Acest Titanic numit Europa

Am vazut si eu in sfarsit pentru prima data Titanicul. Pentru ca nu imi plac filmele romantice, l-am evitat pana acum, insa pentru ca Max Keiser si Gerald Celente fac des referiri la aceasta catastrofa total incredibila si improbabila, m-am gandit totusi sa vad si eu filmul ca sa inteleg mai mult din situatia in care ne aflam – in sensul emotiilor si reactiilor traite de pasagerii Titanicului. Iata mai intai cateva linkuri de articole care fac comparatie intre Europa si Titanic, cu mentiunea ca nu le-am citit si nu le recomand in special, vreau doar sa exemplific ca aceasta comparatie nu este deloc o exagerare a mea si nu este doar o metafora menita sa atraga interesul cititorilor: Financial Sense Newshour (un podcast economic foarte popular realizat de James Puplava): Europe’s Titanic Seems to Be Sinking (15 Mai 2010) Foreign Policy: A Continent, Sinking (20 Iulie 2011) equitymaster.com: Europe’s Titanic Moment (29 Nov 2011) De ce compara diversi oameni Europa actuala cu Titanicul? Cum de a ajuns Europa de rasul lumii incat sa fie comparata cu o nava care s-a scufundat la prima sa lansare la apa si care nu era orice nava ci cea mai mare construita la vremea ei? Nu este greu sa ne dam seama de ce aceasta comparatie este atat de clara si atat de des folosita pentru a exprima pericolul iminent in care se afla Europa acum. Nu vreau sa detaliez acum situatia in care ne aflam, cum s-a ajuns aici si de ce intrarea la apa este iminenta. As vrea doar sa enumar cateva elemente similare din cele doua aventuri: Titanic si UE. In primul rand, ambele sunt realizari extraordinare, iesite din comun, lucruri marete pentru care multi s-au scremut indelung ca sa le realizeze. Insa asa cum si Babilonul s-a prapadit, orice lucru maret pe care oameni il realizeaza din mandrie si fara binecuvantarea lui Dumnezeu si fara a se gandi macar ca Dumnezeu i-a ajutat ca sa il realizeze, va pieri mai devreme sau mai tarziu. Istoria aduce marturie in acest sens. In ceea ce priveste Titanicul, exista zvonul ca un angajat al companiei care detinea Titanicul a declarat presei la lansare ca nici macar Dumnezeu nu il poate distruge, Titanicul este indestructibil. Cu siguranta nu doar un om gandea asa, probabil el exprima doar o stare a lucrurilor generalizata, asa cum si astazi, antihristii din Europa, ateii care baga pumnul pe gat in principal crestinismului, nu sunt doar o exceptie ci ei reprezinta o stare generalizata: lepadarea de Hristos. Ca exemplificare incontestabila a acestei realitati este in primul rand faptul ca in Tratatul de  la Lisabona (numit tratat dar de fapt constitutie) nu s-a mentionat nici macar o realitate istorica incontestabila, anume faptul ca crestinismul a contruibit la edificarea valorilor europene care teoretic acum ne unesc si ne cheama impreuna sa avem un viitor comun. Am putea spune ca poate acei politicieni care au conceput si au votat acest tratat sunt doar o mana de oameni, nu reprezinta popoarele europene si prin

Read more

Benigni cucereste America

La Conan O’Brien: Prin felul sau de a fi, Benigni reuseste (fara sa fie repugnat si acuzat de prozelitism) sa le predice americanilor. Ba chiar le citeste din Sf. Augustin. Benigni ii arata lui Conan ca love nu inseamna doar sex cum cred ei si nu le predica doar prin cuvinte, ci chiar printr-o exemplificare. Love este iubire si prietenie in primul rand, dragostea te face liber, bineinteles nu sexul, ceea ce inteleg majoritatea prin dragoste. Nu stiu cat este regie si cat este jovialism italian in comportamentul lui Benigni, dar la urma urmei nu mai conteaza, rezultatul este uimitor. Atunci cand nimic nu se mai poate face cu anumiti oameni, umorul, prietenia simpla dar intensa ne ajuta sa ni-i atragem, ne ajuta sa cream punti de comunicare dar mai ales de comuniune. Este o lectie pentru multi dintre noi, o lectie despre cum sa traim. Benigni la Letterman:   Berlusconi e un porc: Despre miracolul vietii (fascinant): Despre poezie (secventa din “La tigre e la neve”) – poezia nu e afara, e inauntru – trebuie sa alegeti bine cuvintele; frumusetea a inceput cand cineva a inceput sa faca alegeri; – indragostiti-va, daca nu va indragostiti, totul este mort; – ca sa transmiteti fericire trebuie sa fiti fericiti; – nu va fie teama sa suferiti, lumea intreaga sufera; – pentru a face poezie un singur lucru trebuie: totul – nu va fie frica de noutatea, noutatea e chestia cea mai veche printre noi

Read more

The Book of Eli – doar încă o carte?

