Cum ar putea SUA sa transfere nuclearele de la turci la Deveselu?

In primul rand, trebuie sa mentionam un lucru important: in tratatul care permite americanilor sa faca ce vor la Deveselu, Romania are un singur drept: acela de a nu pune intrebari si acela de a nu inspecta locatia. Nici un militar roman (nici macar conducatorul armatei) nu are dreptul sa vina pe acolo sa intrebe: “Ba, voi ce faceti pe-aci?!”.

Tot tratatul de “colaborare” cu americanii se rezuma la faptul ca Romania cedeaza baza de la Deveselu americanilor si acestia isi fac aci treburile lor. In rest, e doar spoiala: prietenia intre popoare, securitate si colaborare pentru pacea lumii blah, blah.

Acesta ar fi un aspect. Un al doilea aspect important ar fi ca asa cum nici noi nu avem idee unde isi duc americanii nuclearele (fie la noi, fie in alta parte) in aceeasi masura nici rusii nu vor stii, deci nu vor putea sa protesteze mai mult decat o fac. Dar, aici exista o mica paranteza cu privire la istoria recenta (2-3 luni)

Prima paranteza: in urma tensiunilor din Turcia, americanii au avut ceva emotii. Imaginati-va un comandant american sechestrat la Incirlik, cu curentul taiat, cu armata facand raiduri si arestand toti colaboratorii tai turci, cu populatia inconjurand baza si cu Erdogan acuzand SUA ca a colaborat cu pucistii. Ah, si in primele zile, chiar cu spatiul aerian inchis, altfel spus in arest la domiciliu. Stai si te rog si speri ca situatia sa se detensioneze, caci in acel moment, lucrurile o puteau lua in orice directie! Ori, este evident ca un urma unei astfel de situatii, americanii vor renunta la acea baza, sau o vor pastra ca pe o baza din Afganistan: gata sa fie oricand atacata, gata oricand sa fie evacuata. O astfel de baza, nu e un loc prea prietenos pentru vreo 50 de focoase nucleare.

Paranteza la paranteza: focoasele nucleare de aici sunt doar simbolice ca putere si ca tehnologie. Nu intru in amanunte, asa am citit si eu, pentru rusi nu reprezinta un risc. Evident cazute in mana cui nu trebuie (ca si cum ar fi oricum in mana cui trebuie) pot sa faca ravagii pentru Imperiu, deci e clar ca se dorea mutarea lor.

De altfel, chiar zilele trecute doar ce aparuse o analiza a unui think-tank si daca nu ma insel chiar un raport al congresului prin care se trageau semnale de alarma cu privire la siguranta armelor nucleare de la Incirlik.

A doua paranteza: zilele trecute (12 August) rusii au mutat niste rachete S-400 in Crimeea. Pentru cei care nu stiu, S-400 sunt rachete sol-aer cu o raza de 400 de km, indeajuns pentru a tinti avioanele americane care decoleaza de la baza Kogalniceanu in caz de Doamne-fereste!

Avem deci o criza pentru o baza americana din proximitatea Rusiei si un pas inspre vest facut de rusi.

In acest context, oare ar fi prea tras de par sa presupunem ca Deveselu ar fi cea mai optima locatie pentru pastrarea rachetelor americanilor, avand in vedere proximitatea de Rusia si de zona fierbinte “Ucraina” unde viitoarea presedinta Hiltlery va incepe Al 3-lea Razboi Mondial?

Erdogan nu va obtine nimic de la Putin

Vizita lui Erdogan la Putin nu se deosebeste cu nimic de vizita lui Tsipras de acum ceva ani cand Grecia era pusa la colt de nemti si de restul “partenerilor” europeni cand era vorba de implementarea programului Troicai si cand Tsipras, ca si Erdogan de astazi, avea in spate nu doar suportul majoritatii populatiei, dar chiar si prietenia traditionala greco-rusa, mai ales avand in vedere rolul pe care rusii l-au jucat in eliberarea grecilor de jugul otoman.

Am mai spus-o si o repet: Erdogan este turc si nu trebuie sa cautam prea multe dedesubturi in miscarile pe care le face: turcul e turc si prin urmare nu poti sa intelegi ce are in cap, ca nu degeaba s-a nascut in poporul roman reflexul de a stampila pe unul care nu intelege ce ii spui cu sintagma de turc. Tare sunt curios daca doar bariera limbii a fost sursa acestui obicei.

Asadar, Erdogan calca si el pe urmele lui Tsipras in incercarea de a-i impresiona pe europeni. Pentru europeni nu este nimic nou diferit de ce s-a intamplat pe-atunci cu Grecia, poate doar faptul ca Turcia nu este decat membra NATO prin urmare ruperea ei chiar si totala si trecerea in tabara Rusiei nu va afecta prea mult economia si finantele UE, cum ar fi facut-o trecerea Greciei.

Dar chiar mergand si pana la exagerarea scenariilor de rupere, pana la punctul in care Turcia ar iesi din NATO si ar juca cum vrea Putin: ce poate sa faca Turcia? Sa il sprijine pe Assad si sa lupte cu turmenii, cum au facut rusii pana acum? Sa ii atace mai mult pe kurzi? Sa ajute Iranul? Cum ar putea sa faca toate astea si la ce i-ar folosi? Ce nu a facut din tot ce a vrut si cu ce ar afecta asta pe europeni?

Vizita asta va mai oferi material de presa televiziunilor si ziarelor, este probabil rezultatul maxim pe care il poate aduce. Putin este matematician in geopolitica si nu s-a ferit sa se dea pe fata. Rusii mereu cauta rezultate concrete si avantaje tangibile, nu sunt interesati de “gesturi” sau “semnale” care oricum nu ii ajuta cu nimic. Sa nu fim totusi atat de retinuti, poate va avea un efect: in cel mai fericit caz, avand in vedere racirea recenta a relatiilor in urma doborarii avionului rusesc, e posibil ca aceasta vizita sa dezghete putin situatia dintre rusi si turci si sa ii puna pe rusi pe ganduri, daca nu cumva totusi merita sa mai riste inca o data finantand conducta de gaze de la turci care trebuia sa aduca gaz la vesticii mai deschisi fata de rusi printr-un traseu care ar exclude Ucraina. De fapt, principalul rol al acestei conducte ar fi sa ii sece pe Ucrainieni si din taxele de tranzit ale gazului rusesc pentru consumatorii mai mici, caci conducta in nici un caz nu va reusi din prima sa inlocuiasca traseele actuale prin care gazul rusesc face sa se miste economia germana. Beneficiarii principali vor fi insa grecii, italienii, sarbii, ungurii si poate austriecii. Conducta a fost intrerupta dupa doborarea avionului si rusii sunt evident speriati de incotro o sa o ia Turcia si nu prea mai vor sa bage bani.

Din punctul de vedere al rusilor, vizita lui Erdogan va fi un prilej facil de renuntare la embargoul pe turism si comert in urma incidentului cu avionul care a taiat cam 1% din PIB-ul turcilor. Pe rusi nu stim cat i-a costat – in nici un caz 1% – insa nu le-ar strica nici rusilor reluarea comertului avand in vedere sanctiunile vestului.

