Încă o teorie ştiintifică în acord cu Biblia

Nu prea este in domeniul meu nici stiinta si nici Biblia, dar nu stiu cati ati observat in ultimul timp o convergenta din ce in ce mai mare intre viziunea crestina asupra lumii si tendintele descoperirilor si ideilor din cosmologie. Nu vreau sa reiau discutia despre “particula lui Dumnezeu” pe care eu cred ca nu o vor descoperi niciodata oamenii de stiinta desi din credinta ortodoxa cunoastem ca Dumnezeu tine lumea prin pronia Sa, care nu este exclus ca sa aiba si o manifestare materiala chiar daca discreta si imposibil de observata, prin acest camp Higgs.

Ca o mica paranteza, putin stiu ca in catolicism, pronia lui Dumnezeu nu se manifesta prin prin energia necreata care vine din Dumnezeu in mod constant precum un izvor se revarsa dintr-un ocean infinit, ci pronia este materiala, energie creata, numita “gratie divina” care a ramas in lume dupa crearea universului si  este “admninistrata” doar de Papa, de aceea Papa se numeste pe sine “loctiitorul lui Hristos” pentru ca fiind singurul administrator al acestei energii create, poate face cu ea ce vrea, dupa libera sa vointa, inclusiv sa lucreze impotriva vointei lui Dumnezeu, pentru ca este in puterea lui, nu? Teoreticienii catolici, dupa putina mea cunoastere, nu “I-au oferit” lui Dumnezeu nici macar niste “callback”-uri in aceasta energie, adica macar sa zica ca daca Papa nu face voia lui Dumnezeu, gratia divina nu mai asculta de el. Este exlus! Papa manipuleaza gratia divina, deci ce face Papa este voia lui Dumnezeu. Chiar daca Papa om fiind, poate sa greseasca. Iata deci cum de la o problema teologica destul de dificila si cu mult peste masura muritorilor de rand, se ajunge in timp la schimbari aduse credintei care pot merge pana acolo in a face din Papa un dumnezeu temporar, care are propria vointa si propria putere, deoarece in catolicism, Dumnezeu nu mai intervine asupra lumii, a lasat-o in voia papei, prin aceasta energie creata. In ortodoxie, Dumnezeu tine lumea in permanenta si revarsa asupra ei purtarea Lui de grija prin energia necreata. Toate cate le stim despre aceasta, le-am aflat de la sfintii care au vazut aceasta energie, au inteles-o, au experimentat-o atat cat a putut fiecare si numai increzandu-ne in ei stam drepti si  primim cele aflate de la ei, prin marturia sfinteniei lor dar mai ales prin canonizarea lor de catre Biserica si acceptarea acestor invataturi.

Asadar, de aceea banuiesc eu ca bosonul lui Higgs nu va fi descoperit niciodata, deoarece tainele lui Dumnezeu nu pot fi puse sub microscop. Se poate pune sub microscop Slava lui Dumnezeu, dupa cuvantul “cerurile spun Slava lui Dumnezeu si facerea mainilor lui, o vesteste taria”. Altfel spus, “taria”, adica materia vazuta aduce marturie despre procesul creativ al lui Dumnezeu, toate teoriile descoperite nu vor converge decat catre descoperirea unei unitati si inteligente in “design”-ul Universului, dar nu este exclus ca la un moment dat si procesul de creatie sa fie demonstrat prin descoperirile viitoare. De fapt, aceasta marturie deja exista, sta insa in limitele noastre sa acceptam si sa intelegem aceasta facere pe care taria o vesteste.

