Sfinţii părinţi de astăzi

Multi ortodocsi din zilele noastre sunt tulburati de avantul ecumenismului si al secularismului care bantuie in randul ierarhilor, si nu prea stiu ce sa faca.

Zilele trecute mi-a fost dat sa primesc o lectie excelenta de neascultare fata de “sfintii parinti de astazi”, o neascultare binecuvantata – zic eu – si totodata plina de sens si de putere nebanuita, continand in sine samburele dainuirii ortodoxe de-a lungul timpului: raportarea la trecut, la inaintasi, la cum a fost mai inainte si ignorand aggiornamentele.

Lectia mi-a fost data de o maica batrana care la peste 80 de ani ai sai lupta impotriva aggiornamentelor din calendar (inmultirea dezlegarilor) prin … post. Original nu? Nu petitii online, nu manifestatii, nu proteste la ierarhi ci … post:

– Pai ce, maica, eu asa am pomenit de cand sunt la manastire, de mica, in Postul Craciunului se dezlega la peste doar de Sf. Nicolae. Eu asa tin postul, am mancat peste doar de Sf. Nicolae, ce atatea dezlegari?

– Ei maica, – zice un frate – acum lumea merge la munca si trebuie sa manance, are nevoie de putere. Alta data taranii stateau iarna, nu munceau. De aia s-au dat multe dezlegari.

– De aia zici mata? O fi si asa, dar eu cred ca s-a cam dat drumu’ la ala cu coarne in lume, de aia s-au dezlegat atatea acum.

Mintea “anacronica” a maicii, nu accepta aggiornamentele introduse de ierarhii cu multe si complexe studii mai ales in Occident, desi maica intelege si explica totul: simplu si plastic. Pentru maica, nevointa este fireasca si orice abatere de la “cum a pomenit” ea de cand era mica la manastire, nu e primita, chiar daca vine cu binecuvantare de la “sfintii parinti de astazi” – o alta expresie prin care maica in trei cuvinte descrie o cruda realitate a zilelor noastre: “sfintii parinti de azi” cam ia locul Sfintilor Parinti. Desi maica probabil nu e la curent cu toate aggiornamentele din Biserica, ea “a mirosit” miscarea si a catalogat-o. Totusi, in simplitatea ei, maica nu a incetat sa nadajduiasca ca Sfintii Parinti vor birui chiar si astazi, si ne-a pus sa cautam in calendarul de anul acesta (2008) sa vedem daca nu cumva in Postul de Craciun sunt mai putine dezlegari ca in cel din proaspatul 2007. Din pacate nu a fost sa fie asa … poate la anu’

Am primit astfel o lectie de traire inedita a ortodoxiei, o cale de lupta impotriva ecumenismului pe care nu as fi descoperit-o altfel si pe care incerc sa o pun in fata celor care nu stiu ce sa faca in zilele noastre ca sa opreasca plaga ecumenista sa infecteze toata Biserica. Am primit astfel un raspuns cum sa luptam impotriva aggiornamentelor: pastrand cele ce am primit de la Sfintii Parinti si ignorand pe cele dezlegate de “sfintii parinti de astazi”. Si nu ma refer doar la calendar sau la post, dar cel putin astea doua sunt un bun inceput.

Iar daca tot suntem in plina saptamana de “rugaciune” ecumenista, ce-ati zice de niste post cu ajunare si 2-3 catisme pe zi?

