Patriarhul Daniel se sperie de coronavirus mai mult decat de Dumnezeu

Ce altceva putem deduce din acest comunicat al patriarhului decat ca patriarhul este deja speriat si gata sa interzica chiar slujbele? Abia avem primul caz si deja recomanda sa stam acasa. Poate vrea sa creasca ratingurile portavocelor oficioase ca si-asa baltesc in cifre jalnice.

Ma sperie in principal recomandarea cu privire la lingurita … Din punctul de vedere al linguritei, pentru noi ortodocsii nu s-a schimbat nimic, coronavirusul nu e nimic nou. Boli periculoase care se pot lua prin lingurita existau si inainte si exista in Biserica Ortodoxa de 2000 de ani. Lingurita a existat si in perioada ciumei si in perioada gripei spaniole si in toate bolile … Ce sa fie nou?

Daca Daniel deja a cedat presiunii politice – desi ma indoiesc ca asta e motivul – la prima adiere antihristica, ce sperante sa avem ca va duce corabia la liman, in furtuna care va veni?

Mi se pare strigator la cer chiar si avertismentul cu privire la sarutatul icoanelor. Repet, pentru noi astia inapoiatii de ne asumam aiurea riscurile sarutarii comune a icoanelor si impartasirii din aceeasi lingurita, coroanvirusul nu este nimic nou: noi ne asumam deja aceste spaime, traim cu ele pentru ca suntem credinciosi. Cei care nu cred in acestea, oricum stau acasa. Pentru cine atunci da Daniel aceste sfaturi la care au batut din palme pana si toti antihristii din media care nu prirideau sa rada de “pupatorii de moaste” si de “catedralele luxoase” cu orice prilej?

Poate cel mai clar semn al pactului cu antihristul este aprecierea din partea slujitorilor acestuia. Lucruri mai infricosatoare vor veni cand preotii care nu accepta sa impartaseasca pe fiecare cu lingurita lui vor fi pedepsiti. O cernere incepe si in biserica ortodoxa si daca celelalte valuri – ecumenismul, secularismul, pofta de bani, politicianismul – inca nu au secerat indeajuns, noul val – data fiind amplitudinea furtunii si in soceitate – va cerne mult mai fin pe cei de-a dreapta cu cei de-a stanga.

Hoardingul nu trebuie deloc batjocorit

Multi aroganti s-au gasit zilele astea sa rada de cei care isi fac stocuri si s-au speriat de carantina. Multi destepti rad de cei care isi cumpara faina, orez si malai dar nu-si cumpara sapun sau carti …

In primul rand, jalnici sunt mincinosii care rad in public dar in ascuns ei si-au facut deja rezerve. Adica, macar sa rada curajosii care spera ca o sa le aduca Arafat si Cercel mancare la usa cand o sa se instituie carantina.

Iar ca sa speri ca la noi nu va fi carantina, este prostie curata. Sunt ltalieni mai fraieri ca noi, mai nepregatiti ca noi, mai blestemati ca noi astfel incat ei sa aiba sute de cazuri si deja aproape 20 de morti si noi sa avem doar 1 caz si poate 2 maine? Nici vorba, noi suntem doar 2-3 saptamani in urma Italiei. Realitatile sunt palpabile, adevarul este clar in fata nostri. Prostii insa sunt hipnotizati si gandesc ca “la noi va fi altfel”. Deocamdata, la noi nimic nu a fost altfel, totul a fost ca prin alte parti. Iar ce am vazut la chinezi acum doua saptamani, vom vedea poate peste o saptamana in Koreea si peste 2-3 saptamani in Italia.

Ne-a ferit Dumnezeu ca noi sa fim avangarda si ne-a dat timp sa ne pregatim. In loc sa vedem ce se intampla afara si sa ne pregatim, noi radem si facem bancuri pe seama romanilor care golesc rafturile.

Cat de penibil sa fii, ca avand posibilitatea financiara sa iti faci rezerve, tu sa mori totusi de foame in casa cand o sa fie carantina doua luni, desi tu probabil spargi banii cu care ti-ai fi cumparat aceasta mancare, in 2-3 seri la restaurant sau la club. Cat de penibil sa fii, sa mori de durere de cap pentru ca nu ai un panadol, sau copilul sa planga dupa o ciocolata, cand o sa fie carantina, tu aruncand mii de lei pe ultimul model de smartphone si nepregatindu-te cand vezi ce bate la usa?

Batjocorirea celor care se pregatesc vine la pachet cu increderea in autoritati. Doar cei care sunt suficient de naivi sa … “aiba incredere in societatea moderna de astazi” sunt in categoria asta. Din fericire, putini romani mai au incredere in stat. Din fericire, mai ales cei care si-au pus nadejrea in stat si in partid sunt ultimii care sunt pregatiti.

Vom avea deci parte de o selectie naturala. Cei care isi pun speranta in stat, in autoritati, cei care nu se bazeaza pe propriile capacitati ca sa faca fata problemelor care vor veni, cei care sunt usor manipulabili si nu au discernamantul ca sa selecteze informatia care trebuie si sa traga concluziile relevante, cei care sunt fricosi si isi baga dopuri in urechi in loc sa traga cu urechea la vecinul de peste gard si sa vada ce se intampla si ce a patit acesta, toti vor fi maturati. In ce fel?

Nu e greu de facut scenarii. Cei nepregatiti, in caz de carantina vor muri de foame. Inainte sa moare insa probabil vor incalca carantina, prin urmare vor ajunge la puscarie sau vor primi amenzi sau vor fi luati cu duba si dusi in acele lagare de detentie pe care le-am vazut la chinezi.

