Yanis Varoufakis dezvaluie planul esuat B

Era logic ca grecii trebuiau sa aiba un plan B. Cu toate acestea, presa pune accentul pe detaliile “secrete” ale unui plan care nu s-a indeplinit, din motive mai mult sau mai putin stiute.

Intr-un interviu dat publicitatii de dragul “transparentei”, Varoufakis explica in amanunt ce au facut, ce nu au facut si ce nu au putut sa faca grecii in pregatirea acestui plan B. Iata cateva dintre cele mai picante amanunte:

1) Secretariatul General al Administratiei Publice (probabil ce e la noi administratia financiara) se afla in mana Troikai; Varoufakis a incercat folosindu-se de registrul contribuabililor sa stabileasca un sistem bancar paralel prin care statul sa poata continua sa functioneaza in cazul in care bancile erau strangulate total de BCE si nu mai puteau functiona; problema principala era incasarea banilor; din pacate insa, Varoufakis nu a reusit sa creeze sistemul pentru ca softul pe care rula acest “Secretariat General” este controlat total de Troika; desi Varoufakis a pus un director IT care ii era prieten, acesta i-a spus ca el poate controla hardul dar softul e de la Bruxelles si nu are ce sa faca, fara ca europenii sa afle; marele mister este de ce s-a speriat Varoufakis de Troika, cand Troika avea propriul plan de exit;

Pe scurt, grecii nu puteau accesa registrul platitorilor de impozite din Grecia fara aprobarea europenilor, evident asta in caz ca nu aveau hackeri buni, ceea ce se pare ca le-au lipsit.

2) Ministrul de Finante al Germaniei – Schaeuble – vrea neaparat un Grexit; de multe ori i-a spus-o direct in fata lui Varoufakis; Merkel insa il opreste; FMI de asemenea s-a saturat sa isi incalce propriile regulamente si sa prelungeasca acordul catre o tara insolventa (curios insa ca Ucraina e considerata viabila …) Nimic nou, pana aici. Ce spune insa Varoufakis nou ar fi ca Schaeuble are un plan: Europa nu e sustenabila asa cum este acum. Trebuie facute schimbari in sensul unei uniuni politice. Care unire politica trebuie sa se faca prin disciplinarea porcusorilor, adica prin alinierea la “procedurile” bugetare care sa fie dictate de la Bruxelles. Grexitul trebuie sa ii sperie indeajuns pe francezi incat sa prinda “curajul” sa taie din cheltuieli si sa transfere din “drepturi” catre Bruxelles.

3) Tsipras l-a pupat pe Varoufakis chiar dupa ce a votat impotriva bailout-ului.

Grexitul revine stirea zilei

Au trecut deja 4 zile de la acordul ca va fi un acord intre greci si europeni. Intre timp, parlamentul grec a votat si cateva parlamente europene de asemenea, au votat acordul preliminar pe baza caluia grecii vor primi bani sa isi plateasca ratele si vor ramane in UE, cel putin pana la urmatoarea reaprindere a crizei.

Care reaprindere, dupa declaratiile unui numar din ce in ce mai mare de ministrii de finante europeni, nu ar fi departe.

Ieri discutat despre SCHAEUBLE.

La intalnirea boardului BCE-ului la care EUROBOR-ul a fost mentinut, Draghi a reamintit si el ca un haircut este necesar, dar nu stim cum sa il facem in cadrul legal al UE, care nu permite taieri de datorii.

Prim-ministrul slovac a declarat si el: “e nevoie de un mic miracol”.

Ministrul olandez de finante, a declarat in fata parlamentului ca increderea in guvernul grec este foarte mica.

Bailout-ul are toate premizele sa deterioreze si mai mult o economie distrusa prin taieri de cheltuieli si mariri de taxe. In plus, se bazeaza pe implementarea unui pardit de stanga radical; o buna parte din finantare (50 miliarde) se bazeaza pe vanzarea unor bunuri statale care nu exista conform declaratiilor ministrului economiei. In plus, bailout-ul lasa neatinsa o datorie despre care FMI-ul declara ca este nesustenabila si pentru care motiv FMI-ul ameninta ca se poate retrage din acord.