Iata insa noua teorie stiintifica care mi-a atras atentia prin similitudinea intre principala teza propusa de aceasta si viziunea crestina asupra timpului:

Oamenii de stiinta de la doua universitati din Spania sustin ca fizicienii s-au inselat si ca actuala teorie despre Univers este complet gresita. Universul nu este intr-o continua expansiune, asa cum sustineau pana acum astrofizicienii, ci dimpotriva. Timpul incetineste si intr-un final se va opri. Atunci, intregul Univers va “ingheta” pentru totdeauna, ca si cand ai transforma o imagine video intr-o captura foto, explica profesorul José Senovilla, de la Universitatea Basca din Bilbao, citat de Daily Mail. (Sursa: Yahoo News)

 

Exista in ultimul timp o inflatie de stiri de genul acesta cu ce au mai descoperit oamenii de stiinta in legatura cu universul. Insa aceasta parca are ceva special, se aseamana foarte mult cu viziunea crestina asupra lumii, conform careia timpul se va consuma si vom trai “vesnicia”. Vesnicia este un concept foarte greu de inteles, mai ales pentru cei care nu au facut matematica superioara unde operatiile cu infinitul sunt ceva obisnuit. Desi la o prima raportarea a noastra la infinit, il concepem ca pe o curgere fara sfarsit a anilor, numai obisnuinta noastra cu timpul si ancorarea in concretul dinamicii acestuia ne impiedica sa acceptam ca vesnicia poate sa insemne cu totul altceva, pur si simplu o instanta, o stare in care nu exista timp si in care vom exista asa cum vom fi pregatiti in momentul mortii, in ultima clipa. Noi nu avem experienta vietii in afara timpului, dar asa cum pana la primul om care a iesit in spatiu, nu am avut nici experienta vietii in afara gravitatie, nu este exclus nici ca omul nu poate sa exista in afara timpului, asa cum il stim noi. Nemaiexistand curgerea timpului si dinamica acestuia dinspre trecut inspre viitor, in vesnicie este exlusa si posibilitatea transformarii noastre. Ce vom fi acumulat in timpul vietii, aceea vom fi atunci. Bineinteles, pentru a ne facilita trecerea, probabil Dumnezeu a conceput oarece “spirale” la granita intre timp (timpul nostru) si vesnicie, iar Judecata de Apoi are probabil si ea un specific aparte.

Ca o mica paranteza, mi-a ramas in minte cat de gresit pot sa inteleaga unii oameni ce este raiul si vesnicia, atunci cand nu au o minima decenta sa vada ce spune Biserica si ce ne invata in legatura cu acestea, ci isi construiesc propriile viziuni pe basme si povesti auzite din copilarie din folclorul popular. Bunaoara, un var de-al meu imi marturisea ca el nu isi doreste sa ajunga in rai, deoarece acolo este cam plictisitor, ingerii canta lui Dumnezeu tot timpul, totul e lumina si pace, nu e voie sa petreci etc. El vrea sa ajunga in iad, caci acolo vor fi chefuri si distractii. Omul acesta avea chiar in jur de 35 de ani cand mi-a marturisit aceasta viziune a lui si nu era doar o gluma sau o simpla discutie speculativa, ci chiar exprima viziunea lui, de vreme ce chiar si sotia lui stia despre aceasta. Cei mai multi necredinciosi sau slabi in credinta, au macar decenta sa marturiseasca ca nu stiu ce va fi, sau se apara zicand ca “nimeni nu s-a intors de acolo sa ne spuna cum e”, desi multi s-au intors si ne-au spus.

Asadar, vesnicia este clar ceva deasupra timpului in sens de altfel decat timpul, dar nu lipsa timpului nu implica lipsa vietii, adica nefiinta. Cu siguranta vesnicia are o dinamica a ei, deoarece nu este obligatoriu ca dinamica sa fie apanajul timpului chiar daca bineinteles este o caracteristica indubitabila a acestuia. Faptul ca nu ne mai putem pocai dupa moarte, ca nu mai putem regreta raul pe care l-am facut si nu putem sa ne transformam pe noi pentru a ne pregati pentru intalnirea cu vesnicia, nu este o consecinta a unei presupuse justitii a lui Dumnezeu care la intalnirea cu El, near zice: “De ce nu te-ai pregatit cand ai avut timp!?”. Nu de asta nu ne va lasa Dumnezeu sa ne pocaim cand Il vom intalni. Neputinta pocaintei dupa moarte este tocmai o constrangere a vesniciei in care orientarea noastra, vectorul pe care ni l-am construit in viata – adica inima noastra – va fi activat si se va naste la o noua viata, in sensul unei noi si diferite dinamici. Deci pocainta nu mai este posibila in vesnicie tocmai din cauza unor incompatibilitati intre constructia vesniciei si posibilitatea remodelarii fiintei noastre. Dumnezeu ne-a randuit insa toate cele necesara in aceasta viata pentru a ne pregati pentru viata in vesnicie si chiar pentru a o experimenta incepand de aici.

