Category: Politică

Suceala PNL-ului

2 comments

Despre gresala lui Marian Munteanu de a se inhaita cu gruparile participante in jaful facut asupra Romaniei de zeci de ani, am mai vorbit pe scurt in articolul intitulat “Suceala lui Marian Muteanu“. Pe scurt, mentionam acolo ca Muteanu prin alinierea la PNL nu face decat sa se auto-anihileze, practic sa nu mai fie Marian Muteanu, din punct de vedere al potentialului politic. Caci Munteanu nu e interesant ca politician pnl-ist, ci ca politician ortodox nationalist si ideal cu o strategie bine pusa la punct de preluare a puterii si schimbare a sistemluui. In ciuda gargarei generalizata si a certarii cu diavolul (despre care am explicat aici – pro/contra nationalism, pro/contra ortodoxism, pro/contra extremism etc), dincolo de ce nu era greu de vazut ca urmeaza sa se intample, Munteanu a gresit prin prisma ca cine nu isi zideste casa pe o fundatie solida, va fi spulberat. Ori facandu-te frate cu dracu doar ca sa treci o ipotetica punte (doar in mintea sa Munteanu stie ce punte a incercat el sa treaca cu incuscreala asta) nu e tocmai o strategie viabila de a-ti construi o fundatie solida a unei constructii care sa aiba vreo relevanta. Dar sa il lasam pe Muteanu si sa vedem PNL-ul cum o sa urmeze lui Munteanu in marsul spre irelevanta in politica romaneasca. Ce actiune mai penibila numirii si renuntarii la numirea lui Munteanu poate face PNL-ul? Poate exista o miscare mai penibila ca asta? DA! Culmea ca penibilul nu are culme si poate fi oricand copt si dospit pentru a se umfla din ce in ce mai mult. Si numele acestui penibil este PREDOIU. O caricatura de om, o mascota care are un discurs de tocilar balbait care la lansare a tinut un discurs jalnic si plictisitor. Oamenii au urmarit rezultatul sedintei PNL mai ales pentru spectacolul jalnic care era de asteptat, pentru baia de sange (bloodbath) politica in care se scalda acest partid penibil. Nu doar ca au fost penibil prin faptul ca candidatii anteriori au ajuns sa fie anchetati de DNA si sa aiba probleme cu … coruptia, nu doar ca au fost penibil prin faptul ca la doar cateva zile dupa caderea variantei Orban l-au numit pe Munteanu aiurea fara nici o pregatire, fara nici o justificare, cu explicatii neclare si fara un plan bine pus la punct. Nu doar ca acum sunt penibili sa dea inapoi, doar pentru ca Munteanu a fost acuzat de legionar de 2-3 asociatii evreiesti. Dar in esenta, de ce e penibil PNL ca renunta la Munteanu? Pai in primul rand, daca numirea lui nu a fost din punct de vedere electoral o gresala prea mare, Muteanu avand sansa sa aduca o victorie pentru PNL, fara prea mari probleme, lepadarea de el cu siguranta va determina ca PNL-ul sa piarda si votul ortodocsilor extremisti de dreapta (cam 80% din populatie) care nici macacr nu erau decisi daca sa il voteze sau nu pe Munteanu. PNL-ul a pierdut un pariu important. Daca rezista acestui bombardament mediatic, devenea partid victima si castiga precum Klaus: pe ochi frumosi. Klaus de ce a castigat? De bun ce era, de