Pusticnul Proclu: Toti diavolii din iad au iesit pe fata pamantului

(…) sa va paziti – va dezbraca de dragostea care aveti intre dumneavoastra. Si a va ierta mai des si a zice cate o rugaciune ca Duhul Sfant sa izgoneasca acele duhuri. Dar sa stiti ca toti diavolii din iad au iesit pe fata pamantului. Unde-s doi-trei crestini da navala si atata-i vrajeste vrajmasul pe crestini ca – uit ceva: pentru ca suntem crestini foarte slabi, nu mai suntem crestini cum eram candva. Suntem neputinciosi si noi numai atata putem sa ne descurcam, daca avem semenie si cat pot – asa invat pe toti cum m-a invatat un parinte – cand m-oi duce la o biserica sa pui in minte ca toti is mai buni in biserica aceea [decat mine] si eu sa zic si-n gand cate o rugaciune asa mica: „Doamne, primeste-ma si pe mine in pocainta!” si ai vedea pe toti mai buni si a zice o rugaciune-n gand si a asculta Sfanta Liturghie ______ si a pleca cu liniste si Duhul Sfant nu ma va lasa in parasire. Iar daca ma duc in biserica si incep a cantari si ma uit in jos la celalalt pot pica in cap, da’ nu cu capul, cu mintea pot pica, si Duhul Sfant ma lasa-n parasire si atunci vin necazurile. Da’ atata va spun: cat putem, a nu ne lasa de rugaciune si a-mi pastra credinta sanatoasa. Asa… Si cand m-oi pune la rugaciune sa n-am nica cu nimeni. Daca are altul – treaba lui! Sa n-am eu. Asa… Si, cat pot, a nu plati rau pentru rau. Si cand m-oi pune la rugaciune sa ma rog pentru toti care mi-au spus sa ii pomenesc la rugaciune. Si bunul Dumnezeu nu ne va lasa in parasire. Dar, atata va spun: fericesc foarte mult pe crestinii care spun ca au duhovnic si, daca au duhovnic, cred la bunul Dumnezeu ca vor capata mantuire, ca prin acest duhovnic – adica se poate sa ne putem marturisi. Ca oameni, gresim, si prin marturisire ne usuram si bunul Dumnezeu nu ne va lasa daca avem smerenie. Si eu atata va spun, ca se apropie acele zile de pe urma. Anii durerilor s-o inceput. Ii mare nenoriocire amu. Cine s-o trezit n-are altceva, decat sa planga. Dar sa nu planga ce-i aicea, [ci] ce ma asteapta dincolo, nu aici. Aicea trece, vin durerile si trece viata. Fara sa vrem, ne trezim, da’ ca pe-o dunga. Si ca ieri imi spunea cineva: „Mai, baiatule, ce faci?”. N-o trecut mult timp: „Mosule, ce mai faci?” Da’ eu stiu? Ma crezi, nici n-am avut cand creste. Da’ nu vezi? Doua palme jumate – nu-s mai mult. Pai, da… S-amu, telegrama cand am primit-o – mai am o telegrama si gata, si gata, ati scapat de mine. Dar atata va spun, [ca] are mare insemnatate. Cum ii: viata noastra este asa: pe unii ii asteapta bucuria la capatul drumului si [pe] altii, mahnirea, scarba.

Si noi… Ca sa spun, a venit cineva cu copii, ca sa-i binecuvantez. Si era o copila mica, de vreo cinci ani. Plangea. Si a venit si ma-sa si mai multe credincioase aicea. Plangea. Zicea: „Mama, unde-s fratii mei, unde-s surorile mele?” _____ Da-i pace, taci din gura! Da’ alta zice… ___ Plangea, copila… Taci din gura, ca uite ce ______

Si spun asa: [am] cea mai mare durere pentru aceste persoane care au avorturi. Dar nu trebuie sa se descurajeze, trebuie pocainta si parere de rau si a nu adormi cu gandul in alta parte. Si a ne ruga la bunul Dumnezeu, prin pocainta, prin smerenie, prin marturisire – bunul Dumnezeu nu ne va lasa, dar trebuie multa smerenie. Eu am observat lucrul aista, ca daca ma rog cu smerenie, grabeste putere sfanta. Si daca nu ma smeresc, n-am smerenie ‘ndeajuns, ispitele dau navala. Si uite-asa… Si toti care se vor smeri … Si am observat asa: orice se intampla cu mine sa nu zic din cauza cutaruia. Trebuie sa zic asa: pentru pacatele mele. Si daca zic „pentru pacatele mele” si ma smeresc si ma rog din toata inima, bunul Dumnezeu va randui sa faca vreme buna. Asta… Ce sa facem…

Războiul nemilos împotriva vieţii

Daca toate posturile TV si de radio si-ar intrerupe brusc emisiunile si l-am auzi pe presedintele tarii ca suntem atacati si ca o putere straina ne-a declarat razboi si vrea sa ne distruga, fara indoiala ca ne-am ingrozi si ne-am tulbura atunci si viata noastra nu ar mai fi la fel incepand din acea clipa.

Si desi in pragul intrarii noastre in UE acest scenariu macabru ni se pare pura fictiune, altele fiind temerile si preocuparile care le avem, realitatea este ca Romania se afla in razboi inca din 1989. Iar declaratia de razboi a fost chiar prima lege adoptata dupa caderea comunismului: legea avortului.

In acest razboi nevazut si nemilos impotriva vietii, deja peste 15 milioane de copii au platit cu viata. Si mai grav este ca agresorii suntem cu totii: de la femeia care avorteaza si doctorul care isi calca juramantul si pana la ultimul cetatean cu drept de vot si care are puterea sa faca ceva dar prefera ignoranta sau aroganta in fata acestui macel nemilos impotriva celor care nu pot sa strige.