Mie unu mi se pare uimitor ca macar ca simple teori sau expuneri de pareri ale unor oameni de stiinta, idei compatibile cu viziunea crestina asupra lumii se nasc si prind contur. Recunosc insa ca nu va exista niciodata o legatura foarte stransa  si o simbioza intre deductiile stiintei si tainele Bisericii, dar stiinta nu este altceva decat unealta prin care descoperim Slava lui Dumnezeu, si cu cat functioneaza mai bine si cu cat merge mai departe, vom vedea inca o nuanta a acestei Slave, o vom admira dintr-un nou unghi si aceasta observatie ne va bucura si ne va minuna.

Paradoxalul Hawking

Apropiindu-se de moarte, în loc să se dumirească, Hawking pare să se rătăcească şi mai mult. Ca unul care a lansat un paradox ce îi poartă numele, dupa ce viaţa lui constituie un adevărat miracol, prin faptul că ştiinţa căreia îi slujeşte îl dădea de mult mort, Hawkins a început în ultimul timp să îşi articuleze şi mai mult declaraţiile de ateist activ şi convins.

Mie mi se pare paradoxal cum poate un fizician sa nege existenta raiului si a iadului, a unei posibile lumi paralele, in conditiile in care tot ce a descoperit stiinta pana acum este un mare semn de intrebare, la urma urmei nimic din ce s-a descoperit nu da doar ca posibile alte universuri ci chiar le prezinta ca pe consecinte firesti ale viziunilor prezente principale ale stiintei asupra universului (vezi ce zic cei de la CERN).

In ciuda inteligentei sale si a vremurilor in care traim, se pare ca Hawking a ramas blocat cam in fizica newtoniana in raporturile sale cu Dumnezeu.

Ce face Hawking prin declaratiile sale repetate impotriva religiei, nu este doar lipsit de fair play si neonest: el se foloseste de autoritatea sa in stiinta pentru a emite opinii intr-un domeniu care ii este total strain si in care nu are nimic de spus. Hawking se foloseste de notorietatea sa pentru a-si exprima convingerile sale religioase ascunzandu-le sub umbrela unei false argumentari stiintifice care in mod evident nu exista, de vreme ce stiinta actuala nu are nici cea mai vaga idee despre ce a fost inainte de Big Bang si de asemenea nu are nici cea mai vaga idee daca nu cumva exista 20 de universuri paralele, sau poate chiar o infinitate.

Dupa cum spunea si Radu Preda in interviul din Evenimentul Zilei (preluat si de Realitatea), dacă, de pildă, noi am spune că trei sferturi din legile ştiinţelor exacte sunt doar ipoteze şi că ştiinţa are o foarte mare doză de neobiectivitate, s-ar supăra oamenii de ştiinţă. Însă un om de ştiinţă ca acesta nu se jenează să ne arunce în faţă faptul că suntem complet fabulatorii. Este o chestiune şi de proporţie, atunci când acuzi. E foarte importantă cultura dialogului.

Oare cum ar fi daca preotii in predici ar incepe sa glumeasca pe seama ignorantei si neputintei oamenilor de stiinta de a ne spune din ce este alcatuit Universul, de vreme ce dupa cum ne explica ei doar 5% este constituit din materia pe care o vedem, restul putand fii pana la proba contrarie “lumea de dincolo” despre care Biblia ne vorbeste de peste 2000 de ani?

