Ce se află în spatele hărţuirii Toyotei?

Ca posesor extrem de mulţumit al unei maşini Toyota, am fost intrigat de scandalul în care este implicată această marcă şi m-am mirat profund deoarece bunul simţ îmi spune că o marcă care a produs o maşină atât de fiabilă de-atâta vreme, nu putea să o dea în bară atât de crunt încât să fie nevoit să vină preşedintele lor în faţa congresului SUA să dea cu scuzele şi regretele şi să îi asigure pe americani că “o să facă tot ce poate” ca să garanteze siguranţa pasagerilor din toyote.

Referitor la problema cu pedala, nu ştiu cât de gravă e problema având în vedere că mai toate mărcile au recall-uri de astea periodice şi defecte bineştiute. Forumurile auto sunt pline de topicuri pe diverse probleme, de exemplu la o marcă franceză, pe când căutam eu ce sa îmi cumpăr, era faimoasă ruperea osiei în timpul mersului, ceea ce m-a făcut să investighez mai mult şi să aflu că în general maşinile franceze stau prost la partea mecanică. Deci bug-uri la maşini sunt la toate, dar semnul mare de întrebare este cât de mare e frecvenţa apariţiei acestor probleme şi cât de periculoasă. Cam cum e cu vaccinurile, dacă mai moare unu doi la un milion, asta e, rata accidentelor e mică, fiecare cum i-o fi norocul. Pe de altă parte, o mare diferenţă între Toyota şi alte mărci este că Toyota chiar face recall când e o problemă. Mai ales în România, din ce aţi auzit la prieteni şi cunoscuti, câte mărci au facut recall? Personal, în afară de recall-ul Daciei imediat după lansarea Loganului, nu am mai auzit altele. Am fost surprins să citesc un articol în care cele mai tari mărci, la modelele cele mai scumpe aveau defecte care îţi fac părul măciucă. Iată o mostră:

Daca sunteti nefericitii posesori ai unui Tiguan cu transmisie semiautomata de tipul DSG aceasta accelerare poate duce la atingerea vitezei maxime fara a putea oprii masina. (Sursa)

Asadar iata ca se intampla la toti si totusi, o denigrare cum a avut parte Toyota nu s-a mai intamplat, sau cel putin eu nu imi amintesc. Care sa fie cauzele? Poate faptul ca GM e cu un picior in groapa si Toyota prea muscase din piata americana si prindea teren si pe directia de hibride verzi? Cu siguranta ca toti angajatii si actionarii GM au pus si ei umarul la defaimarea unei marci care reusise sa ii vrajeasca pe americani prin costul mic, fiabilitate si consum incomparabile cu a tractoarele lor. Apropos, cate Cruze-uri ati vazut recent? La noi in Craiova eu inca nu am vazut nici unul pe strada, in schimb de ceva timp vad numai Corolle si RAV-uri, iar de Yaris-uri nu mai zic. Si asta in conditiile in care un Yaris de clasa medie costa cat un Cruze care mai nou are si garantie 5 ani. Asadar, sa fie campania asta strigatul de lebada al GM-ului care inca nu stiu incotro sa ia, iar mai recent au inceput si ei sa faca strigarea la recall-uri.

Ar fi prea simplu sa fie doar asta, cu siguranta alta e taina. Si dupa ce Max Kaiser in al sau Report #22 (sau poate in 21) aducea vorba pe scurt despre o posibila explicatie, l-am considerat ca doar face niste supozitii, arunca asa vorbe in vant ca sa dea o posibila explicatie, mai recent am mai gasit ceva interesant: Ce se afla in spatele hartuirii de care are parte Toyota?

Pe scurt, americanii omoara gaina ca sa sperie maimutele. Adica, in decembrie, chinezii au cumparat mai putine hartii (US Treasury Bonds) de la americani decat se asteptau ei si prin urmare japonezii trebuie sa le ia locul si sa cumpere in plus si ce nu au cumparat si poate ca nu vor mai cumpara chinezii. Si ca nu cumva sa se razgandeasca sau altii sa urmeze exemplul chinezilor, iata ca americanii incearca sa dea un exemplu de ce se poate intampla. Dar nu doar ca a cazut Toyota la mijloc intre SUA si Japonia, ci ea are de platit si pentru ca a refuzat sa salveze GM-ul si sa ii cumpere instrumente financiare derivate fara nici o valoare, retragandu-se din baiolut-ul comun pe care a trebuit sa-l duca in mare parte Trezoreria americana prin procedura de nationalizare.

