[CORONAVIRUS] Economia este reversibila, dar viata parintilor si bunicilor nostri nu este

“pe acestea trebuia să le faceţi şi pe acelea să nu le lăsaţi” (Matei 23, 23)

Spuneam in articolul Calcule reci din 18 martie ca “este clar un punct de inflexiune in aceasta ecuatie deloc complicata unde prelungirea prea mare a perioadei de inchis sandramaua poate creste costurile totale”.

Nu stiu daca am subliniat in articol bine, si o fac din nou aici. Prin calcule reci, nu pierderea economica trebuie calculata ci numarul total de morti si bolnavi care pot sa rezulte din … “daunele colaterale” ale efortului autoritatilor de lupta cu coronavirusul.

Avem sa zicem doua cifre: prima, numarul de morti din covid daca nu se ia nicio masura de carantinare (evident cu asteriscuri, dar nu intram in detalii) si a doua, numarul de morti care rezulta din luarea unor masuri cat mai extreme de carantinare.

Strategia masurilor de carantinare evident poate fi vasta si aici discutia este interminabila. In esenta insa, cel putin pana la un punct, dilema este intre efectele economice puse in balanta cu numarul mortilor.

Teoretic, cum zic si in titlu, economia poate fi reversibila. Adica, chiar daca ne scade PIB-ul cu 10% (sa zicem), foarte probabil nu vom muri de foame. Ce au scazut in perioada asta? Cumparaturile de haine in exces, meciurile de fotbal, restaurantele, scoala, pariurile si inca cateva. Multi oameni, inainte de carantina, mergeau la plimbare la mall ca activitate recreativa. Mai ales cei care nu aveau un serviciu foarte solicitant si in weekend au chef de plimbare, ca sa se … relaxeze pentru ca cei care muncesc, in weekend vor sa doarma si nimic altceva.

Faptul ca nu mai avem plimbari la mall sau ca nu mai luam masa la restaurant, nu este tocmai o tragedie. Intr-adevar au picat confectiile ca oricum zdrente o sa avem pentru zece ani de-acum inainte, la cat s-a produs si la cate cumparaturi de haine au facut romanii in ultimii ani din cauza prosperitatii (a se citi pe credit).

In fapt, daca ne uitam in amanunt, chiar cu masurile actuale sumare de carantina (desi daca ne uitam la parcarea Dedeman, cu greu ne-am da seama ca este carantina), in fapt au fost oprite doar activitatile total inutile: scoala, cumparaturile, pariurile, meciurile, saloanele de infrumusetare. Acestea nu produc ci sunt au doar rol de divertisment/recreatie. Nu zic ca nu sunt utile, omul e o fiinta complexa si are nevoie de divertisment, desi aici e alta discutie care divertisment este util. Insa, venind in intampinarea tanguitorilor, nimic din ce este minim important nu a fost oprit. Nici macar slujbele care in fapt continua, corul tanguitorilor uita acest mic amanunt ca slujbele au fost intrerupte, chiar daca nu toti putem participa deocamdata.

Teoretic, curba ar putea fi tinuta sub control si economia asa zis esentiala, mentinuta pe o linie de plutire. Daca acceptam analogia luptei cu virusul cu razboiul – si eu o accept – cu siguranta am putea lupta destul de bine si vedem ca sunt tari care o fac. Din pacate, Romania, din cauza romanilor nu poate insa lupta si autoritatile trebuie sa adopte o cu totul alta strategie, care tehnic se numeste damage control, adica salvam ce se mai poate. Nici nu vreau sa ma gandesc cat de dificile sunt alegerile, atat cu privire la partea medicala – cum vom face trierea, ce cazuri medicale mai tratam sau nu, ce facem cand incep sa moara doctorii pe capete – dar si cu privire la partea economica unde asa cum am zis in articolul precedent, complexitatea este mult mai mare.

Pe partea economica, poate cele mai bune principii ar fi raportarea la viitor. Adica sa nu reactionam la ce se intampla ci sa avem viziune pe termen mediu lung si sa ne raportam la un viitor care nu este foarte greu de determinat in ce va consta. Spun ca nu e greu, deoarece sunt – zic eu – cateva certitudini clare. Este clar zic eu, ca nu va fi la fel. Este clar ca s-a cam terminat cu risipia si abundenta inutilitatilor. Haine cu duiumul, mii de restaurante cu adaosuri multiple, productii de milioane de autovehicule care se schimba la 2-3 ani si se dau apoi la rabla pentru ca apar modele noi, etc, etc.

Din motive legate si de starea economiei globale care oricum era subreda, coronavirusul reface complet economia mondiala si este din ce in ce mai evident ce va conta: productia de lucruri esentiale. Creditul va disparea, tiparnita de bani isi va arata neputinta, globalizarea se va diminua la minim.

Iar in cazul fericit in care eu ma insel si economia va fi complet reversibila, oare nu vom regreta imens daca acum – cei care au o voce – strigam aiurea sa “dam drumul la economie” ca si cum noi romanii am fi avut mare branza de economie si din cauza carantinei nu o mai avem, dupa ce bunicii si parintii nostri vor fi murit pentru ca nu am facut tot ce am putut ca sa ii salvam?

Sunt uimt de conationalii nostri care fac asemenea apeluri. Cred mai ales ca parazitii bugetari care s-au plictisit de stat in casa si au timp sa macane pe retelele sociale fac asemenea apeluri, deoarece cei care inca muncesc si-ar dori probabil o carantina mai serioasa ca sa poata si ei sta acasa.

Eu unul, as manca si paine goala cu apa, daca stiu ca prin asta am putea trece islazul si nu as avea cugetul nelinistit pentru ca nu am facut tot ce pot eu ca sa nu contribui la moartea prematura a celor cu risc. Mai ales vazand, ca se poate si ca in acele tari in care oamenii au un IQ mai ridicat si au constiinta resposabilitatii, luand in serios toate masurile de separare sociala recomandate de specialisti, curba este tinuta sub control si dezastrul din Italia nu a avut loc.

Cu privire la Romania, din pacate, previziunile mele sunt dezastruoase. Imi mentin parerea ca vom ajunge in top cazuri si morti si ca vom avea o rata a mortalitatii peste Italia, desi termenul de o luna dat la acel articol a fost depasit deocamdata. Insa trendurile nu arata deloc bine.

[CORONAVIRUS] Războiul tarifar în pandemie

Trump ameninta 3M-ul si le ordona sa nu mai exporte masti N95 – atat de necesare – in Canada. Trudeau deocamdata zice ca nu incepe un razboi tarifar, desi … sugereaza ca ar putea sa opreasca exportul de manusi in SUA [ sursa ].

Cam acum o saptamana, Trump nu tinea nicio conferinta de presa in care sa nu repete “virusul chinezesc”. Pana cand chinezii au taiat “ratia” de masti exportate catre SUA si l-au rugat pe Trump sa isi ceara scuze fata de chinezii din SUA.

Peste tot in lume, batalia pe echipamente medicale este acerba si deja incepe sa aiba conotatii geopolitice. Serbia, de exemplu, “isi indreapta privirile spre fratii chinezi” dupa ce UE “are probleme ca sa se apere pe sine” – spune prim ministrul sarb [ sursa ].

Aparatura medicala este urgenta momentului, la nicio luna de la explozia cazurilor in intreaga lume. Ce ne vom face insa peste 2-3 luni cand criza se va acutiza si cand pe langa problema echipamentelor medicale, vom mai avea si problema produselor alimentare, a componentelor de schimb pentru diverse industrii strategice (cum ar fi centralele nucleare) si poate chiar a resurselor energetice.

As face aici o mica paranteza. Dupa cum stim, guvernul (liberal – haha) Romaniei a introdus controlul preturilor pentru energie. Fara interzicerea exportului, evident aceasta plafonare este total inutila. Pe langa faptul ca pana la ridicarea plafonarii, toate companiile din domeniu vor sista investitiile si dezvoltarea retelei (cu siguranta contractele alea de garantare a monopolului vs extinderea retelei au ceva clauze legate de controlul preturilor). Daca insa exportul nu este interzis, pun pariu ca vor incepe sa creasca “avariile” si “disfunctionalitatile” stricti coroborate cu puseurile de cerere din exterior. Deocamdata nu e cazul insa, datorita contractiei productiei, dar daca/cand multe fabrici isi vor relua activitatea, si cand discontinuitati vor apare in punctele strategice – oricat de mult s-ar pregati guvernul – cu siguranta ca cine plateste mai mult va avea parte de energie si gaze. Deja cazanele au inceput sa bubuie la centrala termica a Craiovei [ sursa ] , care insa recunoscuta pentru problemele periodice datorita managementului profesionist cu coordonarea de partid locala.

Intorcandu-ne insa la razboiul tarifar, daca alta data oponentii “fascistului” Trump macaneau impotriva lui pentru tarifrele cu chinezii, acum Trump ar fi taxat daca nu ar limita exporturile si daca nu ar stimula dezvoltarea locala in detrimentul importului din China.