Cea mai mare necunoscuta cu privire la Turcia este inca reactia populatiei, incidentele de la Incirlik fiind doar cateva evenimente incepatoare de trenduri. Desi tensiunea maxima s-a disipat, este clar ca sentimentul anti-american abia a inceput sa prinda radacini si Erdogan aprinde fara sa vrea un foc pe care nu-l va mai putea stinge.

Turcia vs UE & NATO

S-au mai limpezit apele cu privire la tentativa de lovitura de stat din Turcia si mie imi este clar in ce directie se va merge. Erdogan a luat-o pe calea lui Sadam, cu o mica deosebire: are poporul de partea lui.

Este greu de facut acum un istoric al ruperii lui Erdogan de NATO si al influentei miscarii guleniste tolerate si finantate de CIA in Turcia si in randul turcilor. Ne vom rezuma la a emite cateva pareri.

Lovitura de stat esuata a fost slab pregatita. In primul rand nu avea suportul intregii armate iar in al doilea rand exista nenumarate semne de intrebare cu privire la unele ezitari. De ce, de exemplu, avionul lui Erdogan nu a fost lovit, daca pucistii tot erau “all-in“? Poate pentru ca totul a fost doar un mic test sa vada reactia poporului si sa calculeze in ce masura Turcia va fi dezmembrata din interior sau din afara?

Am urmarit interviurile lui Sibel Edmonds, o fosta translatoare de limba araba a FBI-ului reporter specializat pe Turcia si whistleblower. Sibel are o intreaga teorie cu privire la istoricul Al-Quaeda si al Primaverii Arabe, dar nu va spun decat un cuvant cheie “Operation Gladio B”. Cu privire la lovitura din Turcia, Sibel este de parere ca este posibil ca sa fii fost o pregatire, pentru a vedea reactia populatiei.

Bineinteles, ca in orice miscare sociala de amploare, socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ. As aminti aici Decembrie 1989, Romania. Prin urmare, foarte posibil ca daca lovitura a fost doar un test, reactia populatiei sa nu fie deloc incurajatoare pentru americani. Sibel elogiaza miile de turci care si-au pierdut viata luptand cu mainile goale impotriva tancurilor pentru a apara independenta si libertatea Turciei, asa cum o vad ei. Acestia sunt eroi nationali si ne alaturam parerii ei. Romanii ar avea de invatat ca libertatea este un dar de mare pret si mai bine traiesti leu pentru o zi decat oaie pentru o suta de ani.

Ce va urma mai departe? Fiecare zi aduce o noua stire prin care turcii acuza UE si NATO, ba de implicare in lovitura, ba de apararea teroristilor (SUA nu vor sa-l extradeze pe Gulen), ba ameninta cu ruperea acordului pentru extradarea imigrantilor etc. Frecusurile cresc in intensitate si de la vorbe se poate trece la fapte peste noapte. Sunt deja si actiuni mai concrete, chiar daca mai putin oficiale. De exemplu,  acum cateva zile a fost oprita electricitatea la baza de la Incirlik.

Chiar daca Erdogan a luat-o pe urma lui Sadam si si-a atras mania Imperiului, nu este deloc exclus ca prin abilitate si popularitate Erdogan sa fie un os in gat pentru americani, cel putin pana se va ivi vreo ocazie potrivita.

Cu ocazia acestei lovituri exista o singura certitudine: Erdogan si-a intarit pozitia interna si nu va ma putea fi dat jos din interior. Singura sansa de “recastigare” a Turciei pentru Imperiu, ar fi lovirea din exterior printr-un “haos creativ”. Fiind “pierduta” pentru Imperiu, Turcia nu va mai putea juca un rol prea important pentru interesele Imperiului. Nu doar bazele aeriene in proximitatea unor zone fierbinti, de interes pentru Imperiu, erau aportul Turciei, cat mai ales operatiunile “underground” ale armatei: inarmarea rebelilor anti-Assad, relatiile cu Isis si tinerea in lesa a Rusiei prin controlul asupra stramtorilor.

Totul nu este inca pierdut pentru Imperiu. Daca nu va face greseli prea mari Erdogan nu va avea probleme. Doar pentru injuraturi si gura mare, este putin probabil sa si-o fure: politica externa este matematica, cum spunea Putin. Cata vreme nu da dovada de prostie si nu trece la gesturi concrete anti-imperiale, Erdogan va supravietui. Doar daca nu cumva, intre timp, se va ivi vreo ocazie de a fi prajit. Pot fi multe scenarii cu privire la “prajeala” lui Erdogan, de la inarmarea si starnirea kurzilor din sud, la trimiterea de semnale catre rusi ca pot sa pedepseasca Turcia, fara probleme. De fapt, nici nu stim daca mai e nevoie de astfel de semnale: rusii s-au prins oricum.

Aminteam intr-un articol trecut ca rusii au o problema: politicienii din vest (UE + SUA) nu se mai tem de nucleare si considera razboiul ca un joc virtual. Imi pare rau ca nu am gasit conferinta lui Putin in care se plangea: “nu stim cum sa le mai explicam”. Rusia este o putere nucleara, dar politicienii din vest ignora total riscul unui razboi nuclear si gandesc doar in raportul armelor conventionale: cine este Rusia sa tinem cont de ea? O mica putere locala, putem face ce vrem, inclusiv sa le dam arme ucrainienilor sau sa introducem no-fly zone in Siria (asta o sa faca Hitlery daca castiga). Rusii incearca sa tina pasul din punct de vedere al armelor conventionale, dar nu au mari sanse in lupta cu bugetul armatei americane, oricat de eficient si inovativi ar fi.

In cazul inceperii razboiului cu rusii, singura sansa a rusilor de a reaminti popoarelor si politicienilor din vest de pericolul nuclear este sa le faca un “demo”. Multa vreme ma temeam ca acest demo va fi facut pe Romania. Prin instrumentarea unui conflict, nu ar fi greu pentru rusi sa ne provoace doar pentru a arata vesticilor ca cu nuclearele nu este de glumit. Acum, nu este exclus ca rusii sa considere Turcia mai potrivita pentru un demo, mai ales ca le-ar oferi o cu totul alta oportunitate geopolitica. La ce sa mearga inspre vest si sa riste un razboi full-scale cu NATO cand ar putea sa loveasca Turcia – ceea ce nu le-ar displace pe moment americanilor – si sa castige influenta si mai mare intr-un teritoriu geostrategic vital pentru Imperiu, prin proximitatea imediata fata de Israel – adevarata putere mondiala care a colonizat SUA si care foloseste armata SUA doar pentru a-si duce la cap proiectul.

Nu ar mai fi prea multe de spus momentan, decat sa reiterez ca coliva turcilor s-a cam fiert!

Coliva turcior chiar s-a fiert!

Acum 4 ani scriam un articol intitulat “S-a fiert coliva turcilor?” in care explicam profetiile ortodoxe cu privire la Turcia prin prisma evenimentelor curente. Desi era cu semnul intrebarii, bineinteles se gasea cate unul sa zica: inca o ratare a “profetiei” – dintre ortodocsii “soft”. Nu neaparat doar la acest articol cat si la celelalte. Dintre necredinciosi nici nu mai zic, de fiecare data cand prezentam unui ne-ortodox profetia despre turci, inevitabil primul raspuns era: “pai turcii sunt membri NATO, cum sa fie atacati de rusi?”.