Iata deci cum americanii au ajuns in disperare sa foloseasca ultimele lor mijloace pe care le mai detin pentru a evita o prabusire care oricum este inevitabila si care ii va duce acolo unde orice imperiu care uita de Dumnezeu ajunge: umbra istoriei. Se pare ca deocamdata au inceput cu ce stiu ei mai bine: manipularea maselor, razboiul mediatic. Sa ne fereasca Dumnezeu sa le dea prin cap sa foloseasca si armata, mai bine zis sa ne fereasca sa o foloseasca pe noi ca deja pe irakieni si pe afgani o folosesc.

Si apropos, posesorii de Honda si Ford sa stiti ca parca e mai moale dupa 🙂
Astia de au facut pedala la Toyota se pare ca au lucrat si pentru altii (sursa: NY Times)

Încă şi încă un credit

“Când cel ce se împrumută ia banii, este mai întâi strălucitor şi vesel; se bucură de o floare străină, care vrea să arăte că i s-a schimbat viaţa: masa întinsă, haine luxoase; slugile, şi ele, au altă înfăţişare, sunt mai vesele; vin apoi linguşitorii, oaspeţii, nenumăraţii paraziţi ai caselor. Dar îndată ce banii încep să se scurgă, iar timpul, cu trecerea lui, adaugă dobânzile, nopţile nu-i mai aduc aceluia odihnă, ziua nu-i mai este veselă, soarele nu-l mai încântă, ci-i amărăşte viaţa; urăşte zilele care-i grăbesc scadenţa, se teme de luni, care-i măresc dobânzile. Dacă doarme, vede în vis pe creditor. Urât vis! Creditorul stă la căpătâiul lui. Dacă e treaz, dobânda îi stăpâneşte gândul, dobânda îi este grija lui” (Sf. Vasile cel Mare – Despre camatarie si imprumuturi)

Nu stiu daca exista vreun obicei mai pagubos pe care sa-l fi importat romanii mai vartos de la occidentali altul decat traiul pe credit. Poate ca doar privitul la televizor si sportul de weekend “cumparaturi la hypermarket”.

Ar fi mult de discutat de unde vine acest obicei. Poate ar trebui pornit de la Criza din Asia din 1997 care a facut praf tot continentul si a determinat ca banii sa curga in alta parte a lumii, prin urmare si in Romania. Dar inainte de asta poate ar trebui sa ne intoarcem la reformele lui Petre Roman din 1990, care in timp ce polonezii faceau terapie de soc si angajau economisti destepti de la marile universitati americane care mai avusesera experiente si succese macroeconomice in America Latina, deci in timp ce polonezii faceau ce trebuie (si azi se vad rezultatele), Petre Roman dadea romanilor tot ce le doreste inima la preturi de nimic. Si nu doar alimente ci chiar si credite. Putini isi mai aduc aminte ca Petre Roman a fost primul care a dat credite tinerilor romani ca sa isi faca case. Si iata ca peste zeci de ani vedem unde am ajuns. Tinerii de azi nici nu mai spera la case – chiar cele pe credit (Apetitul romanilor pentru creditare tinde catre zero) – ci doar mai tatoneaza cu ideea de a scapa si ei in sfarsit de rabla parintilor si sa isi cumpere o masina noua. Sper ca v-ati prins ca eu ma refer aici la tinerii care inca nu sunt bagati pana la gat in credite si care pana acum i-a ferit Dumnezeu sa ia credite din varii motive, in principal din imposibilitatea de a le accesa. Pentru ca restul tinerilor, marea majoritate, sunt deja ingropati pana la gat in rate si sunt experti in resalonari si cei mai buni cunoscatori ai ofertelor de credite ale tuturor bancilor.