Read more

Banca Vaticanului – un offshore în inima Imperiului

Leave a comment

Banca Vaticanului este o banca privata care functioneaza exclusiv pe teritoriul Vaticanului si este condusa de un consiliu de directori care raporteaza unei comisii de cardinali si papei. Banca Vaticanului este regulata de un organism de supraveghere, similar ASF-ului nostru, care de asemenea este doar al Vaticanului. Nu vreau sa intru in istoria aceste banci, care se gaseste pe wikipedia. Ca sa intelegem insa cat de secretiva este aceasta banca, poate e de ajuns sa mentionam ca abia din 2013 are un site oficial, de cand au inceput sa iese la suprafata cateva scandaluri mai relevante. Banca nu da credite si nu urmareste profitul. Singurul scop este teoretic administrarea operatiunilor ONG-urilor catolice, prin care acestea fac “fapte bune”. In practica, banca e folosita ca offshore de lux de cei mai mari rechini din Europa, banca fiind pentru o buna perioada, total izolata in privinta conturilor si a operatiunilor, neavand schimb de informatii cu nici o banca europana. De-a lungul anilor banca a fost implicata in nenumarate scandaluri, nu prea catolice. De exemplu, in Septembrie 2010, magistratii italieni au blocat 23 de milioane transferati de la aceasta banca care erau bani spalati, printr-un proces complicat care avea la ambele capete conduri de la Banca Vaticanului si trecea inclusiv prin JP Morgan. In urma scandalului, pana si JP Morgan – o banca implicata in nenumarate spalari de bani si ilegalitati pentru care au platit doar niste amenzi irelevante – si-a retras colaborarea cu Banca Vaticanului, pentru a nu-si strica “imaginea”. Va dati seama ce imagine are Banca Vaticanului daca pana si JP Morgan nu vrea sa se asocieze cu ei, care JP Morgan este oricum capul rautatilor in categoria “Too Big To Fail”. Dupa ce in 2010 banca s-a aliniat cerintelor UE, facand acord cu Italia si UE pentru a adera la legislatia impotriva spalarii banilor (transparenta) si dupa cateva scandaluri in 2011 si 2012, banca a inceput un lung proces de reforma care contina si in prezent. Principala problema cu care se confrunta Papa in tentativa de reformare este cabala care administreaza aceasta banca si care nu doreste sa se cunoasca trecutul. Ori fara ajutorul cabalei, Papa nu are o prea mare putere, cu toate tentativele de a aduce oameni din exterior care sa faca un audit. Cateva schimbari in bine, exista insa: in 2013 banca a cerut la 1300 de clienti sa-si inchida conturile (nu i-a mai considerat dezirabili – mafioti?) in ianuarie 2014 banca a publicat un raport cu situatia “alinierii” si implementarea programului “pentru transparenta” in septembrie 2014 s-au operat cateva “curatiri” in cabala: au fost inlocuiti 2-3 cardinali Prin urmare in 2014 banca a avut profit 70 mil euro. Mai nou insa, se pare ca obiceiurile vechi nu se schimba usor, altfel spus lupul isi schimba pielea dar naravul … Intr-un articol din Ianuarie 2016 intitulat The unfinished business of Vatican bank reform aflam noutati nu tocmai bune cu privire la statutul reformei bancare din pusculita Sfantului Scaun. Un monsenior care lucra ca contabil la banca, a fost arestat (si condamnat cu suspendare) pentru trafic de valuta – a fost prins cu