Exista totusi sperante. Atitudinea Chinei este datatoare de sperante. Chinezii doneaza repsiratoare statului New Jersey si mai multor alte state. Pe semne ca suferinta i-a facut pe chinezi sa inteleaga ce inseamna lipsurile sau poate ca totul e marketing si PR pentru viitorul politai al lumii care doreste sa castige sufletele stapanitilor cu daruri, asa cum americanii au castigat vestul cu planul Marshall.

[CORONAVIRUS] Complexitatea crizei economice este mult mai mare decat complexitatea crizei medicale

Razboiul impotriva Coronavirusului este cat de cat de clar si cam stim ce trebuie facut. Este o mare problema cu capacitatea si viteza, dar necunoscutele sunt putine. De exemplu: stim ca avem nevoie de spitale multe, doctori, ventilatoare etc. Stim ca avem nevoie de carantina, masuri suplimentare de igiena individuala pentru fiecare, distantare sociala etc E o lista cu 10 chestii sa zicem care trebuie facute de fiecare (sa se spele pe maini, sa evite aglomeratia, sa rareasca drumurile la magazine etc).

Desi razboiul este greu si desi exista deja raniti si morti, cei mai pusi la incercare sunt doctorii si asistentele si tot personalul medical, plus administratia (politie, armata, primarii etc). Adica cateva sute de mii de oameni in total. Restul sunt relativ bine: grosul (bugetarii) stau acasa pe salarii babane, fara sa faca mare lucru sau majoritatea chiar nimic, altii merg la munca si desi au riscul ca ia virusul, au si beneficiile unui trafic mult redus si unei activitati in general mai restranse ca alta data. In final, victimele colaterale ale razboiului cu virusul sunt cei care sufera din cauza carantinelor (magazine inchise, tot ce tinea de consum), la care se mai adauga si cei care sufera din cauza problemelor globale aduse de virus (sectorul auto, confectii etc).

Guvernantii insa stiu ce sa faca, adica fac ce trebuie consultati de specialistii din domeniul medical si incearca sa explice la populatie, mobilizeaza resursele si incearca sa puna niste pansamente si in domeniul economic. Pentru politicieni, vremurile actuale sunt extrem de linistite. Dezbaterea politica este diminuata la maxim, altele fiind preocuparile. Pentru politicieni, lupta cu virusul este de departe mult mai putin stresanta decat lupta politica de zi cu zi in care mancareala ca caini are loc chiar in interiorul partidelor si bisericutelor din partid, daramite intre cei din partide diferite. Colac peste pupaza, acum parlamentarii freca menta pe-acasa, apasand pe butoane pe smartphone din cand in cand ca sa voteze acolo ce-or vota, ca oricum, dupa cum vedem, mare branza de tara nu au fost in stare oricum sa puna la cale, prin urmare, oricat s-ar zbate acum, mare branza de lupta cu virusul nu avem de unde.

Coronavirusul este ca o bata in cap pe care o primesti. Ti se umfle capul sau chiar iti crapa. Daca ai parte de un doctor bun, te da cu betadina, te spala, scoate mizeria de acolo si te coase. Daca iti face doar asta, esti cam terminat. Poti sa ai hemoragie interna si evident iti trebuie CT si poate chiar operatie in caz ca ai vreun hemangiom mai nasol. Exista asadar un efect al impactului LA SUPRAFATA care poate fi rezolvat de un doctor bun intr-o jumatate de ora (mi s-a intamplat mie) si exista un efect IN SUBTERAN care poate sa fie nimic sau poate sa fie nasol, pana la fatal.

Cel de la suprafata se vede si se trateaza rapid, in timp ce celalalt se manifesta in timp pentru ca tatanii creierului au fost afectati si acolo se intampla ceva.

Asa cum ne aflam acum, pare foarte greu de spus daca avem sau nu ceva dedesubt si evident ca “doctorii” ne incurajaza: e doar o zgarietura mica, stai sa te cusam, ai grija cum te speli pe cap, mai tre sa vii la un pansament etc si apoi esti ca nou. Un doctor bun insa poate ne-ar da deja anticoagulante si ne-ar trimite de urgenta la CT apoi poate ne-ar pune pe masa de operatie ca sa rezolve hemangiomul sau alte probleme.

Criza economica care va urma coronavirusului are toate sansele sa semene cu o schizofrenie. Daca economia era oricum cu piciorul in groapa nu stiu daca mai conteaza acum. Eu consider ca evident, criza din 2008 nu a fost “rezolvata” ci cancerul a fost generalizat. Dovezi aduc cateva:
– Fed-ul nu a reusit sa “normalizeze” dobanzile, ba cum a marit cu ceva mizilic, pietele au inceput sa o ia in jos fortand oprirea “normalizarii” si chiar reluarea directiei … inverse
– dobanzile celorlalte banci centrale au tot luat-o in jos (la mai mult de 10 ani de la “criza”)
– raportul datorie/PIB de asemenea a crescut la cote cu mult peste cotele “de alerta” din 2008 care teoretic au contribuit la declansarea crizei; daca in 2008 auzeam de Grecia ca era putin peste 100%, ulterior multe alte tari au depasit cu mult Grecia, ba chiar si Grecia a depasit Grecia din 2008 la acest raport, semn ca ceva e putred in … intreaga lume
– raportul credit/PIB era de asemenea intr-o crestere fulminanta chiar inainte de coronavirus

Ceea ce pare acum haos (greselile si ezitarile din sistemul medical, socul economic cauzat de carantina si riscurile de contaminare, retragerile din banci si chiar inflatia pe anumite sectoare/produse) sunt nimic pe langa haosul cauzat de viitoarele socuri: hiperinflatia, reintroducerea taxelor vamale, deglobalizarea, instabilitatea politica etc.

Unele tari vor fi lovite mai puternic si altele mai putin de virus. Masurile vor fi diferite. Cei puternici insa vor continua sa abuzeze de cei slabi. Fiecare tara se va concentra spre salvarea propriei populatii, americanii vor tipari de exemplu bani cat cuprinde, italienii vor cere ajutorul nemtilor si neobtinandu-l vor ameninta cu Italexit-ul. Vor fi suisuri si coborasuri pe masura ce vechile aliante sunt desfacute si noi aliante facute. Vedem cum rusii dau tarcoale italienilor si incearca sa le castige inimile cu 2-3 leucoplaste aruncate la vreme de criza. Mexicul insa vedem ca pazeste granita ca nu cumva sa dea navala americanii care vor muri pe capete inainte mexicanilor. Virusul isi loveste incet-incet victimele, intr-un ritm alert si una cate una. Multi care credeau ca au trecut hopul, se vede ca nu prea l-au trecut. Mai ieri Singapore-ul a inchis scolile deoarece incepe sa aiba raspandire comunitara si masurile de pana acum nu au folosit. Carantina pare singura care sa functioneze dar vine la pachet cu reducerea drastica a economiei.

Intre timp, bogatii devin si mai bogati: Fed-ul salveaza ETF-urile si marile banci in timp ce micile afaceri sunt gatuite si lasate sa se descurce cum pot. Guvernul o sa dea bani gratuiti la populatie ca sa nu se rascoale, dar cate saptamani pot sa amane revolta oamenilor, o mie de dolari?

BNR cumpara obligatiuni de pe piata secundara, ca sa permita guvernului sa emita datorie fara numar, ca oricum nu mai conteaza. 1.7 miliarde euro insa au iesit in Martie din tara. Comisioanele intermediarilor sunt “bonus” nesperat in vremuri de criza, Intre timp, de cand s-a dat drumul la dezmat si se fac achizitii fara numar, firme infiintate anul trecut cu 2-3 angajati dau tunuri astronomice, batand la fund pe indicatori, orice record din sectorul privat. Dezmatul a inceput si criza reprezinta oportunitate, mai ales pentru cei care se adapteaza rapid la situatie si au imaginatie.

Pana acum, impresia data de guvern este doar ca doreste sa transmita un semnal de incredere. Transmite insa semnale, ca altceva nu prea face. Increderea o inghit doar prostii care nu inteleg ce se intampla. Am explicat mai ieri-alataieri de ce cred ca controlul preturilor exista deja pe hypermarketuri, pe langa cel anuntat pe energie, combustibili si utilitati, ca si cum astea aveau riscul sa creasca acum. Sa vedem cat o sa tina asta cu combustibilii cand incepe petrolul sa creasca, caci dupa scaderea initiala care loveste in producatorii expusi pe credit (probabil shale-ul american cel mai mult), investitiile cu siguranta au fost taiate si capacitatile de productie reduse la minim. Prin urmare, chiar daca cererea va scade, oferta va scadea intr-un ritm si mai accelerat si pretul petrolului va exploda, cum a facut-o dupa 2008. Sa zicem, ca nu mai ajunge la 160$ ca pe-atunci, dar la ce bani se tiparesc acum, cat o sa reziste petrolul la 30$? Cum o sa poata benzinariile sa tina pretul neschimbat cand petrolul o sa sara de 60$?