Singura incertitudine este cat va mai dura pana cand armata greaca va da o noua lovitura de stat, in buna traditie elenica. Nu de alta, dar ministrul apararii grec a catalogat bailout-ul ca fiind “produsul unui santaj, o lovitura de stat care va face din Grecia un exemplu al hegemoniei germane.

Schaeuble inca vrea Grecia out

Parlamentul grec a votat pentru noul program de bailout in ciuda regretelor si a protestelor.

Am subliniat ieri disensiunile intre americani si porcusori – pe de o parte si nemti + nordici – pe de alta parte. Pe fondul aruncari pe mai departe a problemei datoriilor si in timn ce bailout-ul temporar pare rezolvat, problema de fond ramane si este accentuata, incet-incet, punandu-se bazele unoi noi Europe: o Europa de nord solida, puternica, formata din tarile cu excedent si fara probleme cu datoriile si o Europa de sud slaba, falimentara si care in lipsa valutelor nationale care sa fie devaluate nu are cum sa treaca de hopul ratio-ului datorie/PIB.

Ministrul german de finante, Wolfgang Schaeuble a declarat ca singura modalitate prin care Grecia poate sa obtina o reducere a datoriilor este parasirea zonei euro, deoarece in zona euro, taierea datoriilor este verboten (sursa).

Pe de o parte Tsipras, in fruntea unui guvern deja minoritar, trebuie sa implementeze un program de bailout cu conditii dure in care nu crede, dar nu are incotro, pe de alta, “locomotiva Europei”, “farul calauzitor”, tara bogata in care grecii isi pun speranta ca va pune umarul la repornirea bancomantelor le cam arata usa.

In plus, chiar Schaeuble recunoaste ca datoria Greciei este complet nesustenabila dar nimeni nu stie cum ultimul program poate sa dea rezultate fara o reducere a datoriilor, care este insa ilegala in cadrul UE. Intre timp insa britanicii, pentru a cata oara, i-au lasat pe europeni sa se descurce singuri, cum vor, anuntand ca ei nu participa la bailout-ul Greciei.

Halal uniune!

Grecia – prima crapatura intre Germania si restul Imperiului Anglo-American

A incept mai intai cu un studiu al FMI-ului conform caruia datoria Greciei este nesustenabila. Studiul a fost facut chiar inainte de referendum. In articolul de ieri, mentionam de articolul economistului sef al FMI-ului care isi exprima scepticismul ca noul bailout va schimba ceva  – o opinie ciudata tocmai de la unul dintre cele 3 “institutii” participante la bailout.

Azi de dimineata, un membru al guvernului Greciei a declarat ca fara insistenta si ajutorul SUA, Grecia nu ar fi obtinut acest nou bailout. Inca de ieri, secretarul general al NATO a salutat noua intelegere – inca o informatie daca mai era nevoie, ca SUA se teme mai mult decat Germania de Grexit. Este si firesc, avand in vedere relatiile Germaniei cu Rusia si dezacordurile cu privire la Ucraina. Istoria se repeta …

Astazi insa, pe dupa-amiaza, situatia se escaladeaza: inca un raport secret al FMI rasufla in presa, tocmai la Reusters, conform caruia datoria Greciei nu este sustenabila si trebuie taiat din ea. Junker se alatura FMI-ului, cateva ore mai tarziu. Germania este pusa la colt. Urmeaza sa vedem reactiile nemtilor si intensitatea presiunii puse de americani ca bailout-ul sa contina si taieri de datorii – blasfemie pentru nemti.

Punem insa intrebarea: daca FMI considera datoria prea mare, de ce nu absolva Grecia de plata datoriei catre FMI? Oricum s-a vorbit destul de putin cum de grecilor, FMI-ul nu mai vrea sa le arunce acolo 3-4 miliarde ca sa calmeze problema, pe cand ucrainienilor le ofera pe tava aproape 80 de miliarde, tocmai cand Ucraina declara ca nu e in stare sa plateasca datoria, adica in pragul default-ului?

