La început de post

La inceput de post multi crestini se cam tem de ce ii asteapta, regreta vremurile bune care au trecut, zilele calduroase de toamna cu gratare sau mese imbelsugate, cu un pahar de vin sau o inghetata etc. Cand auzim preotii ca vine vremea nevointei, cam strambam din nas, deja ne calculam cate zile mai sunt pana la prima dezlegare la peste si incepem sa schimbam intre noi retete de prajituri de post. Facem planuri pentru escapade la munte, asteptam sarbatorile si pe Mos Craciun, ne si planuim ce cadouri sa ne luam si in general, abia asteptam sa treaca si postul asta linistindu-ne unul pe altul ca oricum este postul cel mai usor din an. Poate ca gandesc eu asa, poate ca doar eu sunt asa, desi nu stiu cata concidenta este ca nu am fost singurul “burtos” care sambata i-a intrebat pe cei din jur: nu cumva si luni se mananca de dulce? Nu stiu daca e doar neatentie sau teama inconstienta de post, sau mai bine zis iubirea de desfatare. Am observat insa ca multi crestini trec prin viata aiurea, uita ba de post, ba de slujbe, ba de spovedanie, ba unii uita sa se uite si in calendar, desi citesc proloagele. Uitam multe, facem multe din reflex, cautam sa ne facem norma de “indatoriri crestinesti” si “fapte bune” si nu putem sa traim cu adevarat, cum indeamna Mantuitorul pe invatatorul de lege de azi: “fa aceasta si vei trai!”. Pe cat de clare sunt sfaturile si parabolele Mantuitorului, pe cat de simpla pare Evanghelia in care suntem invatati ce si cum sa facem ca sa castigam Imparatia Cerurilor, pe atat de tainice ni se par toate si trec pe langa noi cuvintele de parca ar fi vorbite intr-o limba straina. A fi crestin nu este usor. Nu ma plang, ci doar recunosc si marturisesc. A incepe sa fi crestin este usor: sa iubesti aproapele, sa faci fapte bune, sa te rogi, sa plinesti poruncile, care nu te indeamna decat la bine, oarecum nu iti cere nimic imposibil Dumnezeu, iar pentru cele care sunt imposibile oricum iti da har ca sa le faci. Dar daca ne uitam cu mare atentie la oamenii care putem spune intr-adevar ca au fost crestini, pentru ca au murit pentru Hristos, viata noastra este departe de viata lor ca pamantul de  cer. Sa luam de exemplu pe sfintii care au murit in inchisori. Ce avem noi in comun cu viata lor? Ce am putea avea in comun, in afara ca asa cum ei au fost prigoniti, mugurii unei prigoane poate si mai mari se nasc acum? Nimic. Si desi semnele sunt aici, le putem atinge, le putem citi, le putem analiza chiar, cu toate acestea nu facem nimic. Traim ca si cum lumea asa cum este acum va fi vesnica si nu doar lumea ci si noi nu vom muri niciodata. Ne muncim si ne ostenim din greu, ne calculam viata in detaliu, ne programam viitorul fara a lua in considerare in nici

Read more

Deştepţii care ne conduce

Un prim-ministru la lopata si un taran cu idei salvatoare. Asa citeam un comentariu intr-un ziar la un articol despre Eroul de la Sendreni, Sandu Gheorgiu, care i-a lasat pe specialisti cu gura cascata sugerandu-le banala idee ca acolo unde este vale, apa se scurge si cade de sus in jos. Cred ca faptul ca totusi l-au ascultat este datator de sperante, ne arata ca daca de criza nu ne apara in nici un fel, acest guvern neputincios mai are bunul simt sa adopte o solutie care le este pusa pe tava chiar de un om simplu, atunci cand situatia este strigatoare la cer. Ca un om simplu ce sunt, le dau si eu o solutie la criza: nu mai faceti nimic, nu mai dati legi, nu mai mariti sau micsorati impozite, mai mult stricati lucrurile, lasati totul asa cum este. Om vedea noi cum ne descurcam si singuri … Surse: Adevarul, Realitatea, Saccsiv