Am tot repetat filosofia mea: in vremuri de criza te tii de chestiile simple pe care le stii ca functioneaza, te iei dupa informatiile clare, sumare pe care le vezi si iei in considerare riscurile cele mai mari pe care desi nu le vezi, le poti deduce.

Avem deci guvern liberal la putere. Fie ca e criza, fie ca nu e criza, principiile liberale ar trebui sa primeze, pentru ca capitalismul este singurul care functioneaza, fie in criza, fie in afara crizei. Ori ce avem de la guvernul PNL declarat liberal? CONTROLUL PRETURILOR, cresterea taxelor si programe sociale de sprijin al companiilor falimentare. Masuri total neproductive si care nu sunt decat pansament pe picior de lemn caci pe termen mediu-lung nu ajuta cu nimic. “Am invatat din criza anterioara” se lauda Catu. Vai de mama lui daca crede ca criza de acum e aceeasi ca de atunci si daca crede ca taierea salariilor bugetarilor a fost o gresala. Taierea de atunci a fost decat singura masura posibila pentru mentinerea statului in picioare si nu exista alternativa. Exista varianta demiterii in bloc a bugetarilor neprodutivi si reducerea pe rapid inainte a aparatului bugetofag parazit. Vedem insa ca coarnele rosii insa sunt un blestem pentru neamul asta si nu a luat mult socialismului pana sa faca din nou praf orice tentative de reformare a statului, trecere la piata libera si la capitalism ale Romaniei post-decembriste. Avand acum o noua oportunitate, noi tot la masuri socialiste ne dam.

Evident ca suportarea acestui somaj tehnic are efect daca iesim din criza in 2-3 luni, in sensul ca o sa fie la fel de frumos ca inainte sau macar cu 10% mai putin frumos. Dar cat de naiv sa fii sa crezi asa ceva? Avand in vedere ca noi oricum eram in groapa cu deficitele si balanta externa (importam mult peste cat produceam, deci traiam din credit). Acum cum o sa putem sa ducem in spate cheltuieli si mai mari decat inainte de coronavirus, avand o economie (aia cata era) in genuchi. In ce viitor stralucit, o sa isi revina sectorul auto care este 15% din PIB ca sa poata contribui cu mizilicul de export pe care il aveam, ca sa mentina cat de cat moneda la un nivel acceptabil si sa ne ofere astfel leverage pentru creditare? Nu in 2-3 luni estimate de “matematicieni” consultanti amatori care folosesc softuri open source, dar nu inteleg ce inseamna rata raspandirii si ce masuri sociale drastice sunt necesare pentru a o tine sub 1, performanta pe care noi mai avem mult pana sa o atingem.

Zic ca guvernul a crescut taxele, dar pot fi acuzat de fake news. Am zis ca a crescut taxele pentru simplul fapt ca le-a mentinut. In astfel de vremuri de criza, era logic ca guvernul trebuia sa taie din taxe pentru a putea stimula deja economia si pentru a incuraja pe acei oameni nebuni care mai doresc sa faca afaceri in Romania. Scaderea TVA-ului ar fi de asemenea o varianta, desi stransi cu usa de cheltuielile imense datorate maririlor de pensii si salarii bugetare ale bolsevicilor, coroborate cu pensiile nesimtite numite “speciale”, cu cresterea cheltuielilor pe sectorul medical datorate virusului, cu achizitia de rachete si cei 2% din PIB – ca doar ne zgarma undeva sa cumparam bombe – probabil guvernantii nu vor avea incotro si vor mari TVA-ul, asa cum “am invatat in vechea criza” ca nu se face.

Exista nenumarate masuri pe care le putea lua guvernul pentru a raspunde crizei economice cauzate de coronavirus si la noi dar mai ales in afara. Toate masurile luate insa sunt din categoria “pansamente” si au slaba acoperire rationala. Cica “firmele doresc sa isi pastreze specialistii” si de aia ar avea nevoie sa suporte statul somajul tehnic. Pai daca aia sunt specialisti, nu e logic ca mai bine ar fi lasati in somaj ca sa ii ia alte firme si sa se angajeze in acele firme care nu au intrat acum in faliment? Nu se poate?!? Pai daca nu se poate, inseamna ca nici actualele firme nu o sa poata sa se intoarca la produs si sa ii refoloseasca pe “specializati” prea curand. Micile afaceri sunt clar viitorul si singura scapare de foamete. Productia locala, serviciile, antreprenoriatul, micile ferme, comertul cat mai liberalizat, taxele cat mai reduse, administratia cat mai putin stufoasa si debirocratizata – astea sunt adevaratele masuri pe care le-ar fi luat un guvern liberal cu viziune.

Sunt intr-adevar vremuri grele de aceea intoarcerea la principii ne-ar fi salvat. Din pacate, orbecaiala pseudo-liberalilor va distruge pentru toteauna impresia pe care o au romanii – marea majoritate cu inclinatii spre bolsevism si cu zero experinta a economiei de piata – fata de liberalism. De acum in colo, bolsevicii vor putea striga pentru un secol: liberalii ne-au distrus si in criza din 2008 si in cea din 2020. E chestiune de timp pana cand fortati de FMI sau de BERD sau pur si simplu de realitate, guvernantii vor taia drastic in sectorul bugetar, vor avea probleme mari cu pensiile si vor creste taxele si impozitele, punand in genunchi inca un esalon din randul privatilor care rezista inca producand ceva si platind taxe si fortand pe majoritatea sa mearga in zona cenusie-neagra pentru a supravietui. Scazand veniturile, aparatusul bugetar se va reduce drastic si salariile de asemenea, ceea ce va duce la proteste masive, greve si tulburari sociale cum poate nu am vazut nici in “tranzitie”. Fereastra de oportunitate de a face ceva util care sa aiba impact real intr-un viitor cat mai rapid, cam trece incet-incet, asa cum a trecut si perioada in care puteam inchide granitele si tine virusul in afara tarii, amanand dezastrul care incepe sa se desfasoare in spitale si in curand si in afara spitalelor.

[CORONAVIRUS] Morți “DE” sau “CU” Coronavirus?

Dupa auto-desfiintarea conspiratiei ca nu exista coronavirus si ca totul e o facatura menita sa sperie populatia ca sa cedeze masurilor de control ale guvernelor, covidiotii conspirationisti s-au mulat pe o noua conspiratie: cei care mor sunt batrani si mor de alt boli, nu de coronavirus. Iar in aceeasi categorie, dar putin mai nuantata este teoria conspirationista: oricum ar fi murit in curand si astia. De aici, nu e departe pana la a sugera ca sa ii impuscam pe toti care sunt cu risc ca sa terminam odata. Noroc ca presedintii si guvernantii, prin natura muncii lor sunt printre primii atinsi de virusi si cunoscand dusmanul de aproape, nu prea mai au chef de populisme pe seama naivilor.

Cazurile cu tineri care mor desi nu au avut nicio boala, sunt considerate bineinteles facaturi – sunt bagate acolo doar asa, ca sa dea impresia ca … asa si pe dincolo.

Este adevarat ca virusul loveste in cei cu comorbiditati – alte boli care afectandu-le sistemul imunitar, ii includ in categoriile de risc crescut. Sa nu uitam ca in esenta virusul da pneumonie. Care pneumonie este o boala destul de nasoala pentru cei in varsta si/sau cu probleme ale sistemului imunitar. Virusul da pneumonie, loveste in cei cu risc, dar asta nu e deloc toata povestea.

Principala problema este evident ca da in toti o data. Neavand imunitate, boala loveste in toti, supraincarcand sistemul sanitar si facand imposibil tratamentul celor care au nevoie, din simpla lipsa a celor necesare: paturi, doctori, medicamente, ventilatoare etc.

A trivializa o asemenea situatie si a spune ca cei care mor, mor de alte boli, nu de coronavirus este o tampeala imensa. Sa facem o mica paralela. Sa presupunem ca un sofer a calcat cu masina pe o batrana, mergand totusi la o viteza infima: 10km/h. Batrana avea probleme cu inima si desi lovitura a fost superficiala si probabil daca ar fi prins-o acum 50 de ani, doar o da jos la pamant dupa care se ridica, iata ca acum a aruncat-o jos si i-a provocat un ifarct din care nu si-a mai revenit. Cine a omorat batrana? Boala de inima sau soferul neatent? Este atat de simplu …

Toti acesti batrani care mor acum, la 80, 70 sau chiar 60 de ani si evident si cei tineri, mai traiau ani buni daca acest virus nu venea si daca cei din jurul lor nu ar avut grija mai bine ca ei sa nu fie printre cei care contribuie la efectul de turma. Dar ce sa contribuie saracii, caci nu au mai apucat …

Ghandi spunea ca o civilizatie se masoara prin felul cum trateaza animalele. Cu atat mai mult putem masura dragostea unui om, din felul cum se raporteaza la oamenii neputinciosi, la cei batrani si cu riscuri si care trebuiesc acum protejati.