Cand vine vorba de credit, putini oameni – si mai ales politicienii – pot sa faca diferentierea tipurilor de credit. Eu nu sunt specialit, dar am vazut cateva documentare despre scoala austriaca care mi-au deschis ochii la cat de mare diferenta este intre un credit care il iau ca sa imi satisfac o pofta sau o nevoie (mai mult sau mai putin absoluta) si un credit care produce. De credit de consum cu siguranta am mai auzit, dar nimeni nu discuta de credite de investitii, credite pentru cei care produc si pot sa aduca un plus prin valorificarea acelui credit. Cati sesizeaza in ziua de azi, cat de mult doreste statul sa stimuleze creditele de consum (vezi prima casa, rabla, micsorarea ratei de referinta etc) si cat de putin ajuta pe cei care produc intr-adevar ceva, de exemplu agricultorii. Agricultura de azi este cu un picior in groapa si de data asta se para ca e pe bune. Fara credite, agricultorii vor fi nevoiti sa inchida usile hambarelor, fiindca influxul de alimente ieftine din occident, unde creditele exista si sunt la dobanzi nesemnificative, nu le-a permis pana acum sa se dezvolte si sa acumleze. Agricultorii romani au trait de azi pe maine. Mai ales cei care au facut munca cinstita si nu au lucrat cu evaziune fiscala si deduceri de TVA frauduloase. Daca or exista si de astia, caci eu nu am auzit.

Iata deci ca guvernul nu s-a gandit sa faca un program prima ferma, ci doar prima casa, caci lobby-ul care bate la usa ministrilor este mai ales din domeniul imobiliarelor, unde caderea preturilor poate da jos cu contribuabilii la campaniile partidelor si gustul amar al crizei financiare din campania trecuta inca le-a ramas in gat actualilor politicieni. Din pacate romanii nu realizeaza ca rabdarea e de aur si ca daca vor mai astepta doi trei ani, vor putea lua apartamente cel mult la pretul celor din anul 2000, cum bulgarii deja pot sa o faca pentru ca ei nu au avut prima, a doua si a treia casa. Ce putem spera noi, este insa ca bancile sa sufle in iaurt dupa riscurile prin care au trecut si sa reziste la presiunile electorale ale guvernului care incearca sa le stranga de gat ca sa dea credite de consum aiurea in loc sa dea credite de investitii celor care produc ceva si care sunt singura speranta de iesire din criza.

cttp://khris.ro/index.php/03/2010/apetitul-romanilor-pentru-creditare-tinde-catre-zero/?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+Khrisro+%28khris.ro%29

Este Grecia oaia neagră a Europei sau doar o găină fugărită?

Pentru că nu am mai scris de mult despre criză, m-am hotărât să mai fac un mic update la ce păreri mai am după evenimentele care se rostogolesc parcă din ce în ce mai repede peste noi, neavând nici timp să aflăm despre ele dar să mai le şi înţelegem semnificaţia. De exemplu, chiar acum câteva minute am aflat că China a vândut certificate de trezorerie americane de 34 miliarde dolari în Decembrie. Asta este destul de nasol. Dacă China nu cumpără în continuare certificate şi nu o face în ritmul care a facut-o până acum, americanii o să aibă ceva probleme majore, dar nu doar ei. A vedea un titlu: “China dumps US treasuries” atunci când tocmai citeşti o ştire că unii ofiţeri din armata chineza cer partidului să vândă certificatele americanilor ca represali la vânzarea de arme în Taiwan, nu e un sentiment prea plăcut. Cei care au vizionat documentarul “The Day the Dollar Fall” mă pot înţelege. În documentar se face o simulare a căderii dolarului în care tot de la est începe minunăţia. În timp ce europenii dorm, pe pieţele asiatice dolarul se prăbuşeşte şi până se trezesc ei, deja pentru mulţi e prea târziu ca să îşi mai retragă banii din bancă.

Dar să revenim la Grecia. Chiar este Grecia atât de păcătoasă că are un deficit atât de mare, sau pentru ca a minţit despre el? Dar datoria Greciei nici nu se compară cu datoria altor state mai mari, şi nici deficitul nu e exagerat, având în vedere că Marea Britanie bate şi ea la uşa porcuşorilor (a se citi PIGS). Este adevărat că grecii s-au cam lăfăit în cheltuieli peste nasul lor, cum de altfel am făcut-o şi noi cât ne-au ţinut creditele, şi cum de altfel unii de pe la noi încă o fac: Aqua Park Bucuresti – 25 mil EUR, Aqua Park Craiova – 18 mil EUR etc.