Carantina nu este desigur principala problema. Oricum, este foarte posibil ca carantina sa fie total impractica la noi si imposibil de pus in aplicare. Prin urmare, cei nepregatiti, in toiul infectiei vor fi nevoiti sa mearga la hypermarket sa faca cumparaturi sau sa plateasca sume imense pentru o bucata de paine. Nu sunt profet sa prevad toate modurile in care se va putea muri in viitorul apropiat, dar uitandu-ma la chinezi sunt clare cateva si este evident ca cine isi face provizii acum, desi clar ca a cam dormit si s-a trezit prea tarziu, inca nu este fatal de tarziu. Fatal va fi insa pentru cei care isi pun nadejdea in stat si in autoritati.

Testul pandemiei nu va fi doar un test pentru stat, pentru autoritati pentru societate ci in primul rand va fi un test pentru fiecare dintre noi in parte.

Valul 2

Nimeni nu vorbeste de valul 2. Breaking news-ul la noi este pacientul 2 …

Valul 2 va avea loc in China si va face zeci de mii de morti. Avem asadar situatia in China “sub control”. Rata raspandirii a fost diminuata pana la un nivel care a taiat din agresivitatea raspandirii si a permis un moment de respiro atat pentru sistemul medical cat mai ales pentru restul lumii. Carantina nu poate insa continua pe termen nedeterminat deoarece lumea are nevoi de mancare. Daca carantina ar continua mai mult, lumea ar incepe sa moara de foame nu de coronavirus si victimele ar fi mai multe. Pus in balanta riscul coronavirusului dat de rata fatalitatii (3.3% deocamdata) cu riscul mortii de foame (si evident a altor probleme) in cazul in care toata lumea “munceste” de acasa, e doar chestiune de timp pana cand rahatul trebuie inghitit.

Cum oamenii merg la munca si cum virusul nu a fost eliminat, doar rata raspandirii este diminuata temporar datorita carantinei, va exista cu siguranta un val al doilea in care virusul se va raspandi la o amplitudine incerta. Probabil mult mai mare ca prima data, deoarece intre timp, numarul cazurilor nu a disparut, doar viteza de raspandire a fost diminuata – dar nu eradicata.

Desigur exista speranta ca carantina sa cumpere timp pana cand se va gasi un medicament sau un vaccin. Sau pana cand vara va taia din puterea virusului (cum s-a intamplat cu SARS). Dar acestea sunt doar sperante.

Amplitudinea actuala in China, adica numarul de 70.000 de cazuri s-a intamplat deoarece virusul a aparut “din senin” prin decembrie. Deci la inceput a fost pacientul zero, care a dat la 2, care a dat apoi la cati a dat, si asa s-a ajuns la 70.000. Pe parcurs au fost si unele greseli, locul si momentul virusului au fost clar optime pentru raspandire, dar in orice caz, in noiembrie cand a pornit probabil totul, s-a pornit de la 1 purtator. Acum, cand se da drumul la munca si exista perspective pentru raspandire, se va porni de la cel putin 70.000 de oameni. Exista intr-adevar pregatirea si cunostintele acumulate intre timp, exista frica si educatia (aia cata este) dar exista totodata si rezilienta oamenilor si epuizarea starii de urgenta. De la un punct oamenii se obisnuiesc cu moartea langa ei si nu se mai simt la fel de stresati, la fel de speriati si nu mai ia aceleasi masuri de precautie. Prin urmare, banuiala mea este ca valul 2 sau poate chiar valul 3 sa cimenteze familiarizarea cu acest virus si oamenii sa accepte sa traiasca cu acest risc cu toate consecintele care se trag din aceasta. Unul dintre lucrurile cu care va trebui sa ne obisnuim va fi faptul ca cu greu vom avea loc in spital, indiferent de ce boala vom avea. Vor veni vremuri in care daca suntem bolnavi, fie luam singuri medicamente dupa ureche, fie ne tratam cu naturiste si alte prostii si cine rezista, rezista, cine nu contribuie la reducerea aglomerarii pe planeta. Care nu ar fi culmea culmilor sa fie tocmai scopul acestui virus in caz ca e fabricat.

Cele mai sumbre scenarii legate de Coronavirus

Cele mai sumbre scenarii vin din necunoscutele legate de virus. Avand in vedere ca omenirea are cam 2-3 luni de cand a fost lovita, ca orice dusman nou, nu ii stim nici punctele slabe dar mai ales nu ii stim punctele tari.

Personal nu sunt ingrijorat cu privire la mutatii. Cu o asemenea putere de raspandire, o dublare a ratei mortalitatii pe o ramura noua, va face ravagii. Ca fapt divers, cifrele in Italia si Iran arata extrem de nasol pe rata mortalitatii, cu mult peste China, unde oricum sunt masluite. Sunt deci suspiciuni ca poate fi o ramura noua, mai ucigasa, dar asta vom vedea in timp. Insa mutatiile sunt periculoase daca nu reusim sa oprim raspandirea. Deocamdata China a reusit, e randul celorlalti. Se intelege ca vor exista tari nepregatite unde virusul va face ravagii dar indiferent de mutatii, mutatiile periculoase, trebuie sa o ia de la zero si se lupta cu mutatia actuala, deci ravagiile vor fi la nivel local. Exista sansa ca o mutatie sa domine alta si sa fie mai puternica si in rata de raspandire si in rata de mortalitate, dar peste un an sunt sperante sa avem deja vaccin.