Nu cred ca covidiotii care sunt prinsi in capcana acestor noi conspiratii cu privire la coronavirus sunt insa toti atat de nepasatori si indolenti fata de cei cu risc. Cred doar ca sunt prea mandri ca sa recunoasca ca s-au inselat si se agata cu disperare de noi si noi idei aberante, facand fara sa realizeze un mare rau celor care ii cred si raspandind in esenta idei periculoase, care nu contribuie la razboiul in care ne aflam ci diminueaza riscurile, trateaza tragediile care deja au avut loc cu superficialitate si nu au minima empatie de a se pune in locul celor care “oricum vor muri”.

In cele din urma, tot omul care mananca morcovi va muri, dar una e sa mori ca un animal, cu un furtun in gat si departe de ai tai si alta e sa mori … fara furtun. Oricum de furtun au parte cei care inca mai gasesc un loc de spital, caci deja in majoritatea tarilor, cei peste varsta X nu mai sunt trecuti pe ventilatoare, deoarece chiar acel infim procent al celor cu varste tinere ajung sa aiba nevoie de spitalizare, dat fiind numarul mare de cazuri, ocupa toate paturile si toate resursele.

PS: ca fapt divers, tarile care “bat la ochi” in privinta numarului de morti de coronavirus sunt deloc intamplator tarile care au cele mai relaxante legi cu privire la eutanasiere; Suedia este un exemplu, Germania altul

PS2: simplul fapt ca moatea din coronavirus vine in 2-3 saptamani ar trebui clar sa elimine dilema incadrarii unei morti la DE sau CU. Una este de exemplu cancerul de prostata care nu cauzeaza moartea si oamenii mor CU cancer pe ei din alte boli si alta e cand ai sa zicem hipertensiune si diabet si ai murit DE coronavirus, chiar daca ai 80 de ani

[CORONAVIRUS] Balanel spune lucruri traznite

Imi pare rau ca nu am inregistrat interviul lui Balanel la Digi24 pentru a avea la mana si exemplificarea, dar cu siguranta, pe masura ce ne apropiem de Pasti, vor mai fi iesiri similare.

Intrebat despre Pasti, Balanel a raspuns ca credinciosi se pot impartasi de cuvantul Sfintei Scripturi si de la televizor, urmarind la televizor (Trinitas) slujbele. In plus, ne-a indemnat el ca cica sa iesim pe balcon sa strigam Hristos a inviat! Nu stiu de unde a venit ideea asta, dar va imaginati cata hula si cate incidente stupide vor produce o asemenea “manifestare a credintei?”

Unde dai, si unde crapa! A face paralela intre Impartasirea cu Trupul si Sangele Mantuitorului si in aceeasi fraza a folosi “alternativa” la impartasirea cu cuvantul (orice cuvant ar fi el) nu este altceva decat pur protestantism. Si Balanel a facut-o singur, fara sa il stranga nimeni cu usa. A vrut probabil sa fie poetic sau interesant, altfel, nu stiu de ce a dat-o in bara din punct de vedere teologic atat de rau. Nu i-a cerut nimeni sa spuna poezii, captele macanitoare de la TV au aruncat un mac si el a raspus cu o voma.

Nu poti sa sugerezi ca alternativa la Impartasirea cu Trupul si Sangele Mantuitorului cu “impartasirea” cu cuvantul sfintei scripturi sau cu cuvintele auzite la TV la slujbe, cuvintele sfintelor cantari sau altele. Nu doar ca nu poti sa sugerezi, nu poti sa nu combati daca auzi pe cineva ca face asta si sa spui: erezie. Repet, tot ce trebuia Balanel sa spuna este ca crestinii fac ascultare de stat la fel ca ceilalti romani si se vor considera oprimati atunci cand se va da drumul la restaurante si alte magazine dar nu se va da drumul la biserici.

Ca o mica paranteza, ma mir si eu: cum de magazinele de bricolaj sunt inca deschise?!? Sunt sute de masini zilnic la parcarea Dedeman din Craiova, pentru ca prin mecanisme ciudate (nu pentru mine), acest lant a ramas inca deschis, desi altele (cum ar fi Leroy Martin) au inchis. Bisericile sunt inchise, dar Dedeman e de “interes national” ca cumpara lumea panselute acum ca stai acasa si au timp sa planteze.

Balanel nu e cunoscut pentru o stare de prezenta prea remarcabila si deseori are alunecarea aceasta spre poezie, incercand cu orice pret sa evite mai subtila forma de conflict si opozitie cu presa in dorinta obsedanta de acceptare sau macar de evitare a unei ostracizari. Toate acestea denota un om slab, fara caracter, fara putere, fara vointa proprie. Ales dupa chipul si asemanarea stapanului … dar ce sa facem. Astia suntem, asa stapani avem.

Si al doilea lucru traznit spus de Balanel este de fapt un adevar spus cu intarziere de cativa ani care demonteaza un nou obicei transplantat pe duhul bisericii ortodoxe recent, cu rol de consolidare a autoritatii. Bunaoara Sfanta Lumina “adusa de la Ierusalim” ca si cum aia ar fi mai sfanta decat cea aprinsa la candele in biserici mii de ani inaintea noastra. Pana mai ieri, cand nu aveam a face cu virusul si probabil si de la anul cand nu o sa mai avem virusul, capii BOR pentru a-si intari autoritatea si a gudura la mizilicul de atentie mediatica oferit de acest “pelerinaj” inedit si cu iz de spectaculos, a lansat obiceiul ca “sa vina lumina de la Ierusalim” care sa fie apoi “raspandita” in intreaga tara. O adevarata operatiune logistica de amploare cu avion trimis special, sute de protopopi care sunt obligati sa vina sa o ia la Bucuresti, avioane trimise intern la Cluj daca nu ma insel si Iasi etc etc. Totul pentru un mic circ, caci in esenta asa ceva nu are niciun rost in Biserica Ortodoxa. Deci cu ocazia abordarii in discutia cu capul macanitor a acestui topic, Balanel a raspuns cum trebuie: “orice lumina de la orice candela e sfanta”. Ce sa vezi! Dupa atatia ani si dupa atatea zbateri ca in fiecare an “sa vina lumina de la Ierusalim” iata ca vremurile ne indeamna sa spunem adevarul, cum ca totul e un show ieftin, fara semnificatie duhovniceasca.

Sunt de acord ca deocamdata sa ascultam de guvern, sa punem si noi umarul ca crestini la acest efort comun. Evident vine vremea cand trebuie sa recunoastem ca guvernul nu ne poate salva nici macar economic, nici medical nici de niciun fel si BOR trebuie sa aiba coloana vertebrala sa bata cu pumnul in masa si sa devina rol activ in tratarea ranilor poporului. Sunt nenumarate lucruri care se pot face, dar apelul la luciditate ar fi unul. Eu unul am inceput sa ma satur de carantina asta in care eu completez hartii si ma tin de traseu, ma spal pe maini, imi dau cu spirt pe obiecte, carantinez colete, minimizez intrarile in locuri inchise si alte prostii de-astea si smecherii se duc la Dedeman la plimbat printre rafturi, admirat oferte si plantat panselute. Ori e carantina pentru toti, ori nu!

Colac peste pupaza, se pare ca rata mortalitatii este in jur de 1-2% si un studiu nou zice ca deja ar cam fi 1.8% din populatie afectata. Dr Capmbell explica acest nou studiu aici.

[CORONAVIRUS] Statistici proaspete – Cum stă România față de alte țări

Pe scurt stam prost. Dar sa lasam imaginile sa vorbeasca. Mentionez din start pentru a nu repeta la fiecare snapshot, ca statisticile sunt preluate de pe site-ul https://ourworldindata.org/coronavirus care de departe mi se pare cel mai bun pentru realizarea de charturi comparative. Din pacate, nu am avut timp sa trec si prin textul din aceasta pagina, dar poate pe viitor.

Celor interesati, le va fi foarte usor sa faca propriile charturi, selectand tarile care ii inrereseaza in dreptul fiecarui chart (exista un link Change Country – apare un pop-up cu tarile, introduceti cateva litere, selectati tara si asta e tot; dupa ce ati selectat / deselectat tarile dorite, inchideti fereastra).

total cazuri confirmate vs total morti confirmate

Chartul de sus arata “culoarul” ratei mortalitatii pentru diverse tari. Dupa cum se vede, deocamdata stam relativ vine, desi in esalonul superior. Cu cat creste insa numarul de cazuri, cu atat apar problemele si rata mortalitatii creste. Vom detalia in charturile urmatoare.

rata mortalitatii in timp

Dupa cum am detaliat in articolele anterioare, initial cand spitalele pot face fata, rata mortalitatii este mica, deoarece pacientii au parte de doctori / tratament / ventilatoare etc. Pe masura ce sistemul medical este depasit, rata mortalitatii creste. Rata se va plafona insa o data cu incapacitatea masurarii corecte a celor decedati – de la un numar testarea nu va mai putea face fata … Vedem in chartul de mai sus cum rata creste pentru toate tarile. Romania are un mic spike in ultimul datapoint, dar probabil vom avea o mica imbunatatire pe masura ce va creste si testarea. Reamintesc ca rata fatalitatii se masoara ca raport intre numarul de morti si numarul de testati. Vedem cum SUA a avut o evolutie diferita de celelalte tari. Asta deoarece SUA testeaza masiv in ultimele zile. Nu pot prelua chartul cu datele, dar va recomand https://zeihan.com/coronavirus-the-unmaking-of-the-global-economy/ pentru un tabel interesant cu cifre din SUA. Pe ultima saptamana SUA testeaza peste 100.000 pe zi. Nu stiu procedura, dar e de bun simt ca pe masura ce testarea creste, se mareste si raza fata de cazurile confirmate si spitalizate, deci avem o imagine mai clara a periculozitatii acestui virus. SUA mai are insa o particularitate: raspandirea comunitara masiva e recenta, deci este un delay fata de Italia, prin urmare grosul mortilor o sa vina din urma si o sa afecteze cifrele. In plus, sistemul medical este deja supra-incarcat in SUA si urmeaza o batalie crunta pentru adaptare (extindere paturi, cumparat medicamente, carantina generalizata etc).