Read more

Suceala lui Marian Munteanu

2 comments

Marian Munteanu tocmai a facut inca un pas gresit care dupa ce se va consuma il va trece pe bara pentru inca vreo 10 ani in viata politica, daca cine stie cum va mai avea vreo sansa peste 10 ani. La fel cum intovarasirea cu Magureanu l-a blocat pentru o buna perioada, la fel intovarasirea cu PNL-istii l-a terminat din punct de vedere politic. Alegerea lui Munteanu nu este greu de inteles si se incadreaza bine in lalaiala, baltirea si categoria “capul plecat sabia nu-l taie” care ne-a tinut pe loc ca neam de milenii. “Compromisul” balcanic laudat de multi este de fapt o mare pacoste daca e sa il luam la boabe marunte. Compromisul este un mijloc folosit si de marile puteri, si de tarile performante, este o unealta specifica in politica si in diplomatie, insa cand compromisul ascunde in spate slabiciune, este doar o umbrela care asculnde penibilitatea celui care se ascunde sub ea. Altfel spus, lipsa unor organe specifice barbatilor, l-a dus pe Munteanu sa creada ca planul si proiectul lui nu are sanse fara ajutorul unui partid mare. De unde putem trage concluzia ca Munteanu nu are doar lipsa de cohones, dar are si lipsa de viziune, ca sa nu mai zicem de demnitate. Partea cu demnitatea este una sensibila si nu merg pana acolo. La urma urmei, nu asta se cere in primul rand unui politician ci mai ales oamenii se asteapta de la politicieni sa isi realizeze promisiunile. Ori Munteanu, prin simpla diluare in sistemului ticalos pe care tocmai criticandu-l a ajuns sa fie relevant, ca posibil viitor candidat, din start si-a ratat promisiunile, oricum ar intoarce-o el. Despre importanta activismului politic si necesitatea organizarii si focalizarii pe niste obiective clare, am mai discutat aici. Prin prisma acelor idei, Munteanu a stins speranta ca in politica romaneasca poate aparea o schimbare similara Syriza care sa se alinieze altor miscari similare din tarile mici, in lupta cu Imperiul European si fortele concentrice care vor duce la o concentrare crescanda a puterii, suveranitatii si mai ales a resurselor, inspre centrul european, adica Germania. Repet, principalul avertisment la situatia Romaniei este tocmai pierderea din ce in ce mai accelerata a controlului asupra parghiilor de putere ale unui stat, care vor trece in derizoriu nu doar ideile nationaliste care oricum sunt rejectate si ignorate de majoritatea melcilor spalati pe creier de pe teriroriul actual al Romaniei, dar vor afecta mai ales pe plan economic posibila dezvoltare viitoare si va definitiza rolul de ferma de specialisti si statut de colonie cu care deja multi romani sunt satisfacuti si nu au nici constiinta acestui statut si nici aspiratii de a-l schimba. As exemplifica aici situatia Greciei care s-a aflat in imposibilitatea de a elabora un plan de colectare paralela a impozitelor statului intr-o alta moneda decat euro, atunci cand Grecia avea nevoie de acest plan, cel putin pentru a-l folosi ca leverage in negocierea cu Troika, daca nu cumva ca solutie de avarie. Revenind la aspiratiile nationale, ca si in articolul despre unirea cu Moldova, repet: putem face doar acele lucruri pe care vrem sa le facem, despre

Read more

Unirea – just do it!

2 comments

Unirea cu Moldova a revenit din nou in discutie in media romaneasca, pe masura ce alegerile se apropie. Si cum pana sa moara Vadim, avea cine sa se ocupe, mai nou a fost preluata de urmasii (ideologici) ai lui Vadim. Care, macar, spre deosebire de Vadim, nu au fost in situatia sa poata face ceva in directia unirii, cum a fost de exemplu Basescu. Ca si in privinta altor chestiuni, dupa parerea mea unirea nu se va face prea curand, fiind mai probabil ca sa avem autostrazi inainte de a avea unirea, daca cine stie cum prin ce minune istorica, choke-ul [1] de viziune (si de executie) in care ne aflam poate fi cumva depasit. Nu am inteles niciodata oamenii care baltesc in spaime ancestrale si fac o mie de calcule inainte de a face un pas. Cu atat mai putin, e greu de inteles cum in tara asta nu se gaseste un politician care sa zica: acum!, macar in privinta unirii. Unirea, in principiu, nu e greu de facut: presedintele sau parlamentul nostru trebuie sa convinga presedintele sau parlamentul moldovenilor sa organizeze un referendum. La noi nu ar fi prea complicat, cu siguranta majoritatea romanilor ar vota pentru. La moldoveni e posibil sa fie mai complicat, desi cel putin avand in vedere ca nici macar rusilor nu le-ar displace un pasaport romanesc cu care sa poata sa se plimbe pe unde vor ei in Europa, de unde putem trage concluzia ca mai mult ca sigur si moldovenii ar vota pentru, indiferent de ce spun sondajele. Marea problema e ca sa se gaseasca deci la noi un om care sa stabileasca treaba asta, sa se faca si dincoace si dincolo un referendum. Care ar rezolva pe loc problema. Care rusi, care americani, care europeni? Ne ma intereseaza ce cred altii cand e vorba de soarta noastra? Just do it! Nu ar fi prima data … Am mai spus si o sa repet: viitorul nostru, atat ca neam cat si individual este viitorul pe care il gandim si il facem. Se intelege ca si altii au unele ganduri cu privire la viitorul nostru si poate nu o sa ne iese toate asa cum calculam, insa daca gandim viitorul ca pe o suma a vectorilor din mintea fiecarui om si din planurile fiecarei organizatii, de orice nivel, se intelege ca vectorul cu amplitudinea cea mai mare are cele mai multe sanse sa determine directia. Deci dorinta si aspiratiile sunt irelevante daca nu sunt materializate prin fapte si decizii ferme, prompte si entuziaste. Se intelege, ca oarecare calcul nu strica, mai ales la nivelul unui stat, dar asta tine de implementare. Actul trebuie insa implinit oricand nu exista riscuri vitale pe cand calculele depind de moment si vizeaza implementarea. Sunt calcule cu privire la CUM fac ceva, nu la DACA fac ceva, sau CAND fac ceva. Exista nenumarate metode de a determina validitatea unei strategii, cum ar fi analiza SWOT, si cu siguranta ca nu ar strica ca lucrurile sa le facem cu cap. Dar este de o mie de ori mai bine ca macar sa