Mai infricosatoare decat riscul mutatiilor si al haosului social produs (de care personal nu ma tem, pentru ca nu este un eveniment apocaliptic) este posibilitatea ca virusul sa lase sechele si sa nu se vindece, la fel cum este HIV. Cu tratament, la un bolnav de HIV se reduce virusul la niveluri nedetectabile, incat se poate spune ca s-a vindecat. Insa, daca nu se mai da tratamentul, ulterior virusul revine virulent si face ravagii. Daca se intampla la fel si cu Sars-cov-2, va fi nasol. Deocamdata datele de la chinezi sunt ca 14% (sursa) din cei infectati si lasati acasa reapar ulterior ca fiind infectati. Sa speram ca este doar o eroare de masurare sau un decay lent al virusului pe masura ce organismul lupta si nu este din categoria virusilor care nu pot fi eliminati ci raman in organism, avand capacitatea sa revina ulterior.

Fenomenul reaparitiei a fost observat si in Japonia. Din pacate, ce nu stim este daca pacientii doar apar pozitiv la test sau manifesta si simptome din nou, ceea ce ar fi si mai ingrjirorator. Intr-un articol anterior atrageam si atentia asupra unor studii cu privire la SARS conform carora la a doua infectare, se produce un fenomen (Antibody-Dependent Enhancement) prin care infectia este mult mai agresiva decat initial si poate duce la moarte prin afectarea inimii.

Va învăța România din lecția Italiei?

Nu, evident ca nu. Dupa cum stim in Italia a fost un caz de neglijenta / nerespectarea protocoalelor in spital, ceea ce a dus la explozia numarului. Nu stiu clar daca acel spital a fost zona zero (pentru ca inca nu au pacientul zero) sau e doar un focar. Cert este ca oamenii in halate albe, au tratat cu superficialitate riscurile si s-a ajuns unde s-a ajuns. Se va ajunge la altele mai rele, dar Italia e deja in top in Romania.

Deci, s-a facut ancheta cum s-a facut (probabil bine – sa zicem) si iata avem pacientul zero roman. Asta a stat acasa cu 7 in aceeasi casa. Acum deja s-a anuntat ca cei 7 o sa fie lasati acasa … Strigator la cer! Ce putem sa mai zicem la o asemenea atitudine laxa? “Le e mai comod” declara Arafat, ca asta e preocuparea principala acum, comoditatea pacientului. Este la mintea cocosului ca in prima etapa (in care ne aflam) toti pacientii si ideal (daca avem capacitatea) toti suspectii trebuie tinuti sub carantina, monitorizati, testati de mai multe ori. Nu la noi … Sa stea oamenii linistiti acasa, ca poate ii pazeste si politia locala (a cam ezitat sa raspunda cum o sa fie paziti) ca stau mai bine acasa. Daca au simptome, o sa fie atunci luati la spital. Pai cum poti sa faci treaba asta? Suna ei daca au simptome? Dar de unde stiu ei? Poate ca temperatura fac noaptea si nici nu realizeaza. Pana dimineata, poate incep sa tuseasca si ii infecteaza deja si pe ceilalti 6. Atata neglijenta este usturatoare si in primul rand, chiar daca pentru comunitate, sa zicem ca teoretic politia nu o sa lase pe nimeni sa intre sau sa iasa (desi daca unul dintre ei e dus cu pluta si sare pe vreun geam al casei cand nu il vede pandarul …) Dar daca unul e bolnav, nu e mai bine ca sa nu dea si la ceilalti? Si sunt sanse mari ca si altii sa fie bolnavi deoarece este deja cunoscuta agresivitatea raspandirii acestui virus. Cei 7 care au ramas acasa trebuiau ridicati si izolati in carantina sub monitorizarea doctorilor.

Asa cum primul suspect a fost scapat din targa in timpul transferului, istoria se repeta: pacientul zero se va transforma in super-spreader-ul zero …

Coronavirus – blânda certare a lui Dumnezeu

Bolile, necazurile, lipsurile, toate sunt consecința păcatelor. Fie plată pentru păcat, fie pricină de sfințire, orice pricină care prezintă un risc imediat pentru viața noastră are clar “dezlegarea” lui Dumnezeu pentru trezirea conștiinței adormite. Și chiar dacă riscul nu e direcționat către viața și sănătea noastră ci asupra finanțelor sau … mâncării, asemenea accidente neprevăzute și cu amploare globală sunt clar cu dezlegarea lui Dumnezeu.

Nu doresc să sun ca trâmbițele stridente care tună și fulgeră că vine apocalipsa și că trimite Dumnezeu din cer boli pentru păcatele noastre. Dumnezeu nu trimite, cel mult Dumnezeu îngăduie răului să se manifeste, care rău are sursa tot de la noi, cu sau fără contribuția vrajmașului. Diavolul are însă libertatea mult îngrădită căci este deja pierdut, dar omul, fiind încă în cumpănă are multă libertate de la Dumnezeu pentru ca cei care se sfințesc să se sfințească și cei care se smintesc să se smintească.

Dar de ce ar îngădui Dumnezeu răul în lume? Pentru păcatele omului. În cazul de față am putea da vina pe chinezii sălbatici mâncători de mațe de câini și alte necurății. Dar în creștinism nu mâncarea sau nemâncarea de animale e condamnabilă, ci mâncarea aproapelui. Este adevărat că chinezii sunt în primul rând vinovați pentru miliardele de copii avortați, dar să facem ciocul mic căci și noi, marii apărători ai ortodoxiei din grădina Maicii Domnului (sa ne ierte Dumnezeu că avem asemenea pretenții) avem obiceiuri la fel de păgâne ca ei.