Restul de 95% din Univers este atat de necunoscut incat oamenilor de stiinta, si in special astrofizicienilor ar trebui sa le fie teama sa faca declaratii de genul celor pe care le face Hawking tocmai pentru ca sunt penibili, precum “savantii de renume mondial” din vremurile de trista amintire care nu incetau sa se bata cu pumnul in piept ca iata, am zburat in cer si nu l-am gasit pe Dumnezeu – lucru de altfel penibil pentru ca niciodata Biblia nu a spus ca Dumnezeu se afla in cerul fizic care este deasupra noastra, pentru cine stie limba greaca si cunoaste Sfanta Scripturia, exista numeroase cuvinte grecesti care in limba romana sau in altele au fost traduse cu “cer”, tocmai din lipsa altor termeni, ceea ce bineinteles le-a cam taiat din semnificatia initiala, mai ales cand sunt citite de rauvoitori.

Revenind la Hawking, nu mai am de spus decat un lucru: intr-un interviu recent, un cercetator de la CERN a dat urmatoarul raspuns la intrebarea: ce ne facem daca nu gasim bosonul higs (particula lui Dumnezeu)? Asteptandu-ma de la el la un raspuns foarte interesant si foarte plin de seriozitate, am ramas insa socat, dintr-o data cercetatorul mi s-a parut un adolescent superficial care se distreaza facand experiemente in laboratorul de chimie dar care nu are habar de ce pune in eprubeta si ce se intampla in experiment. Raspunsul acestui cercetator a fost: “Daca nu vom descoperi bosonul higgs, va fi fascinant, deoarece in acest caz, vom putea spune cu certitudine ca nu stim nimic”. Nimic nu stie nici Hawkins, nici macar nu vede dragostea lui Dumnezeu care i-a daruit ani multi de pocainta cand stiinta il dadea mort. Este trist sa vezi un om atat de distrus, atat de lipsit de orice perspectiva. Este si mai trist sa vezi cum din multitudinea de oameni luminati si astrofizicieni mult mai importanti prin prizma rezultatelor lor, presa a facut din Hawkins o vedeta mediatizata mult mai mult decat ar merita, comparabil cu alti colegi.

Alte articole recomandate:
Internationally Renowned Philosopher Denounces Richard Dawkins As A ‘Secular Bigot’
Famous Atheist Antony Flew Changes Mind, Believes in God

Bulele Căii Lactee

Să se veselească cerurile şi să se bucure pământul, să se zguduie marea şi toate cele ce sunt întru ea; să se bucure câmpiile şi toate cele ce sunt pe ele. (Psalmi 95,11)

Parca dorind sa ne arate ca bulele sunt un fenomen universal si peren, nu doar o consecinta a lacomiei bancherilor, NASA a dat recent publicitatii o poza care ne schimba cu totul perceptia asupra Caii Lactee, mama noastra, galaxia care  s-a dovedit a ne fi o gazda buna de atata vreme.

Am incercat sa vad cateva explicatii. Bineinteles, astronomii au ramas toti cu gura cascata. Cativa s-au incumetat la vreo 2-3 explicatii, ca sa nu credem ca sunt total in afara controlului. Cea mai amuzanta mi s-a parut cea conform careia atunci cand gaura neagra masiva din centrul galaxiei consuma cam multa materie … asa cum fac oamenii cand se umfla prea mult cu bucate peste masura … se mai si desumfla. Halal explicatie, culmea ca unii au preluat-o fara sa sesizeze ca e pur si simplu un banc, oamenilor nu le-a venit in minte altceva.