Read more

Cateva aspecte legate vaccinarea obligatorie

6 comments

Am incercat o buna perioada sa ma gandesc daca este cumva o obligativitate impusa de stat mai grava si cu impact mai mare pentru viata oamenilor decat viitoarea vaccinare obligatorie a copiilor … Sunt multe lucruri obligatorii impuse de stat care sunt lucruri bune, de bun simt, fara de care societatea ar fi un haos. RCA-ul este un exemplu. E normal ca toti cei care circula sa plateasca o asigurare, astfel incat, atunci cand un eveniment nefericit are loc, puterea turmei (prin contributiile cumulate) sa salveze situatia si sa puna o mana de ajutor la nefericitii pagubiti de un accident. Bineinteles, ca in orice lucru isi baga statul nasul, si sistemul de asigurari obligatorii auto este unul corupt si coruptibil. Nu va voi plictisi cu schemele de reglementare si de organizare ale companiilor de asigurari, pe scurt, o firma de asigurare poate mitui un bugetar de la ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiara) si poate suge bani pana in momentul in care intra in faliment. Altfel spus, o firma de asigurari poate functiona ca un fel de schema Caritas pentru o buna perioada, mai ales daca are tractiune: preturi mici, reclama buna, clienti multi. Dar indiferent de ce se intampla, RCA-ul este un rau necesar si este bine sa fie obligatoriu deoarece fara el lucrurile ar fi mult mai complicate. Exista bineinteles alternative la un RCA obligatoriu, cel putin teoretice, dar neavand cunostintele necesare, nu pot sa aduc exemple, deci o las balta in directia asta. Insa atunci cand statul isi aroga dreptul de a introduce in organismul tau orice substanta doreste, parca lucrurile depasesc orice limita. Oricat de mult ar face doctorii apogeul vaccinurilor (desi exista nenumarati care sunt contra), obligativitatea vaccinarii nu are nici o justificare. Ce societate suntem noi daca interzicem dreptul unor copii sa aiba acces la educatie si la alte drepturi conditionat de vaccinarea sau nevaccinarea lor? Daca acei copii  au niste parinti cu anumite pareri si care nu ii vaccineaza, ce vina au ei ca sa fie condamnati la marginalizare sociala? Cat de importanta sa fie aceasta vaccinare incat penalizarile si pedepsele asupra copiilor si familiilor care nu doresc vaccinarea sa fie atat de grave? Pentru a nu ne lasa atrasi in capcana dezbaterii pro-anti vaccin, eu as dori sa facem abstractie de importanta / periculozitatea vaccinurilor. Singurul lucru pe care am sa il subliniez aici este ca intr-un stat in care o alta obligativitate din domeniul sanatatii care era menita sa imbunatateasca calitatea serviciilor (cardul de sanatate) in fapt a ingreuiat aiurea viata bolnavilor si a doctorilor – realitate care poate fi negata doar de imbecili – inca o obligativitate la fel de hei-rupista, ma sperie. Ca exemplu legat de problemele cauzate de cardul de sanatate, as aduce faptul ca un pensionar inca este obligat ca la internare sa aduca copie dupa ultimul cupon de pensie desi cardul in teorie ar trebui sa contina toate informatiile, inclusiv faptul ca omul chiar este pensionar care si-a platit conrtributiile si nu are nevoie de copie dupa cupon. Pare un inconvenient minor, insa este un exemplu minor. Nici nu vrea