Evenimentele sunt inca fierbinti si nu are sens sa comentez prea mult. Mi-a atras insa atentia o stire: John Kerry, secretarul de Stat al Statelor Unite: Turcia riscă excluderea din NATO în cazul abandonării principiilor democratice.

Nu mai repet ce am scris in alte articole anterioare pe care le putati gasi taguite cu Turcia. Singura intrebare care mai ramane acum ar fi cat va dura oare de la excluderea turcilor din NATO (probaibl in maxim 2-3 luni) pana la atacarea Turciei de catre Rusia. La cat de nebun e Erdogan si cat de dornic sa refaca Imperiul Ortoman cat mai repete, nu e exclus sa fim surprins de rapiditatea evenimentelor …

Din toate astea insa, oare Romania invata ceva? Nu de alta, dar acum toti o sa zica: vedeti, ce bine ca suntem membri NATO? Nu o sa lase astia sa cadem iar in dictatura, sau nu o sa ne lase pe mana rusilor … Gresit! Romania va fi carnea de tun in fata rusilor, moneda de schimb. Reamintesc ca intr-o conferinta / interviu recent, Putin explica ca politicienii americanii contemporani nu mai constientizeaza ce inseamna nucleara si sunt prea “increzatori” in capacitatile conventionale ale armatei NATO comparativ cu ale Rusiei.  “Nu stim ce sa mai facem ca sa ne inteleaga” se plangea Putin, in sensul ca nici el nu vrea sa recurga la nucleare, dar se pare ca americanii (politicienii si presa) nu realizeaza ce inseamna “assured mutual destruction”. Din pacate, nu am salvat articolul/interviul si nu pot da acum referinta, as aprecia un link la tot interviul.

Ori daca americanii nu inteleg, rusii ce variante au in caz de razboi? Sa le face un “demo” ca poate demo-ul il inteleg. Tare mi-e teama ca demo-ul sa nu fie Romania, caci oare ce tara NATO se are mai rau cu rusii decat Romania – dupa Turcia care va fi insa data afara din NATO si cucerita “convetional”?

 

Englezii isi trimit un submarin nuclear in Gibraltar pentru a reafirma posesiunea acestuia

Acum cu Brexitul, mai ales dupa ce Gibraltarul a votat in cvasi-unanimitate pentru “remain”, spaniolii spera ca vor reusi in sfarsit sa recupereze Gibraltarul, chiar daca ei abia mentin integritatea Spaniei, stiuta fiind presiunea bascilor.

Iata cum titreaza The Sun stirea: “Submarinul nuclear HMS Ambush a acostat ieri in Gibraltar – intr-o masiva aratare a fortei impotriva Spanie lacome” . Stirea in sine este veche, de pe 26 iunie, ceea ce inseamna ca pe 25 iunie s-a intamplat “afisarea fortei”, adica la o zi dupa anuntarea rezultatelor.

Noua, de aici, ni se par total minimale si pur si simplu politicianiste astfel de gesturi, insa nu stiu daca inainte de aceasta “afisare a fortei” britanice sau inainte, ministrul spaniol de externe tocmai afirmase ca “Brexit insamna o schimbare totala a perspectivei asupra teritoriului disputat”.

Micile frecusuri intre “fratii” europeni, spun cat de omogen si cat de “unificabil” este batranul continent. Nu vreau sa dau apa la moara celor care cu o nonsalanta inexplicabila leaga pacea post-belica europeana de proiectul UE – o mare penibilitate la care mi-as dori sa vad doar raspunsul unor istorici cu greutate, ca poate comparatii similare din alte zone ale lumii nu isi au loc. Ce sa zicem oare de Japonia, Singapore sau America Latina, oare acolo de ce nu a mai fost nici un razboi “mondial”?

Ce vreau insa sa demonstrez este ca UE este un proiect “temporar”. Aliatii “europeni” sau “euro-atlantici” isi urmaresc fiecare interesele. Doar tarile puternice, care au, de exemplu, submarine nucleare, economie puternica, diplomatie excelenta, curaj si determinare sa isi urmareasca scopurile proprii, vor reusi. Aliantele si prieteniile mai mult sau mai putin “strategice” (cum avem cu SUA) sau “traditonale” (cum avem teoretic cu Franta) sunt iluzorii, mai ales cand nu dau rezultate.

Inca din 1989, scopul principal al Romaniei ar fi trebuit sa fie recuperarea teritoriilor pierdute. Marele Urs – URSS-ul, a fost destramat, ramasitele lui au creat prospectul reunificarii. Rusia a fost o buna perioada in ruina. Din pacate, Romania nu a gasit inca solutia si poate nici nu mai constientieaza acest scop. Politicieni orbiti de iluzia unei paci facile si a unei securitati fara prea multe eforturi, se amagesc daca cred ca au facut cele mai potrivite alegeri si ca deciziile lor vor asigura pacea si bunastarea poporului pentru anii ce vor urma. In realitate, Romania este o tara slaba, fara armata, fara economie. Ba mai mult, spre deosebire de perioada comunista cand nu existau supape, acum exista supape destul de mari deschise. Toata presiunea interna este “rezolvata” prin exod, emigratie, fuga valorilor si deteriorarea constanta a constiintei nationale si prin urmare orice speranta de renastere nationala este distrusa.

Mai ramane sa jucam un rol de provincie obedienta si disciplinata care nu va muri de foame si va fi folosita de post de pepiniera de forta de munca ieftina pentru vest si buffer de carne de tun catre Rusia. Si asta, pana la viitoarea imparteala … Multumim tovarasi!

Scoția – olteni care doresc subvenții

Scotia este pentru Marea Britanie cam sub ce este Oltenia pentru Romania.

Scotienii ii acuza pe englezi ca ii dau afara din UE si ca singurul motiv pentru care ei au votat ramanerea in UK a fost ca UK era parte din UE. Sa fim seriosi. Daca scotienii isi obtineau independenta, primul lucru pe care trebuiau sa il faca dupa dobandirea independentei ar fi fost sa se milogeasca la FMI sau Troika sa le dea si lor ceva euroi.

Nu sunt prea multe de zis, decat ca in ciuda cocoseniei scotienilor acum cu Brexit-ul, Scotia este oricum un stat subventionat, paria, care fara Anglia, nu ar fi cu nimic mai departe de statutul Greciei. Sa explicam putin: PIB-ul Scotiei in 2015 a fost de 233 miliarde USD [1]. Comparativ, PIB-ul Marii Britanii a fost de 2849 miliarde [1], deci de peste 10 ori mai mult ca Scotia.

Ca sa ne facem o imagine si mai clara, numai RBS care a fost salvata de guvernul britanic a costat 45 de miliarde de lire, deci daca scotienii ar fi fost in afara Marii Britanii cand banca a fost salvata, ne imaginam ca ar fi trebuit sa plateasca peste 25% din PIB ca sa o salveze. Doar un mic amanunt …

Dar nu doar RBS ar fi problema, ci sunt mai multe chestiuni. Daca ar fi doar sa mentionam exportul:  din cei 76 miliarde de lire, 64% merg in alte parti in UK, 20%  in lume si doar 15% in UE. Daca scotienii se rup acum de Anglia si englezii o sa le traga o granita si o sa le bage taxe vamale, unde o sa mai exporte Scotia? Ca sa nu mai zicem de armata, cine o sa ii apere, daca se rup de UK? Armata UE?! Toata tanguiala scotienilor este o jalnica smiorcaiala care vine din spaima cu privire la viitor: cine ne mai da noua fonduri?