Descoperirea a adus totusi veselie in randul astronomilor ca si a celor pasionati de astronomie. Desi nu stim cu ce se mananca aceste bule, desi nu stim unde se incadreaza in modelul Big Bang (daca se poate incadra undeva sau doar o trecem si pe asta la exceptii), totusi putem sa fim optimisti. Asta e bine. Iata ce a declarat unul dintre astronomii care au descoperit bula: “Imi place un cuvant al lui Isaac Asimov care spunea ca nici o descoperire nu incepe cu Evrika! ci cu Asta e amuzanta! (That looks funny!)”. Maestre, arata funny dar cu ce se mananca?

Marea mea mirare, este cum de i-au dat deja varsta de 1 milion de ani, daca ei nici nu stiu ce sunt astea, de unde vin si unde se duc.

Mai pe larg aici:

NASA’s Fermi Telescope Finds Giant Structure in our Galaxy

Scientists Speculate Milky Way ‘Bubbles’, a Black Hole ‘Belch’

Milky Way Bubbles Discovered by Gamma Ray Telescope

Evoluţionismul şi simţul estetic

sing-monkeyNu ştiu cum explică evoluţionismul simţul estetic. Poate că îl explică ca pe o reacţie chimică ce are ca scop să ne relaxeze simţurile în vederea pregătirii pentru următoarea vânătoare şi să ne producă nu ştiu ce hormoni care nu ştiu ce funcţie au, dar cu siguranţă aceasta este importantă pentru evoluţia speciei, pentru că dacă nu ar fi, nu s-ar povesti, adică evoluţia – un proces prin care redundanţele sunt eliminate şi doar optimul este conservat şi stimulat – nu ar fi generat şi nici permis dezvoltarea acestei funcţii. Sau dacă nu pentru vânătoare, cel puţin pentru dezvoltarea socială s-a dezvoltat la om simţul estetic.

De altfel, nu ştiu dacă aţi observat, dar când evoluţioniştii nu pot să explice de ce omul sau un animal, sau chiar o floare are o anumită funcţie X sau manifestă un anumit comportament Y, bagă chestia cu “rol social”, adică chestia X sau Y, care nu e utilă la vânătoare sau sex, s-a dezvoltat pentru ca să ajute comunicarea între indivizi şi dezvoltarea socială sau de haită. De exemplu, trandafirul roşu era roşu ca să comunice la vaci să nu îl mănânce.

Mi s-a pus pata pe ahtiaţii evoluţionişti în legătură cu simţul estetic pentru că ramân uimit uneori până unde ajung cu presupunerile nişte pseudo-cercetători care doar de dragul de a folosi un limbaj trandy şi o argumentaţie spicy, atunci când vor să lase publicul cu gura căscată, bagă o deducţie de asta aberantă, de genul: “oamenii se relaxează când aud un ciripit de păsărele deoarece în decursul evoluţiei am învăţat că sunetul păsărerelor înseamnă că totul e OK împrejur. Doar când e linişte trebuie să ne îngrijorăm” (iote discursul despre cum ne afectează sunetele). Acum omul nu e el prea cercetător, e un mic afacerist care învaţă lumea chestii despre cum ne afectează sunetele. Nu a putut spune prea multe lucruri in discursul de la Ted, dar deşi chestia asta pare interesantă, pe mine m-a şocat până unde a mers alienarea asta mintală cu evoluţionismul încât să nu ne putem scărpina în … fără să dăm o explicaţie din trecutul nostru cel de multe milenii în care ne-am târât prin grote şi am vânat mamuţi. Nu doar că domnul cu chelie nu are probabil nici în chin nici în mânecă cu evoluţionismul, adică pun pariu că nu a studiat el cum reacţionează de exemplu maimuţele la anumite sunete ca măcar într-o logică evoluţionistă aflându-se, să extrapoleze la oameni să zică, da dom’le, cimpanzeii se calmează când le cântă piţigoiul, dar omul pretinde că ştie ce efect are sunetul asupra stărilor de spirit ale omului, adică aş avea oarece pretenţii de la el să aibă un minim bun simţ să admită că ciripitul păsărelelor ne relaxează pentru că este pur şi simplu frumos, ne trezeşte poate amintirea unei plimbări plăcute prin parc alături de o fiinţă dragă, sau poate ne aminteşte de o poezie frumoasă cum ar fi “somnoroase păsărele”. Deh, ei nu îl au pe Eminescu săracii, poate de aia sunt atât de alienaţi spiritualiceşte şi omeneşte în general. Poate de aceea caută să măsoare cu o banală riglă evoluţionistă acolo unde Dumnezeu a sădit un pattern de fractal infinit de frumos, de complex şi de sensibil. Şi poată că în lungimea aia de undă plantată de Dumnezeu se găseşte misterul care ne face să tresărim când auzim cântecul unei păsărici, dar noi dăm pe altă frecvenţă şi astfel auzim doar un banal chatter indescriptibil, o teorie seacă şi stupidă care nu are nu doar o minimă bază ştiintifică dar nici măcar bunul simţ să admită că habar nu are de ce omul are simţ estetic şi de ce unora le place roşul iar altora albastrul.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~  ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