Read more

Hais-cea-ul luptei anti-teroriste a Romaniei

Leave a comment

Ca in orice politica de pe plaiuri mioritice, si in abordarea unor riscuri de securitate, politica Romaniei este una haotica si contraditorie. Pe de o parte, unele masuri abordeaza riscurile, pe de alta, alte masuri cresc riscurile. Strategia “hais-cea” inspirata din arta razboiului dusa de niste razboinici cu boala personalitatilor multiple, nu este unica doar in acest domeniu. Sunt nenumarate exemple, dar as aminti doar programul Prima Casa care avea scopul declarat de a salva piata constructiilor din Romania. Expertii insa nu luam in calcul scaderea preturilor, caci asta oricum era interzisa! Cand a fost introdus, argumentarea acestui program era ca daca nu se introduce, lumea nu mai ia credite si constructiile o sa scada, o data cu consumul. In realitate, prin Prima Casa, piata imobiliara a fost proptita la un nivel limita sub care apartamentele nu aveau cum sa scada pentru ca orice Dorel putea sa le cumpere si prin urmare si restul preturilor (la apartamente mai scumpe, la case, la varii imobile) se loveau de acest plafon inferior sub care nu cadeau. Adica, un constructor de exemplu, nu putea sa faca un bloc si sa vanda apartamente la un pret sub Prima Casa pentru ca banca (cu banii careia a construit) nu ii permitea prin evaluare sa vanda la un pret atat de mic, chiar daca economic, lui ii iesea profit si i-ar fi convenit sa vanda mai multe apartamente la preturi mai mici decat sa astepte aiurea prin mentinerea unor preturi ridicate, mentinute artificial prin programul Prima Casa. Imi pare rau sa revin din nou la acest program, cu siguranta multi dintre cititorii mei s-au plictisit. Pe scurt, Prima Casa nu a ajutat nici sectorul imobiliar si al constructiilor si nici cumparatorii care daca nu era acest program, puteau sa cumpere la jumatate de pret, caci preturile ar fi luat-o mult in jos. Sa revenim insa la lupta anti-terorista. Pe de o parte, se duce lupta pentru intoarcerea la perioada securista cand urmarirea era totala si cetateanul nu era aparat de nici o lege (sunt mai multe masuri aici, urmeaza chiar un “pachet” al legilor pentru “siguranta”) si pe de alta parte, prin construirea mega-moscheei, se ofera noi oportunitati de intrare si complicare exponentiala a muncii serviciilor de urmarire a potentialilor teroristi. Pentru ca pe partea cu legile, nu prea e mult de spus, fiind clar ca asistam la o presiuni de durata asupra statului de drept (as aminti aici si alte directii prin care urmarirea totala ne este bagata pe gat vrem-nu vrem, de ex cardurile de sanatate, care si ele teoretic “optimizeaza” sistemul) care nu au loc doar in Romania, conducatorii nostri fiind doar niste papusi gonflabile operate de foruri perverse mult mai inalte, as aborda putin ce inseamna construirea unui centru islamic in Bucuresti. Din start, as dori sa subliniez ca daca nu ar fi riscul terorist, personal nu as avea nimic impotriva unei astfel de constructii daca in schimb se ofera ceva SIMILAR romanilor in Istambul (fostul Constantinopole). Bineinteles, chiar daca s-ar oferi ceva SIMILAR (ca marime, ca ajutor al statului, ca suport al autoritatilor) oricum romanii ar avea problema financiara,

Read more

Va crea Marian Munteanu Syriza românescă?