Este uimitor cum propaganda euro-sovietica tot aminteste si tot repeta obsedant faptul ca scotienii au votat pentru remain, fara a mentiona faptul ca Scotia este un beneficiar al fondurilor europene, la fel ca si celelalte regiuni care au votat pentru ramanere si momentan oamenii se tem ce se va intampla cu aceste “donatii” de la Maica Europa care are grija de saraci. Pe scurt, mentalitatea scotienilor este una de saraci ai europei care supravietuiesc doar prin conducta de fonduri europene. Cam cum se intampla cu Oltenia in cadrul Romaniei [2].

De asemenea, pe langa dependenta de fonduri UE, Scotia este mai putin eurosceptica decat restul Marii Britanii dintr-un motiv evident: distanta. Scotia este ceva mai departata decat Anglia de continent, de unde si problema imigrantilor este mult mai mica. Dar nu doar distanta, ci ramanerea in urma fata de Anglia din punct de vedere economic ii tine pe imigranti departe de Scotia. Scotienii sunt putin in delay fata de restul UK-ului in privinta xenofobiei, fiind probabil la gradul optim de asimilare: indeajuns straini incat sa le faca joburile de jos la salarii de nimic si nici prea multi incat sa nu mai ai loc de ei in autobuz sau sa se simta povara pe bugetul social al primariilor.

Scotia ramane insa un mare semn de intrebare si poate fi folosita de UE drept cal troian sau sabotor din interior in procesul de Brexit.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

[1] conform Wikipedia

[2] Oltenia – cel mai mic PIB din ţară

Brexit = Zidul Berlinului pentru euro-soviet

Ca orice eveniment care a schimbat lumea, in ciuda ecoului puternic de moment, rareori oamenii au realizat consecintele in plan istoric. Si mai ales contemporanii … Am putea aici face o lunga enumerare, de la Revolutia Franceza pana la lovitura de stat a bolsevicilor in Rusia. Sa ne oprim insa la Zidul Berlinului.

Desi spargerea zidului Berlinului nu se putea face fara acordul si acceptul clasei conducatoare de atunci, tensiunile sociale care au urmat au fost imense si s-au desfasurat intr-un ritm accelerat, mai ales dupa ce a fost “copiat” si in alte tari incare desi problemele erau aceleasi, rezistenta sistemului era mai puternica decat in Germania de Est, unde au fost conditiile optime pentru a fisura barajul si pentru a da frau liber primelor idei de libertate.

O figura memorabila a acelor vremuri ar fi Gorbaciov care nici in cele mai crunte cosmaruri ale lui nu se astepta la prabusirea totala a sistemului, ci doar la o mica deschidere … al carui mentor si coordonator sa ramana el.

Daca ati intrat deja in jocul pe care vi l-am propus, cine i-ar corespunde lui Gorbaciov? Mai este vreo indoiala ca acesta este David Cameron, prim-ministrul care a “permis” desfasurarea acestui referendum doar pentru a-l alunga peste 15 ani, asa cum reusise cu referendumul Scotiei? Intr-un mod similar si Gorbaciov credea ca prin glasnost evita implozia sistemului care cel putin economic, nu mai avea cum sa continue in forma in care era.

Mai putem compara cu acea perioada, denigrarea “nationalistilor” care au votat pentru exit, asa cum si pe vremuri, presa comunista in fiecare stat estic arunca cu noroi in mare parte asupra noilor miscari, intr-o sfortare idioata si neinteleasa de a muri cu mortul de gat. Ma refer bineinteles, la presa din tarile inca “inchise” care acuza miscarile eliberatoare din celelalte tari. Dar nu doar presa, ci toata “intelighentia” era puternic “sedata” de drogul comunist. Imi aduc aminte cum o tovarasa profesoara de matematica din scoala generala, fioroasa aparatoare a lui Iliescu, se arata revoltata de Piata Universitatii si ne repeta cu stoicism tovarasesc toate minciunile care le propagau securistii la vremea aceea despre Marian Munteanu.

Revenind la cum poate afecta Brexitul dezintegrarea UE, se intelege ca e greu sa facem previziuni, mai ales ca acestea tin de viitor. Nu este greu insa sa subliniem un vector care va domina desfasurarea evenimentelor si probabil va fi o sursa inepuizabila de haos, de unde prospectul repetarii istoriei, de data aceasta cu UE in locul URSS-ului. Asadar, am mai spus-o si o repet: succesul Marii Britanii in afara UE este un risc existential pentru UE. Pe sleau, daca Marea Britanie va iesi fara probleme prea mari din UE, calm si cu prietenie, cum zice Merkel, exista sanse ca Marea Britanie sa isi revina uimitor de rapid si sa aiba un boom economic. Da, va fi greu, este multa legislatie, vor fi multe negocieri, exista complicatiile politice legate de opozitia scotienilor, etc Insa sa presupunem prin absurd ca UE va divorta in mod linistit de UE, fara a incerca sa ii saboteze iesirea: o data ce Marea Britanie va reusi, credeti ca alte popoare nu vor dori sa urmeze calea … britanica?

Ar putea exista un contra-exemplu la aceasta teorie: Elvetia. Am putea spune ca iata ca Elvetia este in afara UE de atata timp si nivelul superior de viata, democratia solida si economia uimitoare pentru resursele sale limitate, nu au constituit un exemplu pentru alte tari si popoare si nimeni nu i-a luat pe elvetieni ca exemplu. Da, asa este, insa elvetienii nu au fost niciodata in UE si in plus, multi vad Elvetia ca pe o colonie a bancherilor, un mic satuc acolo intre munti. De asemenea, putini europeni se identifica cu experienta elvetienilor, comparativ cu cea a britanicilor care au fost in UE, au suferit toate relele pentru care acum s-au decis si in caz de Brexit cu succes, vor avea o revenire pozitiva.

UE se afla insa intr-o pozitie in care nu poate lovi prea mult sub centura, cei doi luptatori se afla impreuna pe marginea prapastiei si mai mult de cateva capace reciproce nu-si pot trage. De aceea, Marea Britanie are oportunitati extraordinare de a-si apara interesele, UE fiind destul de legata la maini, daca comparam de exemplu cu tentativa de exit a grecilor, carora europenii le-au inchis bancomatele ca sa le dea o lectie de ce inseamna sa incerci sa fugi de la mama UE care te hraneste si are grija de tine …

Cand Marea Britanie isi va fi revenit, nu doar spaniolii, nemtii si francezii se vor uita cu invidie, ci probabil toate popoarele europene vor cadea de acord, ca UE este depasita si nici macar o “reformare” nu mai poate salva ceva. Sa ne reamintim ca discutiile de reformare ale blocului comunist erau si ele nenumarate, si daca nu ar fi existat istoricul sangeros si falimentul economic, probabil reformatorii ar fi avut sanse mai mari sa mai amane nitzel colapsul.

