Noul bailout nu rezolva nimic

Chiar daca noul bailout si negocierile viitoare trec prin parlament, incoerenta programului economic il va distruge – noteaza Centrul pentru Reforma Europeana, un think-tank renumit din Marea Britanie.

Autorul continua sa aduca argumente. Unul ar fi ca Grecia a capitulat. Tot efortul si toata opozitia lui Tsipras i-au adus Greciei conditii mai dure decat daca ar fi acceptat termenii initiali si nu s-ar fi opus Germaniei pana nu a mai avut incotro. Poate un popor capitulat si umilit sa reconstruiasca o economie prin austeritate, taieri si cedarea suveranitatii?

Strategia Germaniei este clara: sa impuna conditii dure oricarui guvern care incearca sa miste in front si sa nu adopte litera cu litera, “recomandarile” Germaniei. Pe baza fricii de excludere din UE si a temerii de necunoscut, popoarele vor accepta austeritatea, privatizarile si cedarea suveranitatii.

Intr-un articol datat 9 iulie (deci inaintea ultimatumului), un economist al FMI-ului sustinea ca esecul bailout-urilor anterioare se datoreaza nu faptului ca FMI-ul nu a calculat bine impactul austeritatii (taieri de pensii, taieri de investitii), consolidarea fiscala fiind doar o fractie din scaderea veniturilor. Problema reala sustine Olivier Blanchard ar fi reformele structurale insuficiente (baza de impozitare, privatizarile prea putine etc) si riscul persistent al Grexitului care a afectat investitiile private.

Si totusi masurile fiscale sunt cele care conteaza pe termen scurt si prin urmare pentru succestul bailout-ului – adica guvernul face rost de bani pentru plata ratelor. Reformele structurale nu au impact pe termen scurt deoarece crestere economica peste noapte e mai greu de realizat. Reformele structurale pot avea efect doar daca consumul revine. Ori austeritatea loveste in consum si prin urmare politica fiscala va distruge sansele de succes ale bailout-ului.

Incepand din 2009, Grecia a taiat din balanta guvernului cu 21%, pe cand scaderea PIB-ului a fost de 20%, ceea ce dovedeste o legatura directa intre austeritate si impactul asupra economiei. Prin urmare, un guvern care impune noi masuri de austeritate nu va face decat sa dea jos din nou cu PIB-ul si indiferct cu raportul datorii/PIB – tocmai ratio-ul la care se incearca schimbarea trendului prin programul de bailout.

Iata deci cum economistul sef al FMI-ului prevede esecul ultimului bailout la care propria organizatie este semnatara. De altfel, frictiunile intre FMI si Franta pe de o parte si Germania pe de cealalta parte nu sunt noi. Problema este insa ca Germania conduce UE si SUA a pierdut controlul. Sa vedem insa analiza mai departe.

O alta problema pe care o vede Centrul pentru Reforma Europeana este lipsa increderii intre greci si europeni. Institutiile cer actiuni inaintea eliberarii fondurilor si o supervizare mai stricta a tuturor angajamentelor pe care grecii si le asuma. Nici una dintre acestea nu va functiona si nu doar din cauza instabilitatii iminente a politicii grecesti. Din experienta FMI-ului, actiunile cerute inaintea oferirii banilor nu au efect daca guvernul care si le asuma nu crede in ele. Exista mereu loc de superficialitate si ocolirea regulilor, asa cum un copil caruia i se cere sa faca temele poate sa piarda timpul mazgalind caietul sau desenand in timp ce parintii il vad stand la birou concentrat si atent la ce face.

In concluzie, cel de-al treilea acord de bailout va pica din aceleasi motive din care si primele au picat. Grexitul ramane deci pe tabla.

Ultimul ultimatum

Tsipras terminat

Grecia a primit un nou ultimatum: de data aceasta, ultimul. Sa recapitulam evenimentele, pentru ca poate de data aceasta chiar este ultimul ultimatum.

Inainte de referendum, grecilor li s-a cerut sa taie pensiile si sa mareasca TVA-ul. Macar atat, pentru ca oricum alte lucruri mai nasoale le-au rejectat dinainte de negocierile pentru un nou bailout. Guvernul grec a respins taierile in ciuda ultimatumului si a propus referendum, ca poporul sa decida. Poporul a decis, Tsipras a crezut ca acum poate negocia altfel si a sperat sa obtina macar un haircut, adica o reducere a datoriilor, chiar acceptand propunerile rejectate la referendum.