Mâncăm aproapele în diverse moduri și cu diverse “sosuri”. De la abuzuri fizice și crime, până la binele băgat pe gât din prea multă dragoste, brutalitatea cu care omul se face omului câine are loc în nenumărate chipuri, multe din ele atât de întortocheate și alambicate încât poate nici nu suntem conștienți de ele. Dar măcar dacă ne-am preocupa de alea în care suntem conștienți …

Certarea lui Dumnezeu este blândă pentru că ne dă timp de pocăință și de îndreptare. Certarea omului de astăzi nu se compară cu ciuma de altă dată și cu necazurile de care avea parte omul în trecut când media de viață era sub 40 de ani: războaie, foamete, boli – imaginați-vă cum ar fi pentru omul comod de astăzi care strâmbă din nas dacă primește o mică sarcină în plus la muncă, să își câștige pâinea cu propriile mâini și să fie nevoit ca să și-o păzească după aceea de hoți și tâlhari sau de năvălitori sau alte catastrofe naturale.

Să luăm pe rând câteva aspecte: mai întâi nu este ceva groaznic și înfricoșător cum ar fi un asteroid care distruge un oraș, omoară milioane, produce răcirea temperaturii și praf în aer, toate astea în câteva minute. Boala asta e “ca o gripă” deși nu este o gripă. Ca o mică paranteză, atât de întunecată e mintea unora încât insistă să o compare cu o gripă, deși dacă am auzit de ea și vedem atâta zarvă, este clar ca nu este doar o gripă. Însă pentru că omul nu este capabil să primească adevărul dintr-o dată și judecata lui Dumnezeu este dureroasă, caută tot felul de explicații: sunt manipulări, este totul o farsă, producătorii de vaccinuri l-au lansat, este făcătura americanilor să lovească în chinezi, este scăpat de sub control din laboratoarele chinezilor etc. În general, cauza, sursa răului e transferată cumva în afară, în periferie, în cotloane obscure, în niciun caz în noi. Simpla explicație că este o boală nouă, periculoasă, ca și altele din trecut, este greu de acceptat, deoarece această simplă acceptare implică asumarea adevărui că trăim vremuri grele pentru care și noi suntem responsabili pentru că am păcătuit prea mult și pentru ca nu ne-am rugat îndeajuns de mult. Dacă vrem să fim sinceri cu noi, acceptarea adevărului că aceasta este o boală periculoasă – punct!, presupune să ne asumăm și noi o parte din vină. Suntem vinovați pentru că Dumnezeu îngăduie această cernere, suntem vinovați pentru că oamenii nu sunt pregătiți și dezorganizarea este și va fi poate mai infricoșătoare decât boala în sine, suntem vinovați pentru ca acestă criză va scoate la suprafață tot gunoiul și toate lipsurile societății de astăzi din care și noi suntem un mădular. Și în cele din urmă, suntem vinovați pentru că ne temem și pentru că ne este frică de moarte.

Este blândă certarea pentru că deocamdată a început ca un risc mic. Va cerne mai întâi pe cei bătrâni care oricum cam trebuie să se gândească la moarte și la ce urmează după ea. Acum, cred că cei bâtrâni nu se mai gândesc la acele cifre cu creșterea vârstei medii și la acele știri pompoase și triumfaliste cu tot felul de invenții și medicamente care prelungesc viața ci poate se gândesc mai degrabă că mâine-poimâine nu mai sunt. În particular bătrânii noștri cred că nu mai sunt interesați de măriri de pensii ci se cam gândesc să fie toate aranjate pentru …

Cei care nu sunt foarte bătrâni și par mai feriți, nu pot însă să stea nici ei foarte liniștiți deoarece deși rare, cazurile de morți la tineri nu sunt zero. Poate singurii care pot sta cât de cât liniștiți sunt copiii dintre care niciunul nu a murit din boală deocamdată. Spun deocamdată deoarece nu știm reacția la a doua infectare, despre care sunt studii că e posibil să fie mai periculoasă ca prima și efectele să fie fatale rapid prin afectarea sistemului cardiac.

Personal urmăresc evoluția acestei pandemii înainte să ajungă la jurnalul de seară la noi și am văzut pas cu pas cum a crescut imaginea oribilă a acestui virus, prin prisma acelor parametrii cu care este analizat un virus și pe baza efectelor pe care le produce care pot fi văzute de toți. Prin parametrii mă refer (ca și în alte articole) la cele trei rate: rata răspândirii, rata mortalității și rata cazurilor severe – una mai nasoală decât alta. Privind la acești parametrii, încă din primele articole am subliniat că rata mortalității este îndeajuns de scăzută încât boala să fie trivializată, iar rata răspândirii este îndeajuns de mare încât să fructifice la maxim această trivializare. În subteran, trezind semnale de alarmă doar celor care au capacitatea intelectuală să înțeleagă consecințele, rata cazurilor severe este de fapt cea care dă peste cap totul și produce haos și disperare. Nu insist pe explicații tehnice, deoarece am făcut-o în articolele anterioare.