Mult-laudata Germanie, vedem ca sufera o usoara crestere a ratei mortalitatii. Banuiala mea este ca Germania are o rata atat de scazuta deoarece doctorii nu clasifica mortile ca fiind covid ci le trec pe seama comorbiditatilor. Germania si tarile nordice in general, au o afinitate fata de eutanasie si probabil asta ar fi cauza … daca ma intelegeti.

Chartul de mai sus induce in eroare prin aceea ca nu este ajustat la numarul de cazuri ci urmareste axa timpului. Mult mai interesanta ar fi o axa a cazurilor, dar astfel de charturi urmeaza mai jos.

media pe 3 zile, rolling

Chartul de mai sus reprezinta media pe ultimale 3 zile a cazurilor depistate. 3 zile este o cifra ok pentru ca elimina anomaliile de raportare. Vedem insa ca desi celelalte tari au charturi line, al nostru arata zimtat si la 3 zile, semn ca masuratorile noastre variaza mult de la o zi la alta. Se vede clar zic eu plafonarea curbei in Ungaria. Sa speram ca nu tine doar de politica de raportare. Bulgaria in schimb arata foarte ciudat, cu urcusuri si coborasuri. Posibil sa tina de masurile luate la ei. Polonia pare sa stapaneasca curba, in timp ce Romania pare nehotarata. Regret ca nu am facut si o comparatie Italia / Spania / Franta / Germania. De notat, ca eu nu ma uit deloc la China si Japonia pe care le banuiesc ca nu au date reale, iar Koreea este clar de pe alta planeta, prin urmare, nu are sens sa ne facem inima rea comparandu-ne cu ei. Vom vedea insa mai jos de ce suntem indreptatiti sa fim extrem de ingrijorati de evolutia de la noi.

numar total cazuri

Dar mai intai iata si situatia cu numarul total de cazuri. Ideal ar fi fost un chart care sa porneasca de la ziua primului caz, dar oricum vedem ca “ne luptam” cot la cot cu Polonia, care insa are populatie mai multa ca noi (aproape dubla), muncitori mai multi ca noi in vest care probabil s-au intors mult mai usor si mai devreme acasa, deci ar putea fi cu usurinta mult peste noi. Comparatia cu Polonia va continua insa …

nr morti per 1 milion – viteza crestere

Chartul de mai sus arata “viteza” de dublare a numarului de morti raportat la populatie. In acest chart, punctul de pornire este primul 0.1 mort per milion declarat. Pe verticala e numarul de morti la milion si axele acelea radiale, arata viteza de dublare. Dupa cum se vede, noi depasim Italia ca viteza, comparativ cu acelasi moment pentru italieni. In perioada initiala este clar ca Italia a avut capacitati mai bune ca noi, dar sa nu uitam ca noi am avut grosul cazurilor “de import” adica majoritatea tineri care se intorceau de la munca. Italia a avut raspandire comunitara la primul puseu (va amintiti ca tot cautau pacientul zero), deci a lovit pe nepregatite in cei batrani si cu comorbiditati. Daca noi deja “batem” italia la viteza de dublare a numarului de morti, chiar in etapa in care teoretic sistemul medical nu este depasit, ce vom face mai tarziu?! De departe, acesta mi se pare CEL MAI INGRIJORATOR chart, care ma determina sa fac o noua profetie sumbra: vom avea mai multi morti decat in Italia. Singura speranta este efectul carantine, teoretic am “luat startul” Italiei la acest capitol. Practic insa, prin comportament, probabil urmam Italiei si nu ne diferentiem prea mult in respectarea carantinei, prin urmare chartul acesta nu se va schimba prea mult dupa ce efectul ordonantelor militare isi va avea impactul maxim.

Digi24 – panică și știri false

DigiFakeNews le zic eu. Toate televiziunile mint, dar exista mai multe felul de aminti. Bunaoara, Antenele nu au pretentia de echidistanta. Este clar ca sunt televiziunile unui fost securist, este clar ca tot ce prezinta este fabricat si oamenii de acolo se comporta ca artistii la teatru: joaca un rol. Ei nu pretind ca sunt la o conferinta la facultate, sa tina un curs sau ceva de genul. RTV de asemenea, mint dar o fac fara nici cele mai mici menajamente: bombastic, grosier, cu un target bine delimitat de nivelul de IQ si apetenta pentru generice care iti maresc tensiunea cu 2-3 puncte cel putin, daca nu prin tonul grav, macar prin amplitudinea sunetului.

Digi24 insa pretinde profesionalism, echidistata, europenism, blah-blah. Si ei joaca insa un rol, fac si ei teatru doar ca ei sunt un fel de documentary, adica show cu oarecare legaturi cu realitatea, insa cu in scenariu bine conturat. Iar zilele astea, panica este scenariul clar conturat la Digi24. Panica cu orice pret, lasand jos orice regula. De ce? Pentru bani! Pentru ca panica, cu cat mai mare, aduce mai multa audienta si audienta inseamna bani. Iar in vremuri de criza …

Mi-e scarba de ei, nu are rost sa detaliez, imaginile spun totul …

Sursa: OurWorldInData.org

De ce controlul preturilor va aduce un dezastru mai mare decat coronavirusul

Calculele reci despre care vorbeam intr-un articol trecut nu au fost facute bine si deja vedem consecintele. Pe masura ce pseudo-carantina blocheaza economia in timp ce bugetarii care freaca menta si acum nu mai trebuie sa mearga acasa, umplu parcarile la mall-uri si la hypermarket-urile de bricolaj, micile firme se confrunta cu probleme din ce in ce mai mari, fiind afectate sectoare din ce in ce mai variate. Blocajul se intinge ca o metastaza foarte agresiva in intreaga economie.

Au fost mai intai agentiile de turism, apoi companiile aeriene. Apoi au scazut vanzarile de masini (in SUA martie s-au vandut de sase ori mai putine masini ca anul trecut), apoi s-a introdus carantina. S-au inchis cabinetele medicale, spitalele private, florariile si companiile medii si mari au inceput sa inchida si ele de tot portile pe masura ce cererea de produse a inghetat. Am vazut un interviu cu un producator de confectii care spunea ca deja vanzarile se injumatatisera cu o luna inainte.

Preturile la produsele alimentare au crescut mai mult decat ne va arata INS-ul. Nu doar ca exista penurie la anumite produse, dar se pare ca lanturile de hypermarket-uri au inceput sa aiba probleme foarte mari la aprovizionare pe unele categorii de produse total nejustificat. De exemplu, nu se mai gasesc mere in Profi sau Selgros. In schimb, sunt mere in piata. Nu imi explic motivul, dar este cert ca problemele abia au inceput, la nicio luna de la inceperea “distractiei”.

Marile hypermarket-uri au rezistat tentatiei sa mareasca preturile, fiind probabil presate de sus. Stim ca guvernantii s-au tot laudat ca “tin legatura” cu marii distribuitori, in sensul ca probabil le pun pistolul la cap: tineti preturile jos, altfel va inchidem si lasam doar magazinele mici. Prin urmare, neavand optiune, avand deja investitii masive si avand oricum acces in tarile mama la conducta de credite cu dobanzi aproape de zero, marile lanturi isi vor permite sa tina preturile scazute, cel putin pe adaosul lor. Caci aici este explicatia penuriei.

De ce credeti ca in Profi sau Selgros nu sunt mere si faina, nu prea mai sunt cartofi si drojdie, dar la micile magazine si in piete sunt? Pentru ca producatorii au marit preturile catre hypermarketuri si hypermarketurile sunt cu pistolul la cap din partea guvernantilor si nu pot sa accepte pretul marit. Guvernul le cere acestora sa nu accepte preturi marite pentru a frana (bloca spera ei) inflatia. In schimb, guvernul nu poate controla toate lanturile de distribuire si prin urmare, in acele magazine mici care cumpara direct de la producatori / distribuitori si in piete unde vin (pe alocuri) chiar producatorii, produsele se gasesc, evident la preturi deja crescute.