Insa in UE, amanarile nu prea mai au sens. Au trecut deja 8 ani de la criza financiara si problemele economice incep sa se simta din plin in toate colturile imperiului. Toate celelalte zone ale lumii au cresteri mai mari decat UE si in cadrul UE, cu exceptia Germaniei si a inca catorva tari, majoritatea sunt inca pe rosu. Italia, de exemplu, are un PIB jalnic comparat la 2008, putem numara pe deget tarile care stau mai prost ca Italia, chiar si din Africa.

Problemele economice au constitut mereu in istorie cauza schimbarii regimurilor si a cutremurelor geopolitice, fie ele finalizate cu sau fara razboi. “When everything fails, they take you to war” spune mereu Gerald Celente. Sa speram ca asa cum destramarea URSS-ului nu s-a lasat cu razboi, ci din contra, a urmat o perioada buna pentru unele tari tinute sub jugul soviet, si destramarea UE nu va lasa in urma razboaie economice, tarifare si alte ciume sociale care pot distruge generatii si pot afunda pentru secole nu doar visul european dar chiar si actuala prietenie incontestabila intre popoarele europene. Cel putin intre unele …

Ce voteaza azi, de fapt, britanicii?

Intrebarea mai corecta ar fi poate ce voteaza azi locuitorii Marii Britanii? Pentru ca la cati straini le-au dat cetatenie, britanicii nu prea mai sunt britanici. Englezii fug de Londra cat pot, mijlocui Londrei este locuit mai ales de straini.

Astazi, britanicii voteaza de fapt daca mai sunt britanici sau au fost deja diluati de straini. In ciuda dezbaterilor cu argumente pro si contra din punct de vedere economic, adevarata batalie se duce de fapt pe campul psihologic al apartenentei sau ne-apartenentei la o tara si la o cultura. Altfel spus, cum ar zice capetele vorbitoare de pe la noi, pe camp … “nationalist”.

Este greu sa intelegem noi de aici de la marginea lumii, uitati de toti si folositi doar ca avanposturi catre marele urs, este greu sa intelegem ca problema economica este irelevanta pentru britanici si ca orice ar face, fie in UE, fie in afara UE, fie cu lira sau fie cu euro, britanicii oricum o sa o duca bine. De ce? Pentru ca britanicii sunt cel mai important aliat al SUA, tara care detine cea mai tare tiparnita de bani din lume (pe langa cea mai puternica armata – deocamdata). Deci, cum ar avea cea mai mica problema economica, britanicii s-ar ruga la prietenii lor de peste ocean sa le arunce si lor cateva vapoare de hartii.

Britanicii nu muncesc prea mult si nu au grija zilei de maine. De aceea, suporterii britanici sunt atat de multi la campionatul de fotbal si se distreaza atat de bine: nu au grija zilei de maine. Pentru multi dintre noi asta pare un mister, insa asta este! Pentru tanarul britanic prospectul ca va trebui sa isi faca pasaport ca sa mearga la meciuri in Franta sau la parting in Ibiza este groaznic este o sperietoare mult mai mare decat spaima ca nu isi va gasi un job bine platit in domeniul in care il intereseaza, la o companie care sa il respecte, sa ii ofere nenumarate “bonusuri” pe langa un salariu care ii va permite sa isi plateasca chiria si prima rata inca din prima “tragere”.

La batrani este putin altfel: s-au saturat de straini si oricat de obisnuiti ar fi sa ii puna la munca, parca li s-a suit pana peste gat: peste tot, oriunde te duci, numai straini: negri, polonezi, albanezi, romani, bulgari, mai nou arabi, sirieni. Unde mai pui ca printre ei pot fi si teroristi. Tara lor de azi nu mai e tara lor de acum 10-20 de ani, ca sa nu mai zicem de acum 30 de ani. De aceea vor afara, in speranta ca o sa mai pastreze ce se mai poate din ea. Saracii babalaci din provincie nici macar nu realizeaza ca mare parte din Londra e proprietatea chinezilor. Londra este un paradis pentru bancheri. Reamintesc, cand islandezii au facut revolutie si au vrut sa ii aresteze pe directorii celor 3 mari banci care le-au papat economiile, acestia si-au gasit refugiu in Londra. Deci nu doar oligarhii rusi care fug de Putin prefera Londra, ci si bancherii islandezi.

Destul de obositoare dezbaterile despre Brexit prin sterilitatea lor. Mai ales cele de la noi. Am avut insa ocazia sa vedem cat de goale sunt capetele vorbitoare. Din intamplare, din zapping, am dat peste una care emitea parerea ca “e posibil ca Marea Britanie, din punct de vedere economic, sa aiba beneficii in cazul unui Brexit” (!). Atat de mult a ajuns “ideea europeana” o ideologie cretinoida incat nici in fata unor evidente sau macar in fata unor chestiuni complicate, cei alterati de ea nu se pot abtine sa emita pareri idioate.

Parerea mea este clara: indiferent de ramanerea sau iesirea din UE, Marea Britanie va avea grija sa aiba DOAR avantaje. Problema de fapt nu se pune cate si ce fel de avantaje are Marea Britanie in UE, ci ce se intreaba in principal economistii englezi este daca nu cumva apartenenta la UE franeaza viteza de crestere, altfel spus daca nu cumva UE este o frana pentru englezi, blocandu-le expansiunea si cresterea. UE a cam devenit in ultimul timp o frana pentru marile puteri din UE: atat pentru nordici (Germania, Olanda, Suedia) cat mai ales pentru sudici (Italia, Franta, Spania). De vina nu e doar Grecia si Portugalia cat mai ales birocratia si sistemul bancar inflexibil care nu prea permite europenilor sa tipareasca la fel de mult ca altii pentru a sprijini economia.

UE se aseamana foarte mult in ultimul timp cu ultimele zile ale Imperiului Habsburgic: o birocratie umflata care si-a depasit de de mult orice scop si orice utilitate. Un parlament care reprezinta toate natiunile dar nu are nici o legitimitate si nici un rol democratic. Tarile de la periferie aruncate in saracie sau luptandu-se pentru secesiune, oprite fiind doar de irelevanta lor si incapacitatea sa se smulga singure, asteptand un bobarnac ca sa prinda curaj. Setea de putere a clasei “regale” din UE (asa-numitele “foruri” europene) este egalata doar de incompetenta ei. In incercarea de a-si mentine si a-si spori dominatia, birocratii de la UE se intrec in masinatiuni, proceduri si reglementari nemainitanite in istoria umanitatii prin complexitatea si lipsa de sens.

Evident, Imperiul mai are ceva charm fata de supusi, caci altfel s-ar fi destramat deja. Asa cum sa mearga si sa traiasca macar o perioada la Viena era visul oricarui supus din orice colt al Imperiului Habsburgic, pana si chiar si dupa destramarea lui, mai ales pe tinerii care pot sa mearga la studii si la party in vest, “magia” capitalei mai prezinta o oarecare atractivitate, cel putin pana cand se destrama la primul contact.

Intorcandu-ne la britanici, nu cred ca vom avea un exit chiar acum, dar oricum nu asta conteaza. “Current events cause future trends” spunea un om destept. Noua ne ramane doar sa ne punem intrebarea daca suntem sub vremuri sau peste vremuri, observand trendurile, anticipandu-le si actionand in perspectiva lor.