Dupa referendum, toti credeau ca europenii o sa dea inapoi. Nu mai mentionam ca inainte de referendum, europenii le-au spus grecilor ca voteaza degeaba pentru ca propunerea oricum pica. Dar nu a picat si europenii au asteptat o noua propunere de la greci pe baza careia sa inceapa negocierile. Dupa cateva zile de asteptari, grecii au propus exact ce li se ceruse inainte (aproximativ), doar ca au cerut si o taiere de 10% a datoriei. FMI si Franta tindeau spre DA, Germania spre NU, spunand ca despre reducerea datoriei vorbim mai tarziu.

Acum, europenii au un nou ultimatum, de data aceasta bagand in el tot ce au rejectat grecii pana acum, dinainte de referendum si dupa. Ah, si totul fara reducerea datoriilor. Iata doar 10 puncte pe care le preluam cu explicatiile noastre de la Zerohedge unde puteti gasi comentarii mult mai detaliate:

1. TVA-ul marit (nu putem detalia, probabil nu se va merge pe varianta propusa de greci, ci pe cea propusa de europeni inainte de referendum; adica cel putin hotelurile vor avea TVA marit, adica se va lovi in turism)

2. Marirea bazei de impozitare (un punct care nu ne este insa clar la ce se refera, poate la faptul ca anumite insule nu plateau TVA sau il aveau redus; si cum Grecia are multe insule …)

3. Sustenabilitatea sistemului de pensii; aici probabil sunt incluse: taieri, marirea varstei de pensionare si altele; majoritatea grecilor traiesc din pensii; din cauza somajului ridicat (peste 50% in randul tinerilor), multe familii traiesc din pensiile celor batrani, tineri neavand ce sa faca;

4. Adoptarea unui nou cod civil (aici inseamna practic cedarea totala a suveranitatii grecilor si probabil adoptarea casatoriilor homosexule care desi nu are a face cu austeritatea, nu ar strica ca europenii sa le-o vare si pe asta pe gat grecilor daca tot e prielnic momentul)

5. Asigurarea independentei sistemului national al statisticilor. Nu intelegem cum de nu este independent acum de vreme ce Grecia e membra UE si dupa cum stim si INS-ul nostru este tot independent. Sa fii reusit oare pana acum grecii ca sa mentina INS-ul lor in cadrul guvernului?

6. Implementarea automata a taierilor din cheltuielile statului.

7. Salvarea sistemului bancar. Iarasi un punct dubios

8. Privatizarea retelei de transmisiuni a energiei electrice; lobby-ul energetic asteapta ca hainele; Romania din pacate a cedat fara lupta, companii de stat din Cehia, Franta, Italia si altele au pus gheara deja pe sistemul energetic si fac pretul energiei in Romania; Grecia a resistat pana acum si desi nu credem ca faptul ca sistemul energetic este nationalizat este cauza datoriei imense a Greciei, repetam: lobby-ul nu doarme niciodata;

9. Depolitizarea administratiei publice. Ha, ha, ha. Mult succes! Cum se va evalua aceasta depolitizare, ne miram si noi.

10. Intoarcerea reprezentantilor Troikai la Atena. Sa nu uitam ca FMI-ul si-a retras oamenii de la Atena, dupa ce grecii aveau alergie la Troika. Intre timp europenii au redenumit Troika in “Institutiile” si acum evident cer sa-si redeschida biroul si sa urmareasca indeaproape ca datornicul isi plateste birul cum trebuie si ca nu pridideste in depunerea tuturor eforturilor pentru a muncii cat mai eficient pentru plata ratelor.

Pe langa aceste 10 puncte, grecilor li se mai cer multe alte lucruri care in esenta inseamna cedarea suveranitatii. De exemplu, i se cere ca sa puna garantie 25% din PIB pentru acest nou bailout, intr-o companie care sa fie coordonata de Berlin si sa poata vinde din garantii oricand, in caz ca grecii nu platesc la timp ratele.

Propunerea a fost enuntata abia ieri si cu siguranta zilele astea televizinile grecesti o vor analiza in amanunt si vor aprinde mania poporului. Pentru a nu mai lungi insa lucrurile, propunerea a venit cu un ultimatum de 72 de ore pentru inceperea implementarii masurilor.

Alternativa, este un time-out de la Europa: adica mai mult out …

PS: parlamentul grec va vota miercuri noul ultimatum