Calea aleasa deocamdata de guvern este una gresita cred eu. Controlul preturilor a inceput de facto, desi nu este oficial. Probabil ei ii zic “discutii” sau “acord” cu “mediul de afaceri” sau cu “marile lanturi”, insa penuria in “marile lanturi” combinata cu abundenta in afara marilor lanturi nu ne spune decat ca acestora li s-a impus sa nu mareasca preturile si cum nu mai exista marfa la preturile impuse de guvern, nu mai pot aduce produse. Unele lanturi am inteles ca au inceput cu rationalizarea – faimoasele tichete de paine nu se mai distrubuie acum de primarie ci sunt direct administrate de “marile lanturi”.

Vrajeala oficiala este ca “exista puseu de cerere” pe anumite sectoare, adica zic ei, e panica si lumea comanda mai multa faina. Cata faina sa comande lumea?!? Cate mere, cati cartofi?

Efectul pervers al acestor manevre bolsevice va fi ca producatorii vor arunca marfa nevanduta pentru a mentine preturile mari si a castiga. Oamenii nu pot sa vanda la preturi dinainte de criza pentru ca acum toate s-au scumpit si producatorii nu sunt prosti sa nu vada ce se intampla in jurul lor. Cand Germania, motorul UE, interzice exportul la medicamente, este doar chestiune de timp pana cand va introduce exportul la lapte. In plus, exista costuri pentru toata lumea. Riscul asumat de cei care stau la vanzare si ia contact cu cumparatorii este un cost. Riscul asumat de orice firma unde oamenii vin la lucru si se risca luand contact unul cu altul in loc sa stea acasa ca bugetarii care macane pe retelele sociale ca ce bine ar fi daca am avea cum PCR la conducere sa bage la zdup pe “capitalisti hrapareti”, este un cost. Nesiguranta ca banii pe care ii ai in banca mai pot fi scosi, avand in vedere ca deja bancile au bagat limitari la extragere, este un cost.

Exista evident o dinamica. Daca unii cresc preturile si se lacomesc, risca sa ramana cu marfa nevanduta. Pe masura ce lanturile de aprovizionare se refac si incep sa circule tirurile mai fluent, cei care maresc preturile ar putea da inapoi. Insa daca statul isi baga picioarele si incepe cu controlul preturilor, nu exista cale de dat inapoi.

Daca statul permitea hypermarketurilor sa mareasca preturile pe acele produse pe care este cerere, exista intr-adevar o durere pe termen scurt, dar lucrurile se reglau. Daca distribuitorii vedeau ca hypermarket-urile platesc calumea pe cartofi, se mutau atunci din piata, unde cererea a cam scazut si veneau inspre hypermarket-uri. Daca avem criza de faina si statul permitea hypermarket-urilor sa creasca pretul, lumea nu mai cumpara aiurea cu baxurile ci se gandea de doua ori inainte sa faca hoarding, oprind din momentul aprinderii focului, puseul inflationist.

Sunt lucruri atat de simple, faptul ca cererea si oferta se intalnesc singure daca sunt lasate in pace si statul nu poate controla aiurea pietele, incat nu pun reactia guvernantilor pe altceva decat pe frica. In vremuri de criza se vad marile caractere si din pacate se pare ca guvernantii sunt mici. Marele liberalism pe care il fluturau, s-a facut acum mic si dezbracat ca rafturile goale din hypermarket-uri.

Nu mai zic ca penuria in sine, este un fenomen care se auto-hraneste. Adica, cand vezi rafturile goale la faina, multi ani de-aici inainte nu o sa mai cumperi cate o punga-doua ci cate un bax, just in case. Penuria schimba obiceiuri si rationalizarea este o solutie hilara. Hypermarketurile o introduc la “recomandarea” iexpertilor guvernului, sunt sigur ca nu ar apela la ea. E absurd tu ca vanzator sa nu lasi lumea sa cumpere cata vrea, din contra, ai vrea sa cumpere cat mai mult, ca tu din asta castigi, din rulat marfa. Iar daca marfa se da, maresti pretul.

Sa nu fim copii! Hypermarketurile nu din “solidaritate” practica aceste masuri ci deoarece li s-a pus pistolul la cap si nu au de ales. La fel ca bancile care au limitat extragerile. Care banca risca sa isi piarda clienti aiurea, introducand limitari la retragerile de la bancomate? Bancile care au un pistol pus la cap, cum s-a intamplat in Grecia in timpul crizei cu referendumul. Idem la noi.

Acum, sa elaboram putin cu privire la ce va urma. Avem asadar penurie la faina, cartofi, mere, drojdie, paste, conserve, paine. Mai mult sau mai putin, cam asta e lista. Mai mult sau mai putin, intr-o anume masura unele magazine mai au. Dar faptul ca produsele de baza nu exista in toate magazinele la orice ora denota penurie. Aceasta lista se va mari. Daca nu gasesti ce ai nevoie la hypermarket, ce sa mai cauti? Daca nu gasesti paine, daca nu gasesti lapte (deocamdata exista), daca nu gasesti mere si oricum mai trebuie sa faci drumuri si prin alta parte, la ce sa mai pierzi cu orele pe la ei sa stai la cozi cand poti merge la buticul de langa bloc sau la piata. Te duci catre acele locuri unde gasesti ce ai nevoie. Deci, cresti cererea la cei care au marit deja prdivadaetul si acestia isi vor mentine si vor creste pretul.

Nu exista alta varianta decat extinderea penuriei. Cum hypermarketurile nu pot mari preturile, distribuitorii se vor indrepta spre alte canale. Deja se dezvolta accelerat mica desfacere (din auzite) si incep sa apara ca ciupercile site-uri care fac livrari. Distribuitorii care pana acum controlau pietele, sunt deja dinozauri si o sa dispara. Vine vremea producatorilor care vor incepe sa distribuie direct la sursa. Intr-o oarecare masura, e bine ce se intampla, doar ca ne cam intoarcem in evul mediu, multumita guvernantilor.

Singura speranta este presiunea lipsei banilor. Adica numarul mare de someri, scaderea risipei, deci a cererii, vor pune pentru o perioada presiune inversa. Pe de alta parte, cum sute de mii de capsunari stau acum acasa in loc sa munceasca pe campiile Italiei si Spaniei, iar cum pe-ale Romaniei nu se multumesc pe bani putini, productia va scadea drastic la nivel european si prin urmare vom avea presiune pe cresterea preturilor.

Si in final, reamintesc ca controlul preturilor a fost deja instituit pe utilitati. In loc sa taie accizele (daca le pasa de preturi) si sa taie impozitele, guvernantii vor sa arata ca le pasa de bopor si limiteaza preturile. Asta este cea mai clara dovada ca nu au principii liberale si ca duhul bolsevismului domneste chiar in randul liberalilor. Tineti-va bine ca o sa inceapa si pomenile electorale cu ajutoare sociale marite, bani gratis si alte de-astea.

Experienta hyperinflatiei din perioada “de tranzitie” s-a uitat rapid. Indiferent de cauze si circumstante, esenta era si atunci aceeasi: producem mai putin decat consumam si unii vor sa castige alegerile cu orice pret. Rostogolirea masurilor populiste de la un guvern al altul se va face accelerat, pe masura ce fiecare val de “masuri” va mai musca cate putin din economia (aia cata mai e) reala. Fiecare val va produce noi efecte si guvernul va pica, venind altul care va promite masuri si mai revolutionare (nationalizarea hypermarketurilor de exemplu). Maine-poimaine il vedem pe Daia pe post de ministru al alimentatiei publice strategice (ca vom avea curand un minister de asta) ca va implementa in sfarsit proiectul sau falimentar (in vechiul mandat) cu aprozarele de stat. Dupa ce si asta va pica, o sa vina alt guvern cu idei si mai tembele: “tichetele de rationalizare”. Evident o sa fie mai moderne acum, poate chiar un app, sa te duci la magazin cu app-ul care o sa fie legat de CNP si sa poti cumpara paine de unde vrei tu, nu doar de la alimentara de cartier. Insa cu exceptia hackerilor cei mai priceputi si a tovarasilor cu app-uri “speciale”, o sa mancam toti o jumatate de paine si un mar pe zi. Noroc ca o sa fie tot cosul zilnic “subventionat” direct prin tichetele de masa electronice emise de guvern.

Despre tânguiala carantinării

Au ajuns cosmonautii sa dea recomandari oamenilor cum sa reziste in carantina. Omul de azi, cartoful de canapea, e atat de slab incat i se pare ca i se cere un mare efort sa stea in casa doua-trei saptamani sau luni.

Nu zic de cei care nu au bani, de cei care trebuie sa mearga la munca ca altfel mor de foame. Zic de cei care isi permit sa stea fara nicio grija pentru ca au cu ce, nu mor de foame si singurul stres este “captivitatea”.