In acest razboi nu se folosesc arme prea avansate ci simple forcepsuri care sfarteca trupul fraged al pruncului in pantecele mamei. Nu se folosesc nici rachete inteligente care sa depisteze inamicul, deoarece pruncul nu are grote unde sa se ascunda, ci pantecele mamei sale ii devine mormant.

In acest razboi nu se folosesc nici bombe cu uraniu, deoarece solutia salina injectata in lichidul amiotic isi face treaba bine: copilul este ars de viu si moare sufocat.

In acest razboi nu se folosesc nici avioane stealth, deoarece pilula anti-baby stie exact unde sa atace trompele uterine astfel incat sa impiedice nidarea ovulului fecundat purtator de suflet.

Daca suntem oameni, sa ne iubim copiii, sa constientizam faptul ca ei devin membri ai familiilor noastre inca din momentul conceptiei.

Daca Dumnezeu a hotarat sa ne daruiasca un copil, sa fim convinsi ca ii va purta de grija si in continuare.

Trebuie sa intelegem ca nu avem dreptul sa luam viata unui copil indiferent daca este nascut sau inca este in pantecele mamei sale. Omul este o fiinta vie, este fetita sau baiat, chiar din momentul conceperii sale.

Sfantul Vasile cel Mare avertizeaza: “Cei care dau medicamente abortive, sunt ucigasi si ei precum si cele ce primesc otravuri ucigatoare de embrioni” (canonul al 8-lea).

Cea mai mare bucurie a unei familii sunt copiii. Ei ne infrumuseteaza si ne imbogatesc viata. Sa fim gata sa ne jertfim pentru a ne invrednici de aceasta bucurie.

Orice copil care se naste este o reusita a vietii, o intentie divina implinita, o garantie de incredere si optimism, este o ascensiune, o pace pentru constiinte, un “AMIN!” plin de emotie creatoare, pe care mama si sotul ei il rostesc vointei lui Dumnezeu!

Sfaturi pentru managementul timpului

Managementul timpului … cine il face cum trebuie? Toti alergam aiurea de dimineata pana noaptea, toti ne grabim, toti suntem in “deadline”. Deja fraza “n-am avut timp” este scuza clasica in toate discutiile cand ne referim la lucrurile pe care nu le facem desi ni le-am fi dorit. Dar oare cat de mult ne dorim unele lucruri ne punem problema? Sau macar cat ne sunt de folos? Cred ca foarte putini ne incepem ziua cu o recapitulare a lucrurilor cele mai importante pe care ar trebui sa le facem avem iar si mai putini le stabilim o prioritate. Se pare ca tocmai acesta este un “tip” de baza in managementul timpului. Va invit sa ascultati interviul de mai jos pana la capat si sa il luati in seama, tipul nu este un guru autodeclarat, ci chiar a lucrat la NASA in niste proiecte destul de … stresante.

Ah, si inca ceva: timpul este ca spatiul in casa sau pe birou, niciodata nu iti ajunge, oricat ai avea, gasesti cu ce sa il umpli mai devreme sau mai tarziu. Cumpatarea si resemnarea este singura solutie ca sa nu fim stresati de lipsa timpului.

Metodica prepararii si administrarii autovaccinului antigripal

(Fragment din ÎNDRUMAR PENTRU RESTABILIREA SĂNĂTĂŢII de MIHAI POPA)

Marile epidemii devastatoare, datorită vaccinărilor şi antibioticelor, au fost eradicate.

Se pare că epidemia de gripă rămâne cel mai greu de stăpânit, din cauză că agentul patogen, virusul gripal, îşi schimbă antigenitatea de la epidemie la epidemie şi de la an la an.

Astfel, Stockvaccinul standard este preparat cu virusul din epidemia anterioară, obţinându-se imunitate de specie, care are o eficienţă redusă, aşa cum s-a observat de-a lungul anilor.

Prepararea unui vaccin cu virusul din epidemie ar fi ideală, căci s-ar obţine o imunitate specifică de suşe (tulpină) cu eficienţă maximă. Dar cele 30 de zile, necesare izolării, preparării şi obţinerii imunităţii după injectare, fac ca profilaxia să devină inoperantă, datorită apariţiei explozive şi de scurtă durată (2-3 luni) a epidemiei.

Epidemia de gripă, cu exacerbarea patogenităţii virusului, este foarte periculoasă pentru bolnavii cronici, cu sistemul imunitar epuizat, căci microbii “oportunişti” devin agresori foarte patogeni, conducând chiar la decese, mai ales prin bronhopneumoniile în care antibioticele sunt ineficiente uneori.

Odată îmbolnăvirea produsă, se va prepara şi administra autovaccinul celulomicrobian total rapid.