Ce nu a spus presa romana despre declaratia lui Putin de la Atena?

“BREAKING NEWS! BAU! BAU! Putin ameninta Romania cu rachetele” au titrat burtierele televiziunilor “de stiri”.

Trebuie insa sa vedem contextul declaratiei si mai multe amanunte inainte sa pompam “BAU BAU”.

In primul rand, cei care doresc sa inteleaga contextul in care a facut Putin declaratia, trebuie sa citeasca la sursa, presa locala care nici macar nu mentioneaza ce a declarat Putin despre Romania. Asadar, in Ekathimerini, sub titlul “Putin si Tsipras cauta sa profite din legaturile istorice” aflam pe rand ca:

  • Rusia si Grecia cauta sa isi intareasca legaturile economice
  • de interes pentru rusi ar fi comertul, investitiile si energia
  • Rusia vrea sa cumpere o companie feroviara greceasca
  • sanctiunile impuse de UE sunt dure atat pentru rusi cat si pentru greci
  • Putin cauta o solutie la problemele economice si la cele legate de securitate
  • grecii desi respecta sanctiunile UE cauta “gauri” care sa permita totusi exportul de produse agricole in Rusia
  • Putin o sa viziteze si Athosul

Sa nu acuzam insa presa romana de lipsa de profesionalism. La banii putini care se castiga in presa (sa mentionam aici ca din publicitate nu se prea poate trai, presa traieste mai ales din influenta si “donatii”[1]), oamenii abia fac fata cu traducerile din presa straina. Am incercat si eu sa aflu sursa stirii pompoase legate de amenintarea Romaniei si am ajuns bineinteles la Reuters care titreaza insa destul de calm: “Putin says Romania, Poland may now be in Russia’s cross-hairs”.

Este evident o stire care atrage clickuri pe facebook si tine taranii holbati pe ecrane pentru ca ii priveste si Putin este rau. Voit sau nevoit, presa il prezinta pe Putin ca un bau-bau si simplifica lucrurile.

In fapt, chiar din articolul Reuters putem clar intelege ca Putin nu ameninta, este chiar rezervat:

Putin did not specify what actions Russia would take, but he insisted that it was not making the first step, only responding to moves by Washington. “We won’t take any action until we see rockets in areas that neighbor us.”

Traducerea in romana a expresiei “to be in cross-hairs” este si mai penibila. Romania oricum se afla in raza rachetelor rusesti, ce declara Putin acum nu e nici o noutate, este doar probabil o recapitulare a situatiei facuta de conducatorul armatei rusesti, cel mai probabil raspunzand unei intrebari. Nu am gasit inca declaratia de presa si nici vrei filmare sa vedem daca Putin a declarat astea la intamplare, intr-un discurs sau ca raspuns la vreo intrebare.

Presa romana il prezinta pe Putin ca un dusman, este evident. Romanii trebuie sa fie speriati si sa se indrepte cu bratele deschise catre “prietenii din NATO”. Acesta este programul TV pentru urmatorii ani si aceasta este programarea formatorilor de opinii care va continua in pregatirea razboiului impotriva Rusiei. Nu este intamplator ca s-a pornit deja in Ucraina si ca NATO isi trage trupe mai aproape de Moscova, nu pentru “protectia” noastra cat pentru subjugarea Rusiei, visul de decenii al americanilor si pornirea fireasca a oricarei super-puteri care doreste sa isi conserve statutul si sa loveasca in contra-candidati inainte de a ajunge prea periculosi, cum se intampla cu China.

Iata in final si ce a mai declarat Putin si nu a fost si nu va fi niciodata preluat in presa noastra pentru ca ar putea trezi din dormire mintile drogate ale decidentilor si opiniei publice din Romania:

He said the argument that the project was needed to defend against Iran made no sense because an international deal had been reached to curb Tehran’s nuclear program. The missiles that will form the shield can easily reach Russian cities, he said.

~ ~ ~ ~ ~

NOTE

[1] TVR traieste pe banii statului si ai contribuabililor, Antenele traiesc pe ce le-a mai ramas de la Voiculescu, Digi24 traieste pe spinarea RDS-ului fiind folosit ca masina de marketing pentru ofertele de telefonie ale retelei, Gandul traieste pe spinarea actionarilor; veniturile din publicitate sunt infime si nu pot acoperi operatiunile nici macar ale unui amarat de ziar romanesc. La 100.000 de vizitatori unic zilnic cat poate acoperi un ziar cum e Hotnews, veniturile sunt de cateva mii de euro pe luna, mai mult este imposibil la puterea de cumparare a romanilor. Spun ce vorbesc caci lucrez in domeniu …

De ce le e frica americanilor de buna intelegere germano-rusa?

Poate e mult spus buna intelegere, dar cert este ca americanii nu privesc si nu au privit niciodata cu ochi buni colaborarea si relatiile germano-ruse, ceea ce este firesc si vom explica de ce.

Vom incepe insa mai intai in a prezenta doua articole/studii a doua think-tank-uri diferite, unul de peste ocean si unul de dincoace de ocean pentru ca dupa cum stim, think-tank-urile sunt pepiniera ideilor dar mai ales a personajelor si a lobby-urilor care dau directia in politica externa.

Primul articol se intituleaza agresiv: Russia’s Hybrid Warfare is Harming Germany si apartine Atlantic Council. Pentru cei care nu stiu, Atlantic Council este o organizatie de propaganda americana pro-NATO, finantat de Soros si alti membri ai guvernului invizibil, adevaratii decidenti ai politicii americane care sunt in spatele papusilor din politica. Iata o caracterizare scurta a acestor organizatii, facuta de Rick Rozoff pentru Global Research:

Along with similar and related groups like Freedom House, Project for the New American Century, U.S. Committee on NATO, Project on Transitional Democracies, National Endowment for Democracy and its International Forum for Democratic Studies, World Movement for Democracy and its Network of Democracy Research Institutes, International Republican Institute, National Democratic Institute for International Affairs and a myriad of complementary non-governmental organizations bankrolled by billionaire currency speculator George Soros and others – all identified as non-profit, non-partisan (which in the U.S. denotes bipartisan Democrat-Republican) organizations, though many are funded by the U.S. government – the Atlantic Council and the sites it links to are collectively the best example of what for over a century has been described as the invisible government. More particularly, an unaccountable foreign policy establishment for which Euro-Atlantic strategic ties with emphasis on the NATO military bloc are given central emphasis.

Officers and members of the think tanks and nominal non-governmental organizations shift effortlessly and regularly between those groups and top positions in the State Department, Defense Department, National Security Council and elsewhere in the federal government. (sursa)

De ce ar fi normal pentru americani sa saboteze relatiile Europei cu Rusia, pacea si buna intelegere? Pentru ca daca totul ar fi ok cu Rusia, NATO ar trebui sa se retraga si interesele expansioniste americane nu ar mai fi la fel de usor de aparat, fara sperietoarea oferita de rusi. Cand vorbim de interesele americane, trebuie sa facem o mica paranteza: principalul interes este dolarul: orice alternativa la dolar sunt un pericol major pentru SUA.