Sunt de acord ca pentru unii este greu, pentru ca sunt prosti si nu realizeaza importanta statului acasa. In engleza, li se zice covidioti. Sunt covidioti si idioti, mai greu e cu cei din urma. Covidiotii nu realizeaza pericolul, nu se simt confortabili respectand autoritatile si legile in orice perioada, cu atat mai mult acum cu cat latul se strange. Idiotii insa nu au in ei posibilitatea sa se poata abtine. Fie ca le dai amenda, fie ca isi fura bataie de la altii sau se nimeresc in tot felul de scandaluri, sunt o categorie de oameni care vor fi o problema.

In esenta, ce ni se cere noua nu e mare branza. Stai in casa, mergi la cumparaturile minim necesare si atat. Fie ca ai pensie, fie ca esti bugetar cu super salarii marite, fie ca esti tanar / adolescent parazit pe spinarea parintilor, tot ce trebuie sa faci e sa stai. Nu pare greu.

Cata vreme pericolul este invizibil, foarte putini oameni au capacitatea sa se fereasca de el. Spaima produsa acum din abundenta de televiziuni nu ajuta. Va mai amintiti stirile de la ora 5? Au ajutat aceste stiri sa reduca numarul de accidente pe strada? Nu, idiotii au continuat sa nu respecte reguli, sa se creada ca drumul e doar al lor, sa se creada cei mai tari daca conduc un harb vechi de 10 ani care consuma dubul cat o masina de acum 5 ani, etc si prin urmare a ajuns Romania tara cu cei mai multi morti pe cap de locuitor din accidentele auto [1].

Televiziunile s-au gandit sa faca si ele ceva si pun pe sportivi sau pe diversi “influenceri” sa faca apel la stat acasa. Repetam ce s-a intamplat cu Italia.

Eu daca as avea o televiziune din contra, as face niste promo-uri ca sa indemne covidiotii sa iasa afara. As zice: “iesiti oameni buni afara! Nu e nicio problema cu virusul asta, e o facatura. Iesiti, ca ne trebuie efect de turma si avem nevoie de cateva oi turbate ca sa fie primele mancate de lup!”

Cat despre tanguitorii care se jelesc ca iata cum alte tari nu fac ca noi, ce sa zic? Pe scurt zic: cine rade la urma … Vom vedea si cu Suedia si cu Belarusul. Mai depinde si de natie si noi astia suntem. Eu zic ca masurile sunt tardive si prea laxe, trebuiau inchise granitele de cand au declarat aia zona rosie Lombardia (adica inainte sa se intoarca in tara 2-300.000 de romani) si trebuia de atunci instituita carantina, putin mai drastic ca acum. Daca faceam asta, 3 saptamani, acum ieseam din carantina. Instituiam sistem de vize pentru toti care intra in tara, inclusiv romani plecati afara si apoi eliberam vize intr-un ritm care sa imi permita carantina automata si cu politie/paza/armata pentru toti cei care intra. Asa eram feriti total. Daca am fi facut asa (cei care citesc blogul din ianuarie stiu ca nu vorbesc post-factum), de Pasti am fi putut toti merge fara probleme la biserica pentru ca nu aveam decat cazurile de import de la granita.
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

NOTE

[1] 18 apr 2018 – Adevarul – România, pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de morţi în accidente rutiere

Viitorul Previzibil

Avem asadar un peak in Italia al primului val. Se pune intrebarea: cat de cert este acest peak si ce urmeaza.

As atrage atentia: pana nu ajunge panta in jos bine de tot, sa nu ne imbatam cu apa rece. Pe de o parte, nu putem pune baza pe cifre: testarile variaza de la tara la tara, decesele de asemenea sunt cuantificate diferite. Poate un esec mai mare al UE decat lipsa de unitate in iregistrarea datelor in aceasta pandemie nu stiu sa fie evident. Ne luptam cu un dusman. Teoretic, ne luptam impreuna. Practic, nici macar nu avem aceeasi conceptie despre dusman, fiecare il clasifica separat, incearca sa invete despre el separat, pe cont propriu. De ce nu avem o procedura unitara de testat si de numarat mortii macar in interiorul UE pentru a putea vedea de la tara la tara situatia si pentru a vedea unde se face ce trebuie, pentru a vedea cine ce a facut bine etc.

Oare nu este inca clar, ca batalia nu va fi de durata scurta, de aceea trebuie sa ne mobilizam impreuna? Nu mai zic de celelalte amanunte legate de balbaiala cu granitele, transporturile, intarzierea luarii unor masuri fiscale, usurinta cu care s-a renuntat la limitarea deficitului desi se putea teoretic dubla, in loc sa fie ridicat.

Nimeni nu a mai avut timp sa zica ceva in presa de aceasta limitare. Nu am auzit pe nimeni sa puna intrebarea: nu inseamna asta distrugerea economica a UE daca se ridica aceste constrangeri asupra deficitului? De ce nu mai sunt ele bune in criza? Daca in afara crizei erau bune, acum de ce nu ar fi bine? Rolul lor, nu este acelasi, de a limita cheltuielile tarilor?

Dar as pune alta intrebare: mai exista UE? Mai exista vreo sedinta a parlamentului, a comisiei, ceva decizii, ceva masuri, etc? Nu, va spun eu. Birocratii stau toti in carantina si “lucreaza la distanta” in timp ce salariile gigantice de mii de euro curg. Ca fapt divers, nimeni nu a zis: daca acum oricum se lucreaza de la distanta, inseamna ca parlamentarii si “comisarii” UE nu prea mai au nevoie de diurne si alte imparteli necesare teoretic functionarii cabinetelor. Ati auzit cumva de vreo reducere a acestor bonificari babane? Eu nu …

Intorcandu-ne la Italia, eu care urmaresc in China din Ianuarie, am mai observat si la datele lor unele sperante de plafonare a curbei numarului de cazuri, dar mai mult de 2-3 zile nu durau. Sa speram ca in cazul Italiei vor dura, desi daca accelereaza testarea, cifrele o sa fie altele.

De ce spun ca testarea afecteaza foarte mult cele doua cifre pe care le urmaresc oamenii cu gura cascata si ar trebui facut ceva in privinta asta. Procentul de infectii la numarul de testari facute, raportat cumva si la populatia tarii ar fi un indicator mai potrivit si ma bun de urmarit zic ei. Bunoaoara, daca se fac testari din ce in ce mai multe, este firesc ca numarul de pozitivari sa creasca, dar relevanta lor este aceeasi ca acum o saptamana. Pe masura ca cazurile din ce in ce mai simptomatice sunt depistate, este clar ca nu conteaza atat de mult noile cazuri depistate in sensul ca numarul de pozitivi va creste. Din contra, daca aceasta crestere nu este sincronizata cu cresterea numarului de morti, aceasta este o veste buna, in sensul ca rata mortalitatii este mai mica si ca procentul celor deja imuni fiind mare, scapam mai repede.

Mai devreme sau mai tarziu, curba se va inversa, dar se pune intrebarea ce urmeaza. Pornind de la premiza ca nu vom avea un vaccin si ca trebuie sa ajungem sa luam toti virusul (efectul de turma este un concept alunecos si de care nu m-as lega), este clar ca mai e ceva timp pana cand toti il vor lua, mai ales pe directia actuala in care rata raspandirii este scazuta datorita masurilor de carantina si a spaimei oamenilor.

Viitorul previzibil, chestiunea din titlu, as impari-o in trei parti: 1 – infectarea, 2 – carantina, 3 – economia.

Infectarea

Deci cu privire la infectare, dupa cum am mai explicat, trebuie sa luam toti virusul. Ideal cat mai incet, ca sa avem acces la ventilatoare si la sistemul medical. As face o mica paranteza: cine crede ca sistemul medical se va adapta si se va intari, este optimist irealist. Doctorii vor obosi, multi dintre ei vor fi secerati de virus, materialele se vor consuma si altele noi vor costa din ce in ce mai mult pe masura ce cererea o sa tot fie. Vine din spate productia, dar asa cum niciun sistem medical nu a fost pregatit pentru criza asta, nicio economie nu e pregatita peste noapte sa se reprofileze sa produca tot ce are nevoie sistemul medical. Dar sa zicem ca se va rezolva problema materiala – avem in continuare problema umana. Doctorii nu o sa poata sa lucreze in presiune maxima continuu. Nu e posibil, nici fizic dar mai ales psihic. Doctorii sunt obisnuiti cu suferinta, dar cu un volum mare de morti care sa pice niciun om nu poate face fata pe o perioada indelungata. Va amintit de acea asistenta din Italia care s-a aruncat de la etajul spitalului – Dumnezeu s-o odihneasca, caci are circumstante atenuante. In general, doctorii isi gasesc motivatia din faptul ca oamenii se fac bine, ori in cazul acestui virus, dintre cei care ajung pe aparate, foarte multi pica, un procent semnificativ. Ori acest flux se va mentine continuu pana cand virusul va trece prin toata populatia.