Un raspuns posibil: pentru ca americanii cer nemtilor sa isi faca singuri ordine in ograda, IN MODUL in care il dicteaza insa americanii. Iata deci cum Grecia produce unde seismice puternice pe planuri multiple. Si Grexitul nici macar nu a inceput …

Noul bailout nu rezolva nimic

Chiar daca noul bailout si negocierile viitoare trec prin parlament, incoerenta programului economic il va distruge – noteaza Centrul pentru Reforma Europeana, un think-tank renumit din Marea Britanie.

Autorul continua sa aduca argumente. Unul ar fi ca Grecia a capitulat. Tot efortul si toata opozitia lui Tsipras i-au adus Greciei conditii mai dure decat daca ar fi acceptat termenii initiali si nu s-ar fi opus Germaniei pana nu a mai avut incotro. Poate un popor capitulat si umilit sa reconstruiasca o economie prin austeritate, taieri si cedarea suveranitatii?

Strategia Germaniei este clara: sa impuna conditii dure oricarui guvern care incearca sa miste in front si sa nu adopte litera cu litera, “recomandarile” Germaniei. Pe baza fricii de excludere din UE si a temerii de necunoscut, popoarele vor accepta austeritatea, privatizarile si cedarea suveranitatii.

Intr-un articol datat 9 iulie (deci inaintea ultimatumului), un economist al FMI-ului sustinea ca esecul bailout-urilor anterioare se datoreaza nu faptului ca FMI-ul nu a calculat bine impactul austeritatii (taieri de pensii, taieri de investitii), consolidarea fiscala fiind doar o fractie din scaderea veniturilor. Problema reala sustine Olivier Blanchard ar fi reformele structurale insuficiente (baza de impozitare, privatizarile prea putine etc) si riscul persistent al Grexitului care a afectat investitiile private.

Si totusi masurile fiscale sunt cele care conteaza pe termen scurt si prin urmare pentru succestul bailout-ului – adica guvernul face rost de bani pentru plata ratelor. Reformele structurale nu au impact pe termen scurt deoarece crestere economica peste noapte e mai greu de realizat. Reformele structurale pot avea efect doar daca consumul revine. Ori austeritatea loveste in consum si prin urmare politica fiscala va distruge sansele de succes ale bailout-ului.

Incepand din 2009, Grecia a taiat din balanta guvernului cu 21%, pe cand scaderea PIB-ului a fost de 20%, ceea ce dovedeste o legatura directa intre austeritate si impactul asupra economiei. Prin urmare, un guvern care impune noi masuri de austeritate nu va face decat sa dea jos din nou cu PIB-ul si indiferct cu raportul datorii/PIB – tocmai ratio-ul la care se incearca schimbarea trendului prin programul de bailout.

Iata deci cum economistul sef al FMI-ului prevede esecul ultimului bailout la care propria organizatie este semnatara. De altfel, frictiunile intre FMI si Franta pe de o parte si Germania pe de cealalta parte nu sunt noi. Problema este insa ca Germania conduce UE si SUA a pierdut controlul. Sa vedem insa analiza mai departe.

O alta problema pe care o vede Centrul pentru Reforma Europeana este lipsa increderii intre greci si europeni. Institutiile cer actiuni inaintea eliberarii fondurilor si o supervizare mai stricta a tuturor angajamentelor pe care grecii si le asuma. Nici una dintre acestea nu va functiona si nu doar din cauza instabilitatii iminente a politicii grecesti. Din experienta FMI-ului, actiunile cerute inaintea oferirii banilor nu au efect daca guvernul care si le asuma nu crede in ele. Exista mereu loc de superficialitate si ocolirea regulilor, asa cum un copil caruia i se cere sa faca temele poate sa piarda timpul mazgalind caietul sau desenand in timp ce parintii il vad stand la birou concentrat si atent la ce face.