Ce observ eu însă este o creștere incrementală a răului, ca o schimbare de anotimpuri. Cum se face trecerea de la toamnă la iarnă, întâi bate un vânt mai rece, apoi vin niște ploi, în cele din urmă vin și gerurile, tot așa și această boală își arată adevărata amploare, zi de zi, săptămână de săptămână, pas cu pas. Mie unul îmi este evident că această dinamică lentă dar nu înceată este doar timpul pe care ni-l dă Dumnezeu ca să ne pocăim. Marea dilemă este până unde se va strânge lațul la noi, căci probabil Dumnezeu, deși dă ploaie și pe cei buni și peste cei răi, este totuși judecător drept și acum și după.


Alte știri despre Coronavirus gasiti:

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

Articole anterioare pe tema coronavirusului:

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~



The Big Picture

Mi se pare amuzant cum alearga autoritatile romane in jurul babacului italian care are potentialul sa devina pacientul zero. E normal sa faca asa, insa ma intreb daca pe langa astia care alearga, si pe langa aia care ii coordoneaza pe astia de alearga, mai sunt si altii care sa ridice capul sus si sa stea de sase, urmarind ce se intampla prin alte parti.

Prin alte parti situatia e complexa, fiecare tara avand particularitati: probleme specifice, solutii specifice, greseli specifice. Uitatul in alte parti ar fi util deoarece am invata din greselile altora.

Din pacate nu suntem in stare sa invatam din greselile altora. Mentionam intr-unul din articolele anterioare ca ce-au gresit in Wuhan la inceput este ca prin proasta comunicare si instituirea carantinei, oamenii s-au speriat si toate cazurile suspecte au venit la spital, umpland salile de asteptare, unde cei care aveau raceala de sezon primeau coronavirus de la putinii care aveau coronavirus. Astfel propagarea a fost optima, daca virusul ar fi tratat ca un dusman, aceasta capcana a fost una extrem de inteligent plasata: sperierea oamenilor si crearea conditiilor optime de a infecta un numar maxim de oameni.

Ce s-a intamplat in Wuhan la inceput, s-a intamplat acum in Craiova. Prin repetarea unor zvonuri legate de posibile cazuri – ba ca vine un avion cu italieni, ba ca nu stiu ce tigani din Dolj s-au declarat ca venind din Germania desi au venit din Italia, ba ca un italian diagnosticat a fost la vanatoare pe-aici si a plecat cu avionul, etc – lumea s-a speriat si nestiind ce sa faca, se gramadesc la spital. Ba mai mult, unii doctori de familie recomanda parintilor sa administreze imunostimulatoare copiilor, de parca nu ar exista internet in lumea asta si doctorii de familie nu sunt in stare sa se documenteze despre cu ce se mananca acest coronavirus. Ma refer la faptul ca se stie foarte clar ca coronavirusul desi infecteaza si copii (intr-o proportie mica), este mai bland ca o raceala normala si nu exista niciun caz fatal in randul copiilor. Pana si Mircea Badea stie asta!

Desi nu avem niciun caz oficial, este logic ca foarte probabil avem deja multe cazuri. Lumea gramadindu-se in spitale, cu siguranta vor transforma spitalele in focare de coronavirus. Care spitale oricum nu erau deloc prea ferite de virusi si bacterii. Prin urmare, foarte posibil ca Romania sa uimeasca lumea cu agresivitatea cu care va creste numarul de cazuri peste 1-2 saptamani. Ca veni vorba de agreseivitate, Bahrain-ul a anuntat 22 noi cazuri de la 2 cate avea ieri.

Intorcandu-ne la The Big Picture sunt cateva lucruri de punctat:

  1. experienta Chinei: China clar are ceva experienta si nu ar strica ca in loc de comitete si comisii de comunicare (a se citi propaganda) care au ca misiune inutila tentativa de a da impresia ca autoritatile au sau vor avea situatia sub control, sa avem si noi o comisie care urmareste toate informatiile pe care China le ofera si care sa comunice cu chinezii pentru a acumula informatie si a veni cu idei utile in problemele pe care si noi le vom avea
  2. worst case scenario poate fi urmatorul: rata de raspandire chiar e 2%, rata fatalitatilor chiar e 3.3%, rata cazurilor severe chiar e 20%; caz in care evolutia va fi una asemanatoare cu cifrele calculate aici; caz in care, carantina va fi clar singura solutie; se pune atunci problema cat va dura carantina; rolul carantinei e de a scadea rata de raspandire; nu ai cum sa tii carantina non stop pentru ca oamenii mai trebuie sa si manance si pentru ca dupa o anumita perioada, din cauza stresului si a altor probleme legate de aprovizionare, carantina cauzeaza mai multe probleme decat previne; adica o rata de 5% morti poate fi mai convenabila decat dezastrul care poate rezulta dintr-o carantina in care diabeticii nu mai au medicamente, oamenii nu mai au ce sa manance, etc; E nevoie deci de facut un plan cat mai concret si cat mai flexibil: stam/anuntam in carantina doua saptamani in conditiile cutare; apoi merg la lucru urmatoarele categorii din zonele care au o situatie mai buna, caracterizata prin cutare parametrii etc; etc; WCS trebuie formulat si planificat cat mai bine desi este evident ca situatia este fluida; ideea este ca e mai bine sa fi pregatit decat sa nu fii pregatit si uneori poate fi chiar salvator faptul ca te-ai gandit dinainte sa ii intrebi pe chinezi cum au facut ei, apoi i-ai intrebat si pe coreeni si pe japonezi si apoi ti-ai facut un plan cu cele mai stralucite capete pe care le ai, care poate mai tarziu, o sa fie deja lovite de virus si in groapa;
  3. curaj si viziune: date fiind cifrele si deznadejdea care poate sa rezulte din acestea, este nevoie de extrema mobilizare si lupta pentru a mentine cat de cat o speranta si pentru a nu ne sinucide cum a facut acel birocrat korean responsabil cu administrarea crizei care probabil intelegand dificultatea tinerii sub control si vazand in viitor ce urmeaza, nu a mai putut suporta tensiunea; legat de curaj si viziune, un doctor delegat de OMS in China explica clar de ce acestea sunt necesare si pot da rezultate intr-o conferinta despre vizita sa;