Tocmai am vizionat filmul şi înşir acum câteva impresii la cald, nu înainte de a-i atenţiona pe cei care nu au văzut filmul că probabil o să desconspirez finalul, aşa că … SPOILER ALERT! Primul gând spre finalul filmului a fost: oare apostolii cu sabia şi cu arcul au răspândit Vestea cea Bună? Bineînţeles, este un film, are nevoie de sânge şi arme pentru că altminteri nu atrage atenţia, americanii s-au obişnuit să pună arme, sânge şi sex în filme, asa cum punem sare în mâncare, au ajuns atât de tembeli încât dacă un film nu are aceste ingrediente, nu are public. Regizorii au ajuns astfel să încropească orice scenariu în jurul pistoalelor şi al scenelor “romantice” în care prezenţa cel puţin a unei dive să garanteze măcar audienţa pentru scoaterea banilor investiţi în film. Dar să trecem peste cârcoteala legată de violenţă, vrem nu vrem, asta e cinematografia de azi, un Felini nu vom avea prea curând aşa că să ne mulţumim măcar cu un film care mai stoarce cât de cât o pricină de a cugeta la viaţă şi la lucrurile importante. Iar “The Book of Eli” este un astfel de film. În primul rând, cadrul apocaliptic îndeamnă la cugetare. “Altă dată aruncam lucrurile pentru care acum ne omorâm între noi”, mi-a plăcut mult. Nu ştiu dacă doar eu am dobândit un apetit pentru filmele despre sfârşitul lumii, dar cu criza asta, măcar a cugeta despre “şi dacă totuşi …” putem face, iar americanii, aflaţi în toiul crizei, al unui război perpetuu cu teroriştii şi al profeţiilor mayaşe, nu contenesc a veni în întâmpinarea celor ca mine şi iată că tratează subiecte grave,  dar din păcate mult sub aşteptări. Nu am văzut încă un film serios care se trateze mai concret şi mai elaborat supravieţuirea post-cataclism, fie el război nuclear sau încălzirea centrului pământului din 2012. Mai toate filmele se ocupă fie de supravieţuitori singuratici, fie de momentul catastrofei, nimic despre “cum va fi după” într-un cadru mai larg. Cât despre The Book, storyline-ul este simplu şi nu îl voi mai detalia. Cu siguranţă este de apreciat un film care portretizează un personaj principal creştin şi lupta lui disperată pentru a proteja ultima Biblie aflată pe pământ – cel puţin după părerea lui. Din păcate însă, filmul pune accent prea mult pe violenţă: Eli supravieţuieşte uimitor, ducând misiunea la bun sfarşit – misiune pe care “vocea din cer” i-a dat-o. Dar oare apostolii cu sabia au răspândit Cuvântul? Iată deci că filmul doar foloseşte unele elemente creştine, cu siguranţă mesajul transmis nu poate fi în nici un caz creştin. Dumnezeu nu are nevoie de pistoale pentru răspândirea Cuvântului, fie şi în vremuri post-apocaliptice. Nu discutăm în ce măsură va mai exista ceva după un război nuclear mondial, dar să intrăm în joc. De ce ar avea nevoie Dumnezeu ca protejaţii săi să folosească armele şi să ucidă cu atâta cruzime cum o face Eli? Poate merg eu prea departe, la urma urmei, filmul poate prezenta o viziune protestantă