In concluzie, cel de-al treilea acord de bailout va pica din aceleasi motive din care si primele au picat. Grexitul ramane deci pe tabla.

Ultimul ultimatum

Tsipras terminat

Grecia a primit un nou ultimatum: de data aceasta, ultimul. Sa recapitulam evenimentele, pentru ca poate de data aceasta chiar este ultimul ultimatum.

Inainte de referendum, grecilor li s-a cerut sa taie pensiile si sa mareasca TVA-ul. Macar atat, pentru ca oricum alte lucruri mai nasoale le-au rejectat dinainte de negocierile pentru un nou bailout. Guvernul grec a respins taierile in ciuda ultimatumului si a propus referendum, ca poporul sa decida. Poporul a decis, Tsipras a crezut ca acum poate negocia altfel si a sperat sa obtina macar un haircut, adica o reducere a datoriilor, chiar acceptand propunerile rejectate la referendum.

Dupa referendum, toti credeau ca europenii o sa dea inapoi. Nu mai mentionam ca inainte de referendum, europenii le-au spus grecilor ca voteaza degeaba pentru ca propunerea oricum pica. Dar nu a picat si europenii au asteptat o noua propunere de la greci pe baza careia sa inceapa negocierile. Dupa cateva zile de asteptari, grecii au propus exact ce li se ceruse inainte (aproximativ), doar ca au cerut si o taiere de 10% a datoriei. FMI si Franta tindeau spre DA, Germania spre NU, spunand ca despre reducerea datoriei vorbim mai tarziu.

Acum, europenii au un nou ultimatum, de data aceasta bagand in el tot ce au rejectat grecii pana acum, dinainte de referendum si dupa. Ah, si totul fara reducerea datoriilor. Iata doar 10 puncte pe care le preluam cu explicatiile noastre de la Zerohedge unde puteti gasi comentarii mult mai detaliate:

1. TVA-ul marit (nu putem detalia, probabil nu se va merge pe varianta propusa de greci, ci pe cea propusa de europeni inainte de referendum; adica cel putin hotelurile vor avea TVA marit, adica se va lovi in turism)

2. Marirea bazei de impozitare (un punct care nu ne este insa clar la ce se refera, poate la faptul ca anumite insule nu plateau TVA sau il aveau redus; si cum Grecia are multe insule …)

3. Sustenabilitatea sistemului de pensii; aici probabil sunt incluse: taieri, marirea varstei de pensionare si altele; majoritatea grecilor traiesc din pensii; din cauza somajului ridicat (peste 50% in randul tinerilor), multe familii traiesc din pensiile celor batrani, tineri neavand ce sa faca;

4. Adoptarea unui nou cod civil (aici inseamna practic cedarea totala a suveranitatii grecilor si probabil adoptarea casatoriilor homosexule care desi nu are a face cu austeritatea, nu ar strica ca europenii sa le-o vare si pe asta pe gat grecilor daca tot e prielnic momentul)

5. Asigurarea independentei sistemului national al statisticilor. Nu intelegem cum de nu este independent acum de vreme ce Grecia e membra UE si dupa cum stim si INS-ul nostru este tot independent. Sa fii reusit oare pana acum grecii ca sa mentina INS-ul lor in cadrul guvernului?

6. Implementarea automata a taierilor din cheltuielile statului.

7. Salvarea sistemului bancar. Iarasi un punct dubios

8. Privatizarea retelei de transmisiuni a energiei electrice; lobby-ul energetic asteapta ca hainele; Romania din pacate a cedat fara lupta, companii de stat din Cehia, Franta, Italia si altele au pus gheara deja pe sistemul energetic si fac pretul energiei in Romania; Grecia a resistat pana acum si desi nu credem ca faptul ca sistemul energetic este nationalizat este cauza datoriei imense a Greciei, repetam: lobby-ul nu doarme niciodata;

9. Depolitizarea administratiei publice. Ha, ha, ha. Mult succes! Cum se va evalua aceasta depolitizare, ne miram si noi.