19 comments

Deocamndată nu am ce să zic, decât ca grecii încearcă să europenizeze mișcarea Syriza. Nu am urmărit evoluția lor dar dacă nu am auzit încă nimic înseamnă că nu au reușit. România va fi puțin altfel, mai ales că frustrările noastre și nemulțumirile românilor sunt legate în ultimul rând de probleme economice. Revoluția politică de la noi, dacă (când) va veni va fi în primul rând una morală și naționalistă. Spun morală petru că altfel nu e nevoie de ea. Spun naționalistă pentru că în primul rând va fi făcută de ortodocși. Și cum ortodocșii sunt naționaliști, revoluția va fi naționalistă. Cu siguranță la aceste cuvinte, deja se vor aprinde pe undeva câteva beculețe roșii, dar să li se aprindă lor și o stea roșie că oricum în afară de a admira nu au ce să facă. Iată deci doua lucruri, mai întâi un fragment dintr-un articol mai vechi (nu vreau să mă repet și nu prea am nimic nou de spus) … Tarpley este de parere ca fara actiune sociala organizata si cu un program clar, cu cerinte clare si cu tactici de protest, nu pot fi obtinute rezultate. Miscari genul Occupy sau Indignados, sunt total inutile, ele neavand un program si un scop si fiind dupa parerea lui Tarpley, simple supape de difuzare a tensiunii sociale, fara prea mare impact asupra mersului societatii. Amintesc aici ca Occupy avea un mod de organizare pe cat de ciudat pe atat de ineficient: nu permitea lideri, nu permitea program [2], nu permitea declaratii sau cerinte comune, pur si simplu incerca sa intretina o stare de spirit, fara urmarirea unei finalitati. In cele din urma, starea de spirit s-a spart, o data cu evacuarea locurilor in care acestia protestau si neavand organizare, neavand lideri, neavand program, Occupy a murit in fasa. Contrar Occupy, Tarpley a salutat modul de organizare al miscarii politice grecesti care a fost la un pas sa dinamiteze Uniunea Europeana: Syriza (SURSA: MĂRTURISIRE, ACTIVISM SOCIAL ȘI ATITUDINE CETĂȚENEASCĂ SAU PSIHOZA PERSECUȚIEI ȘI FOBIA AUTO-EXPUNERII) … și mai apoi, se pare că a apărut omul care lipsea. Pe scurt, Marian Munteanu are câteva idei de bază care dacă vor fi asimilate și înțelese de toți, de data aceasta chiar vom reuși: UNITATE: se înțelege că trebuie să ne ferim de orgolii și de obsesiile noastre personale îmbrobodite frumos într-o spoială de dreaptă socoteală, moderație, scepticism și alte de-astea care împiedică realizarea unui front comun care să conteze. Marian Munteanu repetă mereu importanța unității. Nu este doar  un mesaj umanist, firesc, logic ci este o condiție de bază. PROGRAM: din mai multe interviuri, îmi este clar ca Marian Munteanu înțelege importanța lucrului bine făcut și singura cale: înființarea unui partid românesc, urmărirea unor obiective clare și comune și deschiderea la realizarea acestor obiective. Paradoxal, noi românii avem un astfel de exemplu în politica românească: UDMR. Tot ce trebuie să facem este să realizăm că dacă continuăm să dormim și să lăsăm pe alții să își facă de cap în ograda noastră, în curând o să ne dea și afară

Read more
1 … 13 14 15 16 17 … 37