Read more

Inception – un film despre care se va vorbi mult

[SPOILER ALERT!] Am fost surprins de pozitia #1 pe care o detine deja acest film pe IMDB in topul SF al tuturor timpurilor si nu am rezistat tentatiei sa il vad. Prima idee care mi-a venit dupa ce am vazut filmul a fost ca americanii sunt atat de distrusi incat sunt in cautarea unui nou vis deoarece visul american e mort. Iar a doua idee a fost ca asa cum astia treceau din vis in vis, americanii trec din bula in bula si o sa se trezeasca intr-un mare limbo. Si asa cum filmul se termina cam atarnat in aer, tot asa si cu americanii, nu stim la ce sa ne asteptam de la ei, nu stim daca bula se sparge sau inca nu, mai urmeaza una. Poate o sa revin cu o recenzie mai pe larg, pe scurt recomand filmul macar pentru faptul ca te pune sa gandesti aproape in fiecare secunda, are o mare concentratie de simbolistica iar incarcatura emotionala nu este prea grosiera – cel putin in comparatie cu Matrix – prin urmare filmul nu e tembel si nu te oboseste. Filmul are si o morala: o idee este cel mai rezistent parazit. O simpla idee a mintii umane poate construi orase, poate transforma lumea si rescrie toate regulile. Dar te poate si distruge … Alte cateva bile albe ale filmului ar mai fi: – stimuleaza atentia; e unul dintre putinele firme in care nu am senzatia ca le-am mai vazut si dupa ce se termina nu m-am simtit ca o punga goala, adica gol pe dinauntru (vorba lui Eddy Murphy in Profesorul Trasnit); trecerea si revenirea din plan in plan te stimuleaza sa fii foarte atent ca sa nu pierzi o farama; majoritatea dintre cei care vor accepta provocarea sa vada filmul cu siguranta vor dori sa il vada din nou; – filmul iti induce o interesanta senzatie de efemer; trecerea dintr-un vis in alt vis, laitmotivul filmului, te face sa cugeti la intrebarile fundamentale ale vietii, asa doar daca nu esti un cartof de fotoliu care a ramas masca doar la explozii si impuscaturi; – filmul nu are un happy-end prea explicit; – filmul nu are dulcegariile obisnuite a la Hollywood; cum a intrat Ariadne in scena ma si gandeam ca gata, ea il va ajuta pe Cobb sa uite de Mal, dar nu a fost asa; Ca fapt divers, cica scenariul ar fi luat 10 ani de munca. Iata cum munca combinata cu inspiratia inca mai poat stoarce ceva nou in cinematografie. Articole asemanatoare: – Interpretarea viselor

Read more

L’albero degli zoccoli – un film de excepţie

Este greu de spus orice cuvant despre acest film, deoarece este un film aparte.  As incepe cu mentiunea ca a luat premiul de la Cannes (pe langa alte 14 premii), poate acesta a fost si unul dintre motivele pentru care m-am hotarat initial sa il vad. Pe scurt, filmul prezinta viata de la o ferma la inceputul secolului XX. In ultimul timp, am cautat filme clasice italiene, deoarece cred ca vremurile care ne asteapta vor fi mult mai grele ca mizeria din Italia ante- sau post-belica iar regizorii italieni au reusit cel mai bine sa ilustreze viata oamenilor simpli in toate aspectele ei. Filmul va produce multora plictis, dar pe masura ce timplu trece, cu atat devine mai interesant. Plcitisul vine mai ales dintr-un “altfel” de cinema, filmul nu este deloc un clasic. Eu nu am reusit sa il vad pe tot odata (are 3 ore), dar chiar si pe bucati merge vazut fara probleme deoarece, nu are o actiune sau un fir epic prea elaborat, filmul este mai mult o fresca a vietii unor oameni necajiti, nu ne propune sa urmarim altceva decat oameni, gesturi, vorbe, ganduri. Tocmai din aceasta fresca avem mult de invatat despre cum erau lucrurile alta data si de ce viata grea aveau oamenii, dar totodata si de ce viata binecuvantata si aproape de Dumnezeu traiau ei in acele vremuri si in acele locuri. Pe langa viata grea si problemele cu care se confrunta fiecare familie, filmul este presarat cu momente sublime in care fie preotul spune un cuvant de folos, fie oamenii dau sfaturi copiilor, fie cei batrani ii inavata pe cei tineri. Este o lume uitata si pierduta, insa o luma in care omul nu era rupt de Dumnezeu, nu era fara radacini si aruncat in neantul nihilismului cu care se confrunta in ziua de azi. Chiar si alungati si prigoniti, oamenii nu isi pierd speranta ci pornesc pe o noua cale. In fata orcarui necaz, credinta le calauzeste pasii, iar cea mai mica greseala este pedepsita amarnic si pedeapsa este primita cu smerenie si cu pocainta. Imi este greu sa spun mai multe, de altfel Mike Leigh comentand filmul a spus ca este extraordinar la mai multe nivele iar despre regizorul Ermanno Olmi ca este un geniu si asta este tot. L’albero degli zoccoli este de asemenea filmul preferat al lui Al Pacino. Deja am spus prea mult, poate o sa revin cu link la o subtitrare buna, caci eu din pacate am gasit una care nu merge pana la sfarsit, ultima jumatate de ora din film nu este tradusa, ceea ce este foarte neplacut mai ales ca sfarsitul are multe mesaje si un oarecare aparte fata de restul fimului. Ar fi interesanta de facut o paralela intre Morometii si acest film, ar fi multe similitudini dar si multe diferente. Links: – IMDB – torrent – comentariul lui Mike Leigh

Read more
1 2 3 4 5