10. Intoarcerea reprezentantilor Troikai la Atena. Sa nu uitam ca FMI-ul si-a retras oamenii de la Atena, dupa ce grecii aveau alergie la Troika. Intre timp europenii au redenumit Troika in “Institutiile” si acum evident cer sa-si redeschida biroul si sa urmareasca indeaproape ca datornicul isi plateste birul cum trebuie si ca nu pridideste in depunerea tuturor eforturilor pentru a muncii cat mai eficient pentru plata ratelor.

Pe langa aceste 10 puncte, grecilor li se mai cer multe alte lucruri care in esenta inseamna cedarea suveranitatii. De exemplu, i se cere ca sa puna garantie 25% din PIB pentru acest nou bailout, intr-o companie care sa fie coordonata de Berlin si sa poata vinde din garantii oricand, in caz ca grecii nu platesc la timp ratele.

Propunerea a fost enuntata abia ieri si cu siguranta zilele astea televizinile grecesti o vor analiza in amanunt si vor aprinde mania poporului. Pentru a nu mai lungi insa lucrurile, propunerea a venit cu un ultimatum de 72 de ore pentru inceperea implementarii masurilor.

Alternativa, este un time-out de la Europa: adica mai mult out …

PS: parlamentul grec va vota miercuri noul ultimatum

Varoufakis da cartile pe fata: Schauble vrea Grexit-ul ca sa ii sperie pe francezi

Cand a demisionat, multa lume si-a pus problema cum de pleaca Ianis tocmai cand e pe val? Dupa cateva zile (joi), cand a fost clar ca grecii lasa garda jos si accepta conditiile memorandumului aproape in totalitate, mirarea a fost si mai mare: de ce a plecat Varoufakis? Justificarea oficiala a fost ca europenii nu prea il plac si au cerut insistent sa fie inlocuit. Zis si facut. Acum ca e liber, Varoufakis incepe sa dea cartile pe fata, INAINTE de semnarea unei intelegeri si de calmarea apelor. Jocul continua. Iata declaratia:

Weekendul acesta va fi punctul culminant al discutiilor prin care succesorul meu, Euclid Tsakalotos, incearca din nou sa puna calul inaintea carutei, adica sa convinga un Eurogrup ostil ca restructurarea datoriilor (adica taierea din ele) este o conditie primordiala a succesului reformelor in Grecia, nu o recompensa ulterioara. De ce este asta atat de greu de acceptat? Iata motivele:

Primul este ca inertia institutionala este greu de invins. Al doilea este ca datoria nesustenabila ofera creditorilor o putere imensa asupra datornicilor – si dupa cum stim, puterea corupe chiar si pe cel mai bun. Dar mai este un al treilea motiv care este cel mai pertinent si mult mai interesant.

Euro este un hibrid de valuta manipulata. Cum ar fi ERM-ul din anii 80 sau standardul in aur din anii 30 si totodata o moneda de stat. Ultima se sustine pe teama de excludere pentru a fii mentinuta in timp ce moneda unui stat implica mecanisme de reciclare ale surplusului intre statele membre (de exemplu, bugetul federal, obligatiunile comune). Eurozona se afla intre aceste doua barci: este mai mult un regim de schimb decat o valuta de stat [1].
Si aici este problema. Dupa criza din septembrie 2008 Europa nu a stiut cum sa raspunda. Ar trebui sa se pregateasca pentru cel putin o excludere (si asta ar fi Grexit-ul)? Sau sa treaca spre o federatie? Deocamdata nu a facut nimic si astfel spaima existentialista a crescut. Schauble e convins ca pentru a limpezi apele, are nevoie de un Grexit: intr-un fel sau altul. Peste noapte, datoria publica nesustenabila a Greciei, fara de care riscul de Grexit s-ar elimina, a oferit o sansa nesperata lui Schauble.

