Va recomand un documentar care lamureste si mai mult innrobirea omului modern de catre “furnizorii de credit” si tentantiile de care se lasa rapusii oamenii care nu stiu sa nu se intinda dincolo de lungimea plapunei si se lasa sedusi de tentatia de a-si viinde viitorul lor si al copiilor lor bancilor si diverselor institutii de credit, camatarii legali ai modernitatii.

Desi realizat inainte de inceputul crizei, documentarul ne da o imagine mai clara si mai sumbra asupra situatiei actuale, atat in SUA cat mai ales in Romania, unde multi oameni acceseaza “descoperirea de card” fara ca macar sa isi dea seama ca aceasta descoperire inseamna a plati dublu dar mai ales a-ti asuma un risc cu multe necunoscute. Chiar daca bancherii de azi nu trimit recuperatori cu armele peste noi, presiunea starii de faliment si situatia fara exit i-a dus pe multi in bratele streangului, adica la sinucidere.

Nu am avut rabdarea sa caut o subtitrare in romana, nici nu stiu daca exista de fapt, eu l-am gasit pe un site de torente. Iata insa site-ul oficial: maxedoutmovie.com. Pe youtoube am gasit doar trailerul, nu am cautat daca este full pe undeva, insa cine cauta gaseste …

Banii nu vin de la Banca Nationala cum multi ne-am imagina. De unde vin banii precum si alte adevaruri dureroase care ne ajuta sa intelegem de ce suntem in pragul apocalipsei financiare, in documentarul “Money as Debt”. Mai multe despre acest documentar puteti gasi pe site-ul MoneyAsDebt.net

Noi astia care visam mii si mii de euro salariu, noi astia care avem mii de euro, dar ne-am mai dori 1.000 in plus, noi astia care am terminat o facultate din 2000 incoace, noi astia care renuntam la facultate pentru job, noi astia licentiati, masterizati si doctorati pe banda rulanta, noi astia care lucram la o multinationala, noi astia care avem telefoane mai scumpe decat tot salariul parintilor – pe 2 luni, noi astia care nu mai avem timp in afara jobului, noi astia, corporatistii in devenire si in general,… suntem toti o generatie de ratati.

Suntem ofticati din orice, suntem morocanosi, posaci si ne punem picaturi cand avem ochii rosii. Ne enerveaza cei care sunt la fel de suparati ca noi, ne enerveaza si cei diferiti. Injuram mult, dar suntem credinciosi. Salvam Rosia, Vama, natura si tot ce mai e de salvat printr-un mail sau o plimbare intr-un weekend cu masina pana acolo. Ne pasa de tot ce e “eco”, de viitorul copiilor si al omenirii, dar avem becuri aprinse non-stop si un motor de 2.0 litri la masina.

Lucram in nestire, visam promovari si un bonus la salariu, dormim putin, fumam, bem cafele si energizante de ne zapacim creierii, dam banii pe prostii, pe jucarii care sa ne dea inca putin timp, pe mese proaste in restaurante costisitoare, dar aproape de job. Ne cumparam masini mai scumpe decat ne-am putea permite doar pentru iluzia apartenentei la o clasa sociala creata artificial, ne imbracam cu haine idioate, incomode, care nici nu ne stau bine – la fel ca toti cei din jurul nostru.

Ne cumparam apartamente fara sa le vedem in nu-stiu-ce-complex ca-o-conserva la cativa kilometri de oras. Platim rate 50 de ani de acum incolo. Dormim putin, ne doare capul, ne tremura mainile, ne promitem ca vom avea mai mult timp pentru noi, ca vom face mai multa miscare, ca vom sta mai putin in fata calculatorului, ca vom merge intr-o zi pe jos.

Ne place jobul pe care il avem, corporatia e mama si tatal nostru, corporatia tine loc de familie, de prieteni, de iubiti, de amanti, de tot, ne da bani pentru tot ce vrem sa cumparam si asta e tot ce conteaza. Nu stim alte reguli in afara corporatiei, nu ne intereseaza altceva, nu vrem altceva. Ne simtim impliniti. Nu stim altceva in oras decat drumul spre job, inapoi spre pat si vreo 2 cluburi. Nu vizitam nimic decat in team building.

Pentru ce? Ca sa ajungem niste legume terminate la nici 40 de ani? Ca sa ne facem scrum inca inainte de a incepe sa ardem? Pentru a ajunge intr-un pod imaginat al unei ierarhii sociale?

Ce o sa raspunda copiii nostri, stiind ca toata viata nu am facut altceva decat sa ne gandim cum sa platim rate, cand vor fi intrebati ce suntem noi?

Niste ratati…

- autor necunoscut

In vreme ce reclamele TV ne indeamna sa luam credite, pentru ca totul va fi roz si frumos, instantele de judecata sunt din ce in ce mai pline de procese deschise impotriva datornicilor, de falimente.

[ CITESTE CONTINUAREA ]