Alte recomandări:

We are doomed! Evolutia favorizeaza cocalarii

Intre 1% si 100%

percent.GIFMi s-a intamplat sa dau peste un site foarte interesant despre Fizica Particulelor: www.fizicaparticulelor.ro care se doreste a fi un site de popularizare a stiintei. Sau cel putin asa il lauda BBC. Mie unu mi se cam stramba nasul cand aud de popularizarea stiintei ca eram pe vremuri fan al unor astfel de reviste de pe la noi in care OZN era rubrica permanenta iar Fenomenele paranormale erau stirea saptamanii. Cred ca boporul si stiinta sunt doua lucruri care nu prea merg in comun. Si sa nu imi ziceti de wikipedia, ca odata cautand eu despre Coca-Cola si nenumaratele ei (d)efecte, wkipedia nu mi se parea prea diferit de site-ul lor oficial unde numai informatii obiective nu prezinta, in restul totul e frumos.

Site-ul asta cu fizica particulelor nu e cine stie ce de el, adica o colectie de traduceri de pe niste site-uri pentru copilasi si cateva contributii si comentarii sub genericul “Stiri” printre care am dat si de o stire cu titlul “Florida si evolutionismul” in care autorul isi exprima plastic uimirea ca in Florida in sfarsit copiii o sa invete ca se trag din maimuta.

Ce m-a facut sa zambesc insa la acest comentariu, a fost mentionarea “stiintifica” dar totodata datatoare de multe intelesuri despre cat de stiintific trateaza autorul aceasta informatie: “oamenii de ştiinţă, sau peste 99% din ei”, ca si cum 1% ar fi cantitate neglijabila, sau ca si cum ar exista vreun sondaj prin care sa reiese ca acesti 99% … “consideră teoria evoluţiei ca adevărată”. Inca o boaba de amuzament, o constructie ilogica din cap si pana in coada si de-a lungul lor.

Daca nu v-ati prins, iata cum sta treaba pe scurt: Teoria evolutionista ii zice asa – adica teorie – si nu ii zice Stiinta Evolutionista, tocmai pentru ca este “teorie”, adica un ansamblu de idei, de ipoteze, chestii abstracte care nu pot fi inca considerate absolute, sau adevarate. Deci de unde si pana unde astia 99% o considera adevarata si de ce ii mai zic teorie daca oricum sunt toti de aceeasi parere (chiar daca doar 99%) iar in primul rand ce conteaza parerea, oamenii de stiinta se ocupa cu studii si cu cercetari, putem spune doar ca 90% prefera ciocolata neagra sau ca 20% dorm 5 ore pe noapte, nu ca sunt de acord cu o teorie care nu a fost dovedita, ba chiar are multe probleme pe care intre ei nu evita sa le discute, dar cand dau interviuri nu ezita sa se declare pentru evolutie

Este trist sa vezi atata ignoranta fata de alte pareri si sa vezi cat de obtuz poate fi un tanar care opereaza cu stiinta si doreste sa o popularizeze si la altii. Iar prin munca sa dovedeste ca este bine intentionat si ca nu o face pe bani, cum o fac cei cativa membrii ai societatii civile care pentru cateva busrse in SUA raspandesc ciuma in mass-media romaneasca.