Sa presupunem o lume in care UE ar fi o uniune economica puternica, independenta, care ar merge struna, colaborarea ar fi ideala, economia ar dudui si bancile nu ar avea probleme. Sa presupunem ca in aceasta lume ideala, UE s-ar intelege perfect cu Rusia: Germania si UE ar importa resurse si produse alimentare de la rusi, si ar exporta masini si alte bunuri cu valoare adaugata mare iar frecusurile gen Ucraina si Crimeea nici nu ar exista. Sa presupunem ca in urma acestei colaborari ideale, rusii si europenii s-ar intelege ca plata pentru resurse (petrol & gaze in principal) s-ar face in euro, nu in dolar. Rusii ar trece astfel de la folosirea dolarului la folosirea euro-ului. Sa presupunem ca mai departe, rusii ar cere pentru armamentul lor vandut tarilor arabe (Siria, Iran) ca si pentru resurse (gaze catre turci sa zicem) tot plata in euro. Acest scenariu ar fi de cosmar pentru SUA!

Deja dolarul pierde terenul bucata cu bucata din schimburile internationale si castelul de hartie construit pe petro-dolar sta sa pice. De ani de zile am subliniat [1] : pe masura ce pozitia dominanta a dolarului va cadea pas cu pas, vom vedea rolul din ce in ce mai in crestere al armatei americane deoarece americanii vor recurce la ultima lor carte: armata. Restul este zgomot! Toate celelalte amanunte, gen razboi in Siria, conflictul din Marea Chinei, razboiul din Ucraina sunt zgomotul prabusirii marelui urias cu picioare de lut care scoate in fata ce i-a mai ramas: armata.

Antagonizarea relatiilor euro-ruse de catre americani nu este insa ceva nou si sunt grija americanilor inca de la castigarea razboiului, UE fiind gandit ca un buffer intre SUA si URSS. Asa cum pe vremuri, europenii construiau state artificiale catre dusmanii din est (cum ar fi Austria) sau sustineau micile puteri pentru a le folosi ca carne de tun in bataia navalitorilor (cum am fost si noi in fata Imperiului Otoman), mai nou, le-a venit si europenilor randul ca sa fie folositi ca teritoriu vasal cu rol de protectorat bun la orice in zona, la o cu totul alta scala. Si ca sa nu vorbim aiurea, sa dam si exemple: in 1981, SUA au fost ingrozite si s-au opus cat de mult au putut la dezvoltarea conductei de gaze care urma sa aduca gaz rusesc marilor tari din Europa de Vest, prin intermediul Germaniei. Iata cum era prezentata faimoasa conducta in presa zilei:

The West Germans got what they wanted. The Russians got most of what they wanted, minus the timing. The Americans witnessed what they didn’t want to witness. (sursa)

Am facut aceasta mica paranteza pentru a sublinia – daca mai era nevoie – de ce americanilor nu le convine ca europenii sa fie in buna intelegere si colaborare cu Rusia si sunt ingroziti mai ales de perspectiva oricarei aliante intre Germania si SUA. De aceea si dinamiteaza si au dinamitat tot timpul proiectul european din interior prin intermediul britanicilor si acum vor sa ii dea lovitura finala prin Brexit.

Revenind la articolul publicat de Atlantic Council / Russia’s Hybrid Warfare is Harming Germany, mai spunem doar ca despre gogoasa razboiului “asimetric” (hybrid, neconventional si alti termeni similari care sunt folositi sa umple nonsensul) am mai tratat aici. Articolul in sine nu este mare branza, este daily news si cu siguranta nu este rezumat doar la acest think tank: majoritatea presei americane mainstream nu face decat sa fie eco-ul propagandei oficiale gestionata de acest juggernault de think tankuri si acareturi utilitare.

Sa trecem asadar oceanul de cealalta parte si sa incercam sa luam pulsul de pe continent, mai precis de acolo de unde ne intereseaza: din Germania. Cum nu ma descurc cu germana si media germana este un mare mister pentru mine (nu inteleg prezenta slaba in limba engleza a nemtilor), m-am oprit la Carnegie Europe, intr-un fel echivalentul Atlantic Council de la Bruxelles, cu focus pe Turcia, Orientul Mijlociu si partea de est in general. Aici, deja din titlul unui articol relativ recent vedem o schimbare de ton: That Enduring German-Russian Complex. Nu atat asupra articolului respectiv dorim sa atragem atentia, subliniind, ca daca peste ocean, Rusia e prezentata ca agresor al Germaniei prin spionaj, atacuri cibernetice si manevre similare celor din Ucraina (ca sa va dati seama cat de mult pot umfla gogosile americanii), de pe continent relatiile ruso-germane recente sunt vazute cu totul altfel:

On April 11, a top delegation from the German Committee on Eastern European Economic Relations, an industry association that loathes the EU’s sanctions on Russia, met Putin in the Kremlin. The members of the committee yearn for a rapprochement—as if the era of Ostpolitik could be revived, as if that era brought Russia politically and socially closer to Europe. (sursa)

Din articol aflam insa lucruri si mai interesante, cu privire la un sondaj recent facut de o fundatie germana – Körber Foundation – cu privire la perceptia poporului german asupra Rusiei si asupra relatiilor cu Rusia. Din acest studiu, mai ales ce ne intereseaza pe noi este ca doar 31% dintre nemti ar fi de acord cu tratatul NATO, mai precis cu punctul 5 care este baza si fundatia acestui tratat: apararea reciproca in cazul atacarii oricarui membru. Mai mult de jumatate de nemti nu ar sprijini trimiterea de trupe nici macar in Polonia (!) daramite in Romania, in cazul unei invazii rusesti:

Over half of Germans would not support sending their soldiers to defend Poland or the Baltic states if these allies were attacked by Russia. Indeed, only about 31 percent of Germans believe that if these countries were attacked, Berlin should fulfill Article 5 of the NATO treaty, which declares that an attack on one member is an attack on all. (sursa)

Sunt lucruri care par socante si pe care nu le veti auzi in mass-media romaneasca unde NATO este prezentat ca marele aparator si protector. Cu ce trupe insa ne va apara NATO daca nemtii – cea mai apropiata tara NATO cu armata relevanta – in majoritate nu ar apara nici Polonia? Poate ca Atlantic Council ar trebui sa isi intareasca propaganda in Germania, ca sa rezolve problema, ca in Romania si-au facut misiunea cu brio.

