatoare insa “institutiile” s-ar putea sa fi tulburat nitzel acest stoicism.
Vineri de dimineata BCE a fost de acord sa mareasca limita la linia de lichiditate de urgenta (ELA) la 1,8 miliarde de euro sub cat au cerut grecii si probabil indeajuns incat sa acopere retragerile din ziua de vineri cand la toate bancomatele din Atena erau cozi.
Ceea ce este socant este ca mai existau oameni care inca mai aveau bani bagati in bancile din Grecia pana vineri.
Bank of Cyprus se pregateste deja pentru vacanta bancara din Grecia. Cu toate pregatirile insa, o sursa interna a declarat ca nu este sigur daca Ciprul va rezista unei vacante bancare din Grecia avand in vedere legaturile intre cele doua tari, foarte probabil Cipru fiind obligata in caz ca Grecia va inchide bancile sa faca la fel.
Un membru al boardului BCE a declarat joi ministrilor de finante din zona Euro ca nu se stie daca bancile grecesti o sa poata deschide luni. Sa fie oare declaratia legata de intentia de a taia linia de lichiditati catre bancile grecesti?