Ce spun prin asta? Pe baza lunilor de negocieri la care am participat, convingerea mea este ca ministrul de finante al Germaniei vrea ca Grecia sa fie impinsa afara de moneda unica, pentru a baga frica de Dumnezeu in francezi si pentru a-i determina sa accepte modelul lui pentru disciplinarea eurozonei. (sursa Zerohedge)

Pentru cititorii carora le-am atras atentia, le recomandam sa citeasca in continuare alte argumente in favoarea opiniei lui Ianis, sau sa lectureze intregul mesaj publicat in The Guardian. Aici doar vom enumera cateva cuvinte cheie ale continuarii: Frexit, al 4-lea Reich, Merkel plagand, evrei, Goldman Sacs.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

NOTE:

[1] Aici Varoufakis vrea sa spuna ca euro are rol primordial de schimb intre membri (fara valute individuale, schimburile sunt mult mai facile) nu atat de reglare a bugetelor (altfel spus de intr-ajutorare in caz de nevoie, cum este dolarul intre statele americane)

 

Astazi Tsipras are un nou deadline

Dupa ce marti s-a dus cu mana in buzunar la intalnirea cu europenii fara nici un plan pregatit, Tsipras are un nou deadline astazi. Conform ziarului grecesc Ekathimerini, “joi (adica astazi) va fi cea mai grea zi din cariera lui Tsipras deoarece trebuie sa finalizeze propunerea pentru reformele dure si sa le puna in fata creditorilor pan ala sfarsitul zilei”. Pentru asta, Tsipras se va intalni pe rand cu membrii cabinetelor, sau poate chiar va face o sedinta de guvern pentru a discuta continutul propunerilor. Daca sunt de acord, propunerile o sa fie compilate de noul ministru de finante Euclid Tsakalotos care va fi ajutat de un delegat al Mecanismului de Stabilitate European (ESM) si de un oficial al Comisiei Europene pentru a verifica ca propunerea este indeajuns de detaliata pentru a putea fi evaluata de creditori.

De ce pana acum grecii nu au avut un plan gata si ce au facut toata saptamana, insa, nu aflam. Aceleasi probleme insa ii asteapta pe greci: dificultatea acceptarii masurilor de austeritate de “durii” din partid care considera ca votul de duminica ii obliga sa o taie cu creditorii si sa se intoarca la drahma. Propunerea grecilor trebuie deci depusa astazi insa va fi analizata sambata de un summit al liderilor europeni in care vor decide (din nou) daca sa lanseze discutiile cu Grecia (oare pana acum ce or fi facand) sau sa pregateasca Europa pentru un Grexit – acelasi grexit despre care au mai declarat ca Europa este pregatita.

Dincolo de zgomotul de fond – stirea de mai sus putea foarte bine sa fie de acum o saptamana sau de acum o luna – incercand sa aflam ce este nou, parca ar fi ceva noutati totusi, care insa sunt doar o sursa de potentiale noi frecusuri intre creditori. Recent, Lagarde (sefa FMI) a declarat ca “Grecia trebuie sa continue reformele dar europenii trebuie sa usureze povara datoriilor”. Altfel spus, taierea este posibila. Dupa cum am mai amintit in articolele noastre, FMI a publicat inainte de referendum un studiu din care reiesea ca doatira Greciei nu este sustenabila, deci trebuie taiata. Acum Lagarde, reaminteste acest studiu si spune ca intre timp datele nu s-au schimbat, poate doar anumite cifre (probabil studiul e ceva mai vechi). Insa declaratia lui Lagarde, da apa la moara grecilor, deoarece Merkel a declarat si ea foarte ferm ca nu poate fi discutata acum taierea datoriilor: Europa va aborda taierea datoriilor mai tarziu. Pentru nemti, orice discutiei despre sustenabilitatea datoriilor este o scanteie care poate aprinde focul, grecii fiind doar primul si cel mai mic dintr-o lista de porcusori care intre timp au crescut si care nu au de unde sa plateasca si nu vor avea niciodata. Insa datornicii trebuie sa isi asume soarta si sa accepte mentalitatea de sclav si de datornic toata viata, plecand capul in fata Reichului dar mai ales a poporului reichului a carui mandrie nu poate fi ranita prin anularea sau reducerea datoriei sclavilor, mai ales cand acestia au si al 13-lea salariu.