Read more

e-Romania vs. ro-Monopol

Intr-un interviu dat bloombiz, ministrul comunicatiilor a declarat ca va scurtcircuita circuitul spagilor din achizitiile publice prin lansarea e-Romaniei. Pe langa aceasta, ministrul ne asigura ca taranii vor invata geografie si cultura prin broadband si totodata noi toti, oraseni si tarani, nu vom mai sta la cozi pentru a plati taxele, ci vom folosi cardul. Pe langa faptul ca de exemplu in unele zone ale Romaniei cum ar fi Oltenia, providerii de servicii de comunicatii si-au impartit felia astfel incat sa nu se calce unu pe altul pe picioare si sa ofere servicii proaste la costuri minime si preturi maxime prin implementarea monopolului diferential, celelalte aspecte mentionate de ministru nu ma preocupa deoarece oricum sunt aberante, stiind fiind faptul ca la noi, nici cu chitanta semnata de tanti de la ghiseu nu poti fi sigur ca nu vei primi pe viitor scrisoare ca nu ti-ai platit taxele in posta. S-a intamplat pe la noi, la Adminsitratia Financiara, cand intr-un an s-au stricat calculatoarele si s-a pierdut baza de date cu cei care au platit niste impozite, – nu mai retin din pacate daca societati sau persoane – si s-a trimis notificare de plata la toti. Eu unul nu voi plati niciodata taxele online, nu am incredere in nicio e-Romania, pana nu am eu chitanta semnata de tanti si pana nu vad ca da enter in fata mea, nu o sa am incredere. Si-asa nu am incredere, dar totusi macar semnatura aia si stampila imi dau o minima liniste ca am facut ce tine de mine ca nu ma astept la alte surprize. Si pana acum, slava Domnului nu am avut (prea multe). Cat despre broadband, vax proiecte, vax finantari, ministrul ar trebui intai sa vada de ce prin Oltenia de exemplu nu exista decat o singura firma care ofera internet pe fibra optica si alte firme nici macar nu iti ofera un pret daca totusi ai vrea sa alegi altceva, indiferent de pret. Si ca in Oltenia peste tot si in toate, cu siguranta e-Romania nu este decat un mare tun tras pe fuga inainte sa pice tot castelul de nisip.

Read more

PBS Commanding Heights – Bătălia ideilor

Linkuri: Homepage | Wikipedia Desi este si carte, eu am dat intai peste documentar. O prezentare a documentarului o gasiti pe wiki, eu o sa enumar doar cateva idei care mi-au ramas. Dupa Al doilea Razboi Mondial, aliatii au numit in Germania de Vest conducator pe Ludwig Erhard. Tot aliatii au impus si modelul economic care trebuia sa fie urmat de acesta, anume controlul preturilor si al inflatiei. Ceva similar ne-a facut si ne face noua Uniunea Europeana, incercand sa directioneze politica economica a statelor membre si mai ales a noilor veniti, prin anumite masuri care le cred ei ca o sa rezolve lucrurile. Ei bine, cand a vazut ca lucrurile nu merg pe calea care trebuie, Erhard a eliminat peste noapte politica de control a preturilor, fara acordul si fara informarea aliatilor. Practic si-a pus scaunul la bataie in dorinta de a salva economia tarii sale. Imediat lucrurile au inceput sa se miste, piata neagra a iesit la suprafata si Germania a ajuns peste ani si ani unde a ajuns pornind de la fapta curajoasa a acestui om de stat care si-a iubit poporul mai presus de propriile interese. Interesant mi s-a parut si dialogul acestuia cu reprezentantii aliatilor, a doua zi dupa ce Erhard anuntase abolirea preturilor. “Aliatii: am auzit ca ati schimbat politica de control a preturilor. Erhard: nu am schimbat-o, am abolit-o. Aliatii: consilierii nostri ne spun ca nu e bine ce ati facut. Erhard: consilierii mei imi spun ca e bine ce am facut”. Peste ani si ani, miscarea curajoasa a lui Erhard ca si intreaga sa contributie la dezvoltarea pietelor libere, avea sa fie considerata de Greenspan, presedintele Fed-ului American ca mai importanta decat planul Marshall. Tot din acest documentar, am mai aflat un fapt uimitor de care habar nu aveam. Lenin dorise la inceput sa permita dezvoltarea proprietatii si a micilor afaceri, viziunea sa fiind ca statul sa detina si sa controleze doar domeniile cele mai importante ale economiei, resursele si industriile strategice: energia, transporturile, etc. De altfel, sintagma “Commanding Heights” ii apartine. Colegii bolsevici i-au sarit insa in cap si nu a reusit sa implementeze ideile lui, fiind bolnav si pe moarte. Stalin  a fost cel care a venit cu conceptul de centralizare si planificare. Una peste alta, destul de interesant documentarul si mai ales uimitor ca alta data deciziile si directiile economice chiar se luau pe baza ideilor, politicienii discutau cu economistii, aveau consilieri economici care apartineau clar unei scoli anume si aveau o viziune care nu depindea de grupul de interesa carora apartin, cum se intampla acum, atat in SUA cat si in Romania. Batalia ideilor era intr-adevar o batalie de idei, nu de influente. Margaret Thatcher si Ronald Reagan chiar intelegeau economie si aveau un plan de salvare, o strategie clara si de asemenea forta si convingerea ca sa implementeze acea strategie si constiinta ca ei trebuie sa o faca. Reagan pus fiind in fata unei posibile recesiunii ca urmare a masurilor care avea sa le ia a zis:

Read more
1 23 24 25