În cazul gripei, autovaccinul antigripal se prepară după 50-60 minute de la apariţia simptomelor de boală. Acestea sunt: iritarea mucoaselor şi a cavităţii naso-faringo-bronşice, secreţii apoase sau mucopurulente, dureri de muşchi, tuse, febră, prinderea ganglionilor, frisoane.

Preparare: se începe cu gargară şi spălătură bucală, folosind o priză de apă de 250 ml, până se obţine o soluţie opacă. Dacă secreţiile sunt consistente, se bat cu furculiţa. Apa plimbată energic prin gură şi gât se strânge treptat într-un borcan şi se fierbe la 100 grade în “bain-marie” timp de 2 ore într-o sticlă de 250 cmc.

În timp ce apa fierbe, se face o baie fierbinte la picioare aproximativ 30′, până când acestea se înroşesc. Se trag în picioare ciorapi groşi de lână şi ne aşezăm repede în pat la căldură pentru transpiraţie. E un lucru dovedit că masarea faringelui prin gargară şi căldura la picioare stimulează sistemul imunoformator aşa după cum au arătat într-un experiment publicat la Paris de prof. dr. Şuteu I., dr. Giurgiu T., dr. Ionescu P. şi dr. Safta T.

Apoi se începe administrarea autovaccinului: câte o lingură sub limbă, la fiecare oră. Administrarea va continua 24 de ore, chiar şi după dispariţia simptomelor de boală.

Este bine ca administrarea vaccinului să fie însoţită de vitamine (A+D2 buvabile, A forte şi E forte). Dacă autovaccinul se prepară după 50-60 minute de la apariţia simptomelor, acestea trebuie să dispară în 5-6 ore. Dacă el se face după 48 ore de la declanşarea bolii, vindecarea are loc după 6-7 zile. Dar, dacă după procedurile amintite (gargară, baie la picioare), nu cedează cât de cât, înseamnă că situaţia e mai gravă: în gât se poate afla un streptococ hemolitic şi atunci e nevoie de prezenţa medicului şi de administrarea de antibiotice.

În general, sistemul imunitar reacţionează eficient şi cu promptitudine, pentru că germenii morţi din autovaccinul rapid sunt segmentaţi şi asimilaţi mai repede decât germenii vii, care rămân în cavitatea bucală mai multă vreme şi întârzie fabricarea anticorpilor.

Germenii morţi din autovaccinul rapid ajunşi în această stare atenuată datorită fierberii la 100°, prin antigenele pe care le conţin, introduse din nou în organism, prin sistemul imunoformator, declanşează producerea substanţei numită anticorp, replică identică a antigenelor.

Cuplarea antigenelor cu anticorpii neutralizează agresiunea, iar când anticorpii sunt foarte mulţi, imunitatea devine puternică, înlăturând recidivele.

Faţă de vaccinurile Stock standard, ce se găsesc prin farmacii, ce produc imunitate specifică de specie, cu eficienţă redusă, autovaccinul rapid produce imunitate specifică de tulpină (suşă) cu maximă eficienţă, datorită faptului că organismul intră în contact rapid cu propriii lui germeni, fabricând, cum de altfel am amintit mai înainte, anticorpi specifici de tulpină (suşă).(vezi anexa 3)

Acest tratament simplu şi foarte actual, ce şi-l pot prepara oamenii acasă, îl propune doctoriţa Judith Ardeleanu spre administrare la toată populaţia sănătoasă, odată cu apariţia epidemiei, câte 5 linguri pe zi, 10 zile, datorită eficienţei deja constatată la multe persoane ce şi l-au administrat preventiv.

"Nu-i asa ca ai probleme mentale?"

Multi spun ca televizorul prosteste si unii chiar au demonstrat asta, insa … in SUA se pare ca televizorul a inceput sa ii si imbolnaveasca pe oameni: reclamele la diverse medicamente ii fac sa creada ca sunt bolnavi si sa mearga la doctor sa ceara medicamentul respectiv. Pentru mai multe detalii, vizitati site-ul …

Plimbare cu capul spart

Am dat de curand peste un articol foarte interesant, o marturie despre …. “pana nu ti se intampla, nu ajungi sa intelegi exact ce inseamna sa astepti la Urgente, intr-un spital montrealez.” Sunt nenumarate marturiile astea, pana acum am mai auzit cateva, de exemplu un prieten din Finlanda a ajuns sa duca la doctor cu apa la picior si sa ii spuna el doctorului ce avea, dupa ce acesta a luat la rasfoit un tratat medical ca sa vada ce are … si multe altele de astea. Pana una alta, asa cum este sistemul medical la noi, macar mai sunt cativa la care le pasa, dar iata marturia:

http://www.paginiromanesti.ca/2007/10/21/plimbare-cu-capul-spart/

1 153 154 155 156 157