In primul rand omul daca este de parere ca evolutia este adevarata, nu trebuie sa mai minta si pe altii ca toti oamenii de stiinta sunt de aceeasi parere cu a lui, deoarece nu e chiar asa. E adevarat ca marea majoritate a oamenilor de stiinta sunt evolutionisti, dar nu poti spune cat la suta asa cum nu poti spune ca toti. O simpla cautare pe Google va poate spune si va poate da cateva nume care nu sunt deloc de aruncat in aia 1% care au ipoteze “religioase”.

Iata ce a scos la iveala o simpla cautare pe google:

http://www.christiananswers.net/creation/people/home.htm – Creationists holding DOCTORATES IN SCIENCE
Some Real Scientists Reject Evolution
Scientists Admit: Evolution Not Supported By Facts!

In final iata opinia unuia dintre cei 1% care neaga evolutionismul:

“Evolutionismul este o poveste pentru adulti. Aceasta teorie nu a ajutat cu nimic la progresul stiintei. Este inutila” – Louis Bouroune – fost presesdinte al “Biological Society of Strasbourg”, director al “Strasbourg Zoological Museum”, si mai apoi Director of Research at the French National Centre of Scientific Research, citatul fiind preluat din “The Advocate”, 8 Martie 1984

q.e.d.

UPDATE 29 IAN 2014: site-ul fizicaparticulelor.ro nu mai exista … ori a fost hacuit … ori e in reconstructie

Există Dumnezeu?

— un fragment din “Cartea raspunsurilor” de Don Batten

Biblia incepe cu afirmatia: ‘La inceput Dumnezeu a creat cerurile si pamantul’ (Gen. 1:1). Existenta lui Dumnezeu se subintelege, este ea insasi evidenta. In Psalmul 14:1 ni se spune, “Nebunul zice in inima lui: “Nu este Dumnezeu!” s’au stricat oamenii, fac fapte urate; nu este niciunul care sa faca binele”

Aici vedem ca Biblia face legatura intre gandurile corupte despre Dumnezeu, in special negarea insasi existentei lui, si o morala corupta. Si e adevarat ca, daca nu exista un Dumnezeu, nici un Creator care da regulile, atunci suntem in deriva din punct de vedere moral. Cand copii lui Israel si-au uitat Creatorul pe vremea Judecatorilor, cand nu aveau pe nimeni care sa ii conduca catre credinta in Dumnezeu. “..fiecare facea ce i se parea corect in ochii lui” (Judecatori 21:25) si haosul domnea.

Vedem cum acelasi lucru se intampla si azi. Tarile unde odinioara oamenii il onorau pe Dumnezeu, recunoscand ca “..Dumnezeu era in Hristos, impacand lumea cu Sine” (2 Cor. 5:19), experimentau astfel o prosperitate si o siguranta fara precedent. Aceleasi tari astazi se naruie in timp ce oamenii ii intorc spatele lui Dumnezeu. “Corectitudinea/Neprihanirea inalta un popor, dar pacatul este rusinea popoarelor.” (Prov. 14:34)

In timp ce natiunile isi intorc spatele la Dumnezeu, traind ca si cum El nu ar exista, pacatul inunda totul – prin coruptie politica, minciuna, lene, afisarea publica ostentativa a bogatiilor, crime violente, avorturi, hotii, adulter, dependenta de droguri, alcool, jocuri de noroc si alte lacomii de tot felul. Ecourile economice le urmeaza sub forma cresterilor de taxe si guvernele imprumuta bani pentru pentru plata a tot mai multor forte de politie, inchisori si sisteme de securitate sociala care sa carpeasca aceste probleme aparute.