Carantina

Tinerea sub control a curbei pe cat de grea este, chiar daca este realizata va dura o vesnicie. Este bine sa ne ferim cat mai bine acum pentru a diminua presiunea pe sistemul medical. De aceea avem aceste masuri. Insa cand aceste masuri se ridica, rata raspandirii va creste din nou. Cu siguranta nu la fel de mult ca la inceput, deoarece deja avem un numar de imunizati din ce in ce mai mult si in plus avem spaima oamenilor si cunostintele despre virus. Purtarea mastii, evitarea la minim a contactelor etc sunt lectii invatate de majoritatea oamenilor. Poate nu la noi dar si la noi dupa ce vom ajunge la mii de morti, oamenii vor invata, iar pe masura ce vor auzi ca mor chiar dintre cunostintele lor, vor lua in serios problema protectiei.

Poate fi insa carantina ridicata? Vedem ca in Koreea s-a reusit mentinerea sub control a curbei chiar fara carantina totala, cu masuri sumare: oprit scoli, limitat adunari publice, testat straini intrati in tara insa in niciun caz lege martiala ca la noi. Mai devreme sau mai tarziu, este posibil sa ajugem si noi in situatia optima in care ridicarea masurilor nu va veni la pachet cu o noua crestere nasoala a curbei, dar asta ramane de vazut cate incercari si cate cicluri de carantinare o sa avem nevoie. Neajungand inca la peak, noi nici nu stim unde ne aflam din acest punct de vedere, in sensul ca e posibil ca masurile luate deocamdata sa nu fie inca suficiente pentru plafonarea curbei, caz in care autoritatile nu vor avea incotro si vor impune altele si mai draconice, cum s-a intamplat in China.

Daca suntem optimisti si speram ca ajungem pana la un punct in care relaxarea carantinei produce o rata a raspandirii suficient de diminuata pentru ca sistemul medical sa faca fata la cazuri, cu siguranta vor fi alte probleme, inca greu de descoperit acum. Dau insa doar cateva exemple: scolile nu vor mai fi prea curand la fel ca inainte. Probabil elevii vor veni cu masti, vor fi testati periodic, profesorii inevitabil vor lua si el virusul si vom avea deficit si de profesori etc. Meciurile – nu vad prea curand cand vor fi permise adunari de sute / mii de oameni.

Inevitabil, la nivelul societatii, totul duce catre ideea segregarii: cei care sunt imunizati vor avea voie sa participe la adunari mari, pe cand ceilalti, o sa trebuiasca sa respecte unele masuri mai dure de carantinare. Paradoxal, cu cat esti mai atent si te feresti mai mult, in situatia segregarii, cu atat vei fi mai marginalizat, cu acces mai limitat in unele locuri. Tot in ideea de a mentine curba sub control.

Segregarea pare directia fireasca si in cazul inventarii unui vaccin. Nu doar ca administrarea acestuia va dura, dar pot sa existe oameni care nu o sa vrea sa si-l faca. Nu cred ca vor putea obliga toata lumea, prin urmare, exista posibilitatea segregarii pe criteriul dobandirii anticorpilor fie prin trecerea prin infectie, fie prin vaccinare.

Ca am ajuns la aceasta varianta, rumegata pe alocuri si in teoriile conspirationiste, as dori sa mai lansez acum si un risc suplimentar: scaderea numarului de anticorpi si/sau evolutia virusului. Deocamdata din punct de vedere ale evolutiei, virusul nu e prea “saltaret”. Cu anticorpii insa nu stim deocamdata sigur daca o data dobanditi raman si in cat timp se diminueaza. Nu este 100% exclus, desi este improbabil, ca anticorpii sa dispara dupa o anumita perioada, ceea ce constituie o condamnare la criza permanenta, un viitor sumbru pentru umanitate. O lupta continua cu o boala extrem de usor transmisibila este imposibila.

Dar daca e sa fim optimisti, tehnologia avanseaza si in prezent avem mai multi cercetatori in viata decat a avut omenirea in trecut in intreaga sa istorie cumulati. Nenumarate solutii pot sa exista. Iata una: un medicament care sa accelereze repararea tesutului mucoasei plamanului si a intregului sistem respirator. Stiu ca exista unele solutii deja, dar un astfel de medicament ar constitui o solutie la toate bolile respiratorii, nu doar la acest coronavirus. De la un grad al eficientei in sus al acestui medicament, boala poate deveni o raceala banala pentru toti si putem chiar scapa de toate gripele.

Economia

Aici avem o situatie mult mai nasoala, deoarece oricum ne aflam intr-o bula iar coronavirusul nu este decat acul care a spart bula. Exista impactul initial si socul primei lovituri, mai ales prin prisma masurilor drastice luate in China. Exista si riscul masiv pentru vest, iar inchiderea oamenilor taie consumul la mai mult decat jumatate iar mare parte din economie insemna consum. Pe masura ce consumam mai putin, multi oameni o sa ramana fara joc si trebuie sa se reorienteze. Oricum aveam problema robotilor si a inteligentei artificiale care urmeaza sa produca un impuls masiv de … reorientare profesionala – ca sa ii zicem asa. Taierea consumului acum a venit ca un dus cu azot rece intr-o situatie deja extrem de nasoala. Sa nu uitam ca industria auto se afla in restructurare din cauza trecerii la electrice. Sa nu uitam ca finantele si bancile ocupa un procent din ce in ce mai mare din PIB iar in criza actuala nu vor pierde ocazia sa muste si mai mult, prin urmare va ramane si mai mult pentru cei de jos. Exiota deci un frecus intre placile tectonice ale economiei intre esaloanele de sus unde sunt banii, puterea si controlul si omul de rand care nu va avea de muca si va fi inlocuit de robot, dupa ce i se va da totusi drumul sa plece de-acasa cand se va ridica carantina.

Pana unde va cadea economia este greu de spus. Deocamdata nici nu sunte in recesiune, este nevoie de 2-3 trimestre de cadere pentru a numi recesiune. Faptul insa ca Fed-ul si toate bancile centrale arunca in aer sume nelimitate de bani si nici macar pietele bursiere nu mai reactioneaza si nu par sa creada ca tiparirea mai conteaza, denota ca traim vremuri interesante. Nu vreau sa spun vorbe mari dar tacanitul imprimantelor (sau mai bine zis al clicului tastaturilor unde se introduc sumele de bani tipariti) nu este altceva decat cantecul de lebada al sistemului bazat pe credit.

Lucrurile previzibile in in finante sunt cresterea pana la epuizare a detinerii de catre bancile centrale a tuturor instrumentelor si a tuturor banilor. Bancile centrale vor cumpara din ce in ce mai multe obligatiuni, actiuni si alte instrumente, pe masura ce investitorii vor scoate banii si ii vor investii in lucruri mai utile: bunkere, arme, conserve, etc. In economie, pentru a da un raspuns la impactul masiv de moment si pentru a diminua lovitura pentru cei saraci, guvernele vor impune masuri de control al preturilor ceea ce va duce inevitabil la un nou socialism imbracat in haina de pandemie. Sub umbrela pandemiei, va incepe marea destrabalare: achizitii de companii private, controlarea pietelor a preturilor, cresterea reglementarilor. In plus, globalizarea a primit o lovitura aproape mortala. Nu doar ca transportul de calatori este la pamant (desi se va relua treptat), dar transportul de marfuri devine din ce in ce mai scump pe masura ce consumul va scade. Costul de productie este redus cand volumul este mare. La fel e si cu transporturile: desi exista excedent de capacitate, companiile vor mari preturile deoarece nu au de unde sa realizeze cifrele necesare unei functionari cat de cat (platit taxe, combustibil, investitii, plati salarii, impozite etc + eventual profit).

In plus, ruperea lanturilor de aprovizionare pentru industrie inseamna distrugerea peste noapte a unor eficiente care ajunsesera aici dupa multi ani de optimizare. E ca schimbarea albiei unui rau dupa un cutremur sau dupa impactul unui asteroid: apele isi vor gasi cursul lor, dar va dura ceva pana sa aiba acelasi volum ca pe vechea albie. Un alt risc pe care il vad este ca sub stindardul sigurantie medicale / alimentare si de alta natura, in starea de criza, guvernele sa taie si alte exporturi si sa duca la o racire a comertului international pana acolo inca sa lanseze un razboi vamal generalizat, nu doar intre SUA si altii cum aveam pana mai ieri.

Mai ales la noi in Romania, caderea economiei, spargerea bulei financiare dar mai ales pierderea sensului Uniunii Europene si ridicarea de nevoie a limitelor la deficite, va crea oportunitatea alunecarii pe directii din ce in ce mai periculoase, din toate punctele de vedere. Faptul ca am avut din intamplare la putere un guvern liberal, se pare insa sa nu conteze prea mult: deja avem controlul preturilor la energie si combustibili. Semn ca deocamdata incearca marea cu degetul. Starea de urgenta va fi invocata si de marile companii care isi vor taia practic investitiile. Insa desigur ca asta nu rezolva mare lucru, si daca liberalii deja au aratat ca nu au minime principii capitaliste ci trag tot ca cainele la voma lui – adica inspre bolsevism – e doar chestiune de timp pana la o viitoare ordonanta care sa inghete toate preturile si sa afecteze total capacitatile de productie stimuland economia neagra si dezlegand din iad toti monstrii comunismului care pareau adormiti pe vecie.

1 2 3 185