Intorcandu-ne la greci insa, opozitia sustine ca Tsipras e hotarat sa scoata tara din UE / Euro si ca el doar mimeaza negocierile. In concluzie, nimic nou in Grecia …

Germania catre Grecia: lasa-ma sa te las

Dupa ce au amenintat ca un referendum OXI va insemna ruperea Greciei din UE, germanii nu se hotarasc daca sa ii elimine sau nu pe greci, daca sa accepte sau nu ruperea de facto a grecilor de uniunea fara unitate si continua un discurs absurd din care nu intelegem mare lucri. Pana una alta ECB pompeaza bani in bancile grecilor care continua sa sufle hartiile de 50 de euro pentru greci si cele de 100 sau peste pentru nemtii aflati la concediu in Grecia. Intre timp insa grecii nu au au reactionat cum se asteptau majoritatea, adica precum americanii care dau foc la masini, asalteaza magazine si ataca politia. Paradoxal, in Atena, dupa cum relateaza nu doar turistii ci si reporterii delegati de marile trusturi, aproape ca nimic nu s-a schimbat …

Sa revenim insa la ce mai zice Merkel si la care e stadiul negocierilor, daca mai exista negocieri si daca cineva mai cere ceva concret vreunei parti, in afara usilor inchise din spatele carora nu vom putea afla prea mult insa:

– Merkel spune ca daca propunele de reforma ale grecilor sunt satisfacatoare, anumita finantare pe termen scurt va fi oferita chiar inainte de implementarea oricaror actiuni; adica daca pur si simplu grecii le zic nemtilor: da, vom implementa masuri de austeritate, etc, nemtii le vor oferi finantarea; nu se mentioneaza insa ce intelege Merkel prin termen scurt;

– Merkel spune ca ajutorul pe termne scurt depinde de propunerile pe termn lung;

– Merkel spune ca Grecia are nevoie de un program pe mai multi ani

– Merkel spune ca propunerile grecilor trebuie sa mearga dincolo de ceea ce institutiile Troikai au cerut inaintea referendumului;

– Merkel spune ca Grecia va avea nevoie de masuri puternice pentru a umple gaura de finantare din cauza deteriorarii economiei;

– Merkel: EU va aborda problema poverii datoriei grecesti la sfarsitul procesului;

– Merkel spune ca liderii europeni nu au discutat marimea pachetului de ajutor;

– Merkel spune ca nu este in mod special optimista in privirea Greciei

– Merkel exclude reducerea datoriilor

– Merkel spune ca la briefing-ul Bancii Centrale Europene s-a semnalat nevoia ca Duminica sa se ia o decizie in privinta Greciei

Sursa rezumatului: zerohedge

Concluzie: pana Duminica ramane cum am stabilit.

troika-ultima-propunere

Merkel: Grecia nu a vrut un compromis

Intr-o conferinta de presa dupa intalnirea cu liderii germani de astazi, Angela Merkel a declarat ca este vina Greciei pentru ca nu au acceptat “compromisul”. Discursul s-a plasat pe aceleasi linii cu declaratiile de sambata, concluzia fiind ca daca grecii dau inapoi, oferta ramane valabila si ca daca grecii se razgandesc, orice e posibil.

“Principiile uniunii”, “respectarea regulilor” si “lipsa angajamentelor catre un compromis” au fost cuvintele cheie din discursul cancelarului german.

Alte cuvinte au fost “prezervarea monedei”, “puterea monedei” – termeni prin care nemtii justifica de ce trebuie sa fie duri in relatia cu grecii, sa nu permita cheltuirea banilor aiurea, neconditionat.

La conferinta a participat si vice-cancelarul Gabriel care a declarat: “Germania nu poate oferi ajutor fara conditii”

gabriel

1 2