As mai atrage atentia la inca un paragraf din acest articol marca Carnegie Europe:

There is a trove of other opinions in these two surveys. But given the deteriorating relationship between Germany and Russia, Körber tried to tease out whether it would be at all possible for Germany to have a rapprochement with Russia. The foundation’s own view is that Russia belongs to Europe, despite the findings of its survey. (sursa)

Nu e nimic nou, de altfel. Deja nemtii s-au opus sanctiunilor din ziua in care au fost introduse si nici nu stim in ce masura ei chiar le-au respectat, cu toata fermitatea americanilor. Altfel cum s-ar explica cat de bine sta totusi Rusia dupa atatia ani de sanctiuni? A se vedea in acest sens un articol recent ZeroHedge din care aflam ca randamentul la obligatiunile suverane la 10 ani ale Rusiei (un indicator al riscului) au ajuns la un nivel similar perioadei anterioare introducerii sanctiunilor, semn ca investitori straini au incredere in economia Rusiei. De asemenea, piata de capital din Rusia a oferit investitorilor randamente uimitoare, incat ai spune ca angajatii de la Casa Alba care dadeau sfat investitorilor sa nu cumpere actiuni rusesti au manipulat piata ca sa castige doar ei:

When the US (and its European vassal states) unleashed sanction on Russia in July 2014, it sent bond yields spiking from 9% to over 14% as political and social risks were priced in (as demanded by Treasury). However, despite the ongoing sanctions and the pressure (whether implicit or explicit from Washington) on oil prices, Russian bond yields have disobeyed America and are back below 9% – the lowest level of risk since before sanctions were imposed. (sursa)

Cred ca marea intrebare pentru generalii romani care mai au cap (slabe sanse) este daca nuantarile cu privire la pozitia fata de Rusia sunt specifice doar Germaniei sau nu cumva si americanii sunt indecisi. Nu de alta, dar cum altfel am explica insuccesul marelui hegemon ca macar sa influenteze piata de capital si a obligatiunilor suverane unde teoretic Imperiul poate face multe caci dolarul este rege si finantele sunt teoretic controlate de imperiu. Daca pe plan propagandistic sau cibernetic Rusia poate face ceva, pe plan financiar stim ca Rusia este un mare minion. Cum se explica asadar, totusi, rezilienta financiara si macrostabilitatea Rusiei, cel putin prin prisma celor 2 indicatori: piata bursiera si randamentul obligatiunilor?

De altfel, intrebarea retorica pe care am pus-o si in articolul trecut, cu privire la reactia Rusiei fata de Deveselu trebuia mai degraba pusa politicienilor: sunt ei pregatiti pentru scumpirea pretului gazelor? Vor compensa investitiile americane socul negativ al cresterii sau mentinerii pretului ridicat al gazelor rusesti pentru Romania, in conditiile in care alte tari (cum ar fi Germania sau Ungaria) beneficiaza de preturi mult mai bune doar pentru ca nu pleaca capul pana la capat in fata Imperiului?

Nu de alta, dar doresc sa imi subliniez punctul de vedere si sa reiterez: suntem fraieri. Pentru scut, trebuia sa cerem plata fixa anuala in dolari americanilor, orice altceva este praf in ochi. 1 miliard de dolari si tot ar fi fost ceva, ar fi compensat deficitul de la pensii. Chiar daca nu aveam incotro, chiar daca erau deja semnate tratate de prostii de Ponta si altii care au dat permisiunea scutului, chiar daca armata noastra oricum este apa de ploaie in privinta calculelor geostrategice, politicienii puteau sa preseze  un ajutor permanent american: nu era deloc deplasat si nici imposibil. Pentru americani era atat de important incat puteau sa ofere cu mult mai mult decat mizilicurile prezentate in presa ca “investitii”.

M-a amuzat in acest sens mai ales idiotul de Guran care prezenta asfaltarea ulitelor din Deveselu ca “ajutoare economice” ale zonei, venite din partea americanilor. Pai e si normal sa asfalteze strazile in localitatile din proximitate: cum altfel se vor proteja eficient, daca nu vor putea patrula sau urmari in caz de nevoie, potential atacatori ai scutului? Cu elicopterul este mai rapid, se intelege, insa cand ai strazi asfaltate mai trimiti o patrula de politie locala, mai trimiti niste firme de protectie sa faca ronduri, la preturi mult mai ieftine. Cat despre scoli, varuirea unor pereti este cea mai ieftina campanie de marketing pe care o armata ocupanta o poate face, in plan local. Cu doua-trei termopane si cateva ulite asfaltate, americanii au eliminat orice tentativa de reactii negative in randul populatiei, fiind indirect mita politica, pentru ca ii scuteste astfel de politicieni de problemele electorale pe care le-ar avea in tari unde oamenii sunt mai descuiati la minte, cum ar fi Germania, de exemplu. Faptul ca pe noi ne mituiesc americanii cu scoli reparate si strazi asfaltate, similar ca in Afganistanul, denota si unde ne aflam noi din punct de vedere intelectual.

Daca economic Romania este clar ca a pierdut ocazia sa castige ceva din afacerea “Deveselu” ne intrebam geopolitic oare ce castigam noi din asta? Oare de la noi se uita cineva imprejur sa vada ca in timp ce noi ne inrautatim relatiile cu Rusia, nemtii incearca sa le repare?

Ce sper eu este ca macar Deveselu sa ne fie o lectie, pentru ca oricum “oportunitati” vor mai exista. Transnistria este probabil urmatoarea Ucraina in care americanii vor impunge din nou ursul si sanse mari sunt ca asta se se intample cu viitorul presedinte Trump. Americanii au nevoie sa provoace Rusia, traiesc din tensiune geopolitica si haos in diverse zone. Tensiunea geopolitica si riscurile mentin dolarul  pe linia de plutire. In plus, un hegemon, cat traieste, face ce a invatat: se extinde. SUA nu va renunta la politica expansionista nici macar daca Rusia ar fi impinsa dincolo de Urali: asta stiu sa faca si asta vor face tot timpul, blah-blah-urile cu mentinerea securitatii si stabilitatii sunt sloganuri ieftine.

Romania nu poate castiga din relatia cu americanii decat financiar, prin obtinerea de fonduri pentru oferirea permisiunilor pentru baze sau operatiuni. Orice altceva sunt gogosi. Banii pot sa vina sub orice forma (mai putin creditare de la FMI – nu, multumim): fie plati directe dedicate intaririi armatei, fie discounturi la achizitia armament (refacerea flotei de avioane ar fi o idee).

Din pacate, noi nu doar ca nu cerem si nu obtinem nimic, dar ne mai alegem si cu interventii in plan politic (vezi gafele ambasatorului SUA) specifice unei tari bananiere. In mod normal, ambasadorul asta trebuia trimis inapoi si cerut altul in schimb, dar cine sa aiba un asemenea tupeu pe la noi cand ei se cearta intre ei pe mizilicuri si intrigi inifime, fara nici o relevanta pentru interesul national.

Si inca o mica paranteza: baza de la Deveselu este inclusa intr-un tratat care are mai multe puncte, inclusiv unul economic. Inca asteptam sa vedem ce se intampla economic, ca deocamdata americanii nu au trimis in Romania nici macar o amarata banca, singura prezenta notabila fiind Fondul Proprietatea care mai degraba a venit sa castige bani prin insider trading. Macar daca americanii ar avea si ei demnitate si ar informa autoritatile romane cu privire la “tehnicile” folosite de acesti mafioti in costume, macar daca influenta americanilor nu s-ar limita doar la jocurile politice mioritice si ar combate si coruptia indusa de asasinii economici americani care au deja un istoric (a se vedea si Bechtel).

“Current event form future trends” spunea un om intelept. Din pacate, noi dormim si habar nu avem pe ce lume traim. Mai precis conducatorii nostri …

~ ~ ~ ~ ~

NOTE

[1] doar un articol in care subliniam ca armata SUA este preocupata de starea dolarului: ARMATA SUA SE PREGĂTEŞTE PENTRU EXPLODAREA MĂMĂLIGII (DEC 2010)

1 2 3 4 5 15