Am pus punctul 3 mai sus ca fapt divers, nu pentru ca as avea personal sperante ca noi putem avea curaj sau viziune. Curajul nostru este mai degraba unul prostesc, cum e acel curaj al doctorului acela care se ofera voluntar ca sa fie infectat ca sa arate el lumii ca scapa, pentru ca e o gripa normala. Un asemenea doctor incompetent nu am mai vazut si ma mir ca autoritatile nu il sanctioneaza pentru dezinformarea populatiei. Aceasta pandemie nu este deloc o gripa si daca oamenii simpli din popor nu inteleg, macar doctorii ar fi bine sa se documenteze si sa mai studieze putin daca nu inteleg riscurile. 20% rata cazurilor severe, la o rata a raspandirii de 2-3% nu este deloc o gripa normala, din contra este o agresivitate infinit mai mare decat cea a gripei normale. Simptomele nu sunt totul. De fapt, rata mortalitatii inregistrate la gripa normala anul acesta (1% daca nu ma insel) este tocmai consecinta supra incarcarii sistemului medical, in mod normal rata mortalitatii e de 0.1% pentru gripa normala. Insa deoarece noi nu am avut indeajuns paturi sau oamenii nu au fost tratati cum trebuie, s-a ajuns sa avem o mortalitate de 10 ori mai mare. Ei bine, la fel va fi si cu coronavirusul, doar ca rata mortalitatii va fi 3% si poate va sari inspre 20% daca sistemul medical nu va face fata cu servicii de calitate, similare cel putin celor oferite de chinezi.

Intorcandu-ne la curaj si viziune, exista o prapastie de la cer la pamant intre capacitatile chinezilor si ale noastre, lucru care oricum se vede din comparatia infrastructurii din Wuhan cu cea din Craiova, de exemplu. Prapastia aceasta exista deci si in capacitatea umana, in profesionalism si in spiritul de sacrificiu. Pe meleaguri mioritice eu sunt sigur ca doctorii nu vor muncii non stop sa doarma 3 ore pe noapte asa cum au facut colegii lor din China (cu mici exceptii, bineinteles) ci foarte probabil multi isi vor da demisia si vor emigra in masa in toiul pandemiei, beneficiile oferite in timp de criza doctorilor in vestul mult mai bogat fiind evident un magnet foarte puternic. S-a gandit oare cineva din “comitetul de criza” sa instituie o interdictie temporara a exodului de doctori, asa cum in armata soldatii sunt mobilizati, tot asa daca s-ar institui o stare speciala la nivelul tari, poate s-ar putea cumva lega de glie doctorii, sa nu poata fugi sa lupte pentru altii cand aceia le vor plati mai mult.

Am spus ca carantina permanenta nu este posibila, fiind poate utila una de cateva saptamani in care sa se incerce diminuarea raspandirii, educarea populatiei, infricosarea intr-o masura in care sa regleze comportamentul ulterior, deci riscul de raspandire, ma rog in care sa “cumparam timp” cum folosea seful OMS expresia referitor la China (China si buying us time). Dupa aceea, o parte dintre forta muncitoare trebuie sa fie “dezlegata” la produs, altfel murim toti de foame. Pe masura ce oamenii se intorc la munca, creste iar rata raspandirii si va fi nevoie din nou de carantina. Vor exista nenumarate astfel de frecusuri, pentru ca lupta este de durata. Factorii decidenti trebuie sa aiba clar un plan pregatit si sa stie cand e nevoie de terminat carantina si pentru cine. Exagerearea carantinei (ca durata / severitate), poate produce daune nasoale din alte parti, trivializarea carantinei poate duce la o raspandire catastrofala a numarului de cazuri.

De aceea este nevoie ca cineva sa ridice capul din nisip si sa se uite la orizont pentru a putea vedea incotro trebuie sa o luam.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

Noutatile zile despre Coronavirus le gasiti:

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

Articole anterioare pe tema coronavirusului:

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

Articole ulterioare pe tema coronavirusului:



Bani albi pentru zile negre

Nu prea mai e vreme de politica pe meleaguri mioritice si poate ca unii o sa ii duca dorul … Dar nu putem sa trecem cu vederea avertismentele legate de dezechilibrele macroeconomice produse de bolsevicii intunecati care au secat toate rezervele si au intins la maxim coarda creditarii ca sa vanda gogosi electorale ca sa salveze un puscarias cu o lovitura de stat. Am tot tras si eu semnale de alarma si m-am cam saturat de scenarii sau mai bine zis m-am saturat ca scenariile mele cele mai negre sa se apropie de a deveni reale, de aceea nu mai reiau ce cred eu ca va urma.

Se plang actualii guvernanti ca PSD a lasat tara in fundul gol: nu tu masti, nu tu combinezoane, lasere de luat temperatura si alte lucruri care ar trebui sa existe in rezerva oricarui stat bine organizat, asa cum orice gospodar are macar o mana de lemne si un sac de cartofi puse deoparte in caz de Doamne-fere!

Bolsevicii insa au impartit fondurile “de rezerva” pentru calamitati in stanga si in dreapta, facand marea imparteala inainde de debarcare. S-au grabit primarii sa faca mari investitii pe ultima suta de metri: drumuri asfaltate in graba aiurea, mariri de salarii ale tovarasilor de la primarie si ale neamurilor angajate si cam atat.

Chinezii au avut fonduri, de aceea au putut institui carantina. Banca centrala are de unde, guvernul are de unde. Ei chiar spera sa mentina cresterea PIB-ului, de aceea incearca sa ii intoarca inapoi la munca pe cei din provinciile cu risc mai scazut. 30% s-au cam intors deja.

Romanii, mai ales pensionarii, au luptat visceral ca sa apere PSD-ul deoarece le-a mai dat 2 bani in plus la pensie. Dar si bugetarii si angajatii la stat s-au comportat la fel de dezinteresat fata de binele tarii si fata de interesele comune alte intregii tari. Acum vor veni marile taieri si marile incercari, mai ales pentru cei care si-au pus nadejdea in partid.

“Blestemat fie omul care se încrede în om şi îşi face sprijin din trup omenesc şi a cărui inimă se depărtează de Domnul” spune Ieremia. Pare dur ce spun si cinic, dar nu fac decat sa trag semnale de alarma: blestemul ne-a ajuns!

Nu avem nicio rezerva, deficitul este la cote maxime, creditarea nu a contat pentru tovarasi, datoriile morman si dezechilibrele sociale nu au contat. Faptul ca firmele private care produc si duc in spate pe toti ceilalti care teoretic au grija de el (a ajuns un muncitor sa duca in spate 2-3 bugetari) nu aveau cum sa tina pasul cu maririle de la stat si ca oamenii fugeau inspre sistemul bugetar nu a contat pentru creierele socialiste care nu mai pridideau in anuntarea de mariri si imparteala de pomeni electorale.

Acum insa vom vedea daca banii pompati se justifica. Vom vedea daca doctorii o sa faca fata, vom vedea daca ISU-urile din toate judetele care au supt milioane de euroi si care au sute de directori si directorasi angajati la salarii frumusele o sa poata administra carantina si o sa poata hrani populatia cand hypermarketurile o sa fie inchise. Vom vedea si daca armata si politia o sa poata sa tina bolnavii recalcitranti in casa si daca o sa poata sa faca fata la valul de furturi si violente care probabil se vor produce inevitabil. Am vazut in China ce se intampla si cum doctorii si asistentele dorm 3 ore pe noapte si cad din picioare de obositi. Oare va fi la fel si la noi? Oare doctorii care au fost printre principalii beneficiari ai pomenilor PSD-ului, vor multumi acum poporului care i-a educat si acum ii plateste cu mult peste media nationala? Dar mai ales, vom vedea daca super-salariile primarilor si consilierilor locali si judeteni au rentat pe masura ce organizarea administratiei publice va fi pusa la mari incercari cand oamenii nu vor mai veni la munca de frica, cand pe ici pe colo vor fi rascoale si proteste si pe scurt cand toata fibra societatii va fi incordata la maxim.

Negarea pericolului si trivializarea mobilizarii: o reactie fireasca

Dorel este constructor. El face casa. Desi se uita pe hartii, se face ca analizeaza proiectul si ca e profesionist, cand iti face casa, cu privire la structura sau la alte dileme ingineresti, Dorel stie mai bine chiar daca nu a facut facultate de specialitate. La cate case a costruit … niciuna nu a cazut! Dorel este un pattern. Cum te afecteaza pe tine, om serios care poate ti-ai facut casa cum trebuie, urmand planul structuristului si avand norocul sa nu dai peste un Dorel? Pai, daca Dorel isi face casa langa tine, sau si mai rau face vreun bloc, la viitorul cutremur poate te afecteaza. In rest, nu prea. Dar la cutremur e posibil sa navaleasca peste tine toti care si-au facut casa cu dorei.

Nea Nelu sfatuitorul este un alt pattern. Nea Nelu lucreaza in constructii, om bun de toate. Nu exceleaza in ceva, nu e specializat, face ce-apuca si ce joburi gaseste. Vrei sa iti faci casa, daca te aude, imediat sare pe tine cu sfaturi: sa faci asa, sa nu faci asa. Nici nea Nelu nu a facut studii, dar are o ura irationala pe structuristi care “baga prea mult fier”. Daca cumva ai apucat sa faci casa dupa proiect, nea Nelu o sa rada de tine ca esti un fraier si o sa te priveasca cu mila: saracu de tine, daca nu ai stiut si tu, daca nu ai avut cine sa te sfatuiasca. Nea Nelu e un alt pattern si mai greu de ferit de el decat Dorel pentru ca daca Dorel este sef, nea Nelu e in actiune si nu stii daca nu cumva chiar acum lucreaza la casa ta si cand leaga sarmele la fundatie, nu urmareste chiar 100% ce scrie la carte, si face cum a vazut si el pe la altii.

In special in Romania, alergia la specialisti si priceputul la toate este mai raspandita decat coronavirusul in China. Sa nu ne temem deci daca multi vor nega riscurile si vor tata cu trivialitate toate apelurile autoritatilor – fade apeluri si fade masuri oricum. Dar chiar daca fiecare “stie-mai-bine” are in coltul capului o temere ca “daca o fi asa”, trezirea va fi prea tarzie.

Dar nu doar noi romanii suntem asa, ci e ceva ce tine de spiritul latin. Se tot intreaba oamenii, de ce in Italia e explozia asta. Iata un posibil raspuns:

Premierul italian Giuseppe Conte a acuzat că un spital din Lombardia a încălcat protocoalele: „Este clar că a existat un focar şi că virusul s-a răspândit de acolo. Până acum se știe, a existat management la nivelul unei structuri spitalicești care nu este în întregime în conformitate cu protocoalele prudente recomandate în aceste cazuri, iar acest lucru a contribuit cu siguranță la răspândire.”

Sursa

Cazuri similare vor fi si sunt deja si la noi. Am vazut o doctorita “specialista” la Craiova care declara cu sictir pe aeroport ca “niciun caz nu a fost depistat” la pasagerii aceia veniti din Italia. In timpul interviului si probabil in timpul “verificarilor” nu a purtat masca, pentru ca “ea nu se sperie”. Evident nu a declarat asta, dar asta spunea prin limbajul non-verbal. De asemenea, expertii epidemiologi care au venit sa verifice posibilii infectati, nu s-au gandit sa nu mai treaca pasagerii prin aeroport pentru ca daca sunt infectati pot bloca total activitatea si oricum depistarea e problematica (daca au citit doua boabe despre acest virus). Ei au facut acea verificare a temperaturii (desi din ce stiu nu avem aparate, deci probabil au facut doar interviuri) si apoi au lasat oamenii in pace. Presa fiind gramada pe-acolo, a oprit oamenii in mijlocul aeroportului ca sa le ia interviu despre ce se intampla in Italia si despre ce le-au facut astia. Amuzant cum unii luau interviu altora despre cum astora le luasera altii interviu. Caci acea verificare este cel mult spus un interviu.

Am mentionat intr-un articol anterior ca exista 3 nivele de reactie la criza: 1) negarea, 2) temerea / pregatirea, 3) haosul. Data fiind viteza propagarii, multi o sa fie blocati in etapa 1. Oricum eu cam cred ca cei aflati acum in etapa 2 sunt tarziu, pentru ca pregatirea – pentru a fi facuta asa cum trebuie (poate voi comenta intr-un articol ulterior) presupune in primul rand izolare, iar cine nu s-a izolat deja este deja nepregatit.

Fiecare criza are insa mai multe puseuri si etape si cele 3 nivele de reactie se repeta pentru fiecare etapa in parte. Acum cateva luni, multi nu credeau ca exista aceasta boala si ziceau “este facatura”. Acum, desi au acceptat, zic ca “la noi nu o sa ajunga” sau altele … Pregatirea este deci intarziata si din pacate autoritatile au cu totul alte prioritati, legate de imagine, spalarea putinei, protejarea propriului scaun si alte scopuri total inutile data fiind gravitatea perspectivelor. In ziua de astazi, din pacate cei care realizeaza ce se intampla si care pot da o mana de ajutor, se simt neputinciosi si doar nebunia ii va impinge sa traga lucrurile inainte. Criza actuala este un test pentru omenire. Primul test tine de organizare, in etapele urmatoare se va testa daruirea si jertfa unora care o sa fie in linia intai si o sa incearca sa blocheze mormanul de rahat ca sa nu loveasca dintr-o data in ventilator (doctori, politie, armata) iar in cele din urma o sa fie testate chiar valorile umane de baza. Cand magazinele o sa fie goale, politia lipsa, salvarea lipsa, vom vedea umanitatea din noi daca rezista tentatiilor si in ce masura. Problema este ca tu chiar daca treci testul, fie cel cu organizarea, fie cel cu jertfa pentru cei din jur, fie cel cu valorile umane de baza (sa nu omori pe vecin ca sa ii furi conservele), inevitabil vei suporta consecintele celor care nu au trecut aceste teste pentru ca Dumnezeu da ploaie si peste cei buni si peste cei rai. Si acum avem o ploaie acida.

Simulator Coronavirus

Am tras nitzel de mine si am incropit un mic calculator pentru a explica prin cifre ce inseamna cei trei parametrii pe care ii repet periodic: rata de raspandire, rata fatalitatilor si rata cazurilor severe.

Poate ar fi mai bun un excel ca sa poata fiecare sa se joace cu el, dar sunt deschis la sugestii. Nu prea ma tenteaza imbunatatiri grafice, stiu ca un slider dinamic n-ar strica, dar importante sunt calculele nu briz-brizurile.

M-ar interesa de la cititori:

  • daca exista ceva similar;
  • daca exista un feed de unde pot luat date usor (nu ma apuc acum sa parsez, daca imi face cineva un feed); ar fi bun pentru a lua parametrii in fiecare zi in functie de situatie; cat oi putea mai modific eu, dar cum sunt vremurile …

Mai am in plan sa fac o versiune in care sa cresc incremental rata mortalitatii pe masura cresterii numarului de cazuri severe. De ex, noi in Romania avem 95 de paturi pentru terapie intensiva; in total zice dl ministru, pentru Coronavirus avem 2500 paturi. Nu stiu daca avem personalul medical pentru paturile astea dar sa zicem ca avem. Este clar ca la o crestere a numarului de cazuri severe peste 2500, in cazul Romaniei, numarul de morti va creste, deci rata cazurilor fatale va fi mai mare. De aceea ma gandesc ca pentru fiecare 2500 in plus sa adaug 0.1 la rata mortalitatii. Atunci sa vedem ce iese …

Ce mai am in plan: introducerea ca parametru a perioadei de progresie (in cat timp 1 om da la cat este setata rata raspandirii).

1 5 6 7 8