Părerea mea, ca şi a altora (sau altora) este că NU. Fundamental, Grecia nu e cu mult diferită faţă de alte ţări: a cheltuit aiurea fără să se gândească că economia nu o să duduie mereu şi că poate o sa bubuie puţin mai încet iar atunci, daca eşti pe muchie ai păţit-o. Din pacate noi nu învăţăm nimic. Nici măcar când vedem că europenii sunt gata să pună laba pe suveranitatea totala a grecilor, tot nu luăm seama, ci cheltuim aiurea la toate nivelurile.

Deci, se pare că Grecia e pe cale să îşi piardă suveranitatea economică(Greece loses EU voting power in blow to sovereignty). Şi care e problema ar spune unii? Aşa le trebuie dacă nu pot să elimine corupţia, o sa vină europenii să-i civilizeze.  Problema este că deja nu mai au suveranitate legislativă – ca orice stat european, legile naţionale sunt sub cele europene, şi oricum nu mai are suveranitate monetară – EURO vine de la BCE unde se face politica monetară. Singura parghie de ajutorare a propriului popor era pentru guvernul grec politica fiscală. Adică, conducătorii grecii puteau să ceară impozit mai mic poporului grec decât fraţii lor din Franţa de exemplu. Asta, cu condiţia ca guvernul grec şi toată administraţia să cheltuiască banii cu chibzuială şi să nu facă deficit prea mare. Adică să nu cheltuiască cu mult peste cât încasează. Bunăstarea unui popor este strâns legată de taxe şi salarii. Iar pe greci nu îi aşteaptă vremuri bune.

Dar nu doar pe ei, ci şi pe noi, că doar suntem în aceeaşi oală. Ba de fapt, ei sunt puţin mai sus, căci EURO i-a ferit pe ei cât de cât de loviturile speculanţilor care au dat jos cu leul acum un an şi 2-3 luni şi care acum sunt ocupaţi să dea jos chiar cu EURO-ul. Dar, dacă ar fi asta problema problemelor! Problema problemelor e că americani nu vor scăpa de datorii decât printr-o minune sau printr-un război. Ca orice criză, şi asta probabil nu o să treacă până când nu trecem cu toţii prin ea bine de tot, ca să ne spălăm puţin că ne-am cam murdărit cu-atâtea păcate …

(Re)Vezi şi Înapoi la ţară … – încă nu e expirat.

Cât va dura criza? Prognoze gratuite pentru Domnul Croitoru

Criza e mai lunga decat se astepta – declara Croitoru. Breaking News – Criza se adanceste! Cine se astepta insa sa iesim din criza cat timp noi abia intram? WOW, ce stiri neasteptate.

De ce s-ar termina criza daca noi nici nu incepem sa punem fundamentele unei economii reale ci nu facem decat sa pompam bani in economie aiurea si sa marim taxele si reglementarile, apasand pe cei care produc si salvand pe cei care au influente? Poate doar Croitoru si Boc traiesc in wonderland credeau ca criza va trece in sase luni, asa cum doar Boc si Basescu credeau in ianuarie ca 2009 Romania nu va intra in criza si nu o sa avem nevoie de FMI. Iata insa cateva optinii pertinente si data la care au fost enuntate, despre cat va dura criza:

– Dinu Patriciu – 8 iunie 2009 – Criza va dura pana la un razboi sau pana cand mediul economic va resoarbe tensiunile
– Liviu Voinea – 29 martie 2009 – Criza va dura pana la trei ani
– Peter Schiff – 22 martie 2009 – Criza abia a inceput
– Gerald Celente – 18 martie 2009 – Marea Depresie abia incepe
– Marc Faber – 12 ianuarie 2010 – Anul acesta va fi mult mai greu

Intelegem ca tonul optimist al purtatorilor de vorba trebuie sa fie optimist, dar optimismul trebuie sa fie acoperit de luarea unor masuri de iesire din criza pe care oamenii de afaceri din Romania (care au mai ramas) inca asteapta sa le vada macar promise. In schimb, desi nu se face nimic pentru salvarea economiei reale, cea care produce si nu cea care consuma, se simte presiunea din ce in ce mai grea a taxelor si impozitelor care in loc sa scada ca sa stimuleze dezvoltarea, cresc si se inmultesc, ducand la o sporire si mai accentuata a economiei negre si a coruptiei.

O ferma organică veche de 100 de ani

Sunt multe chestii interesante pe care au reusit cei din familia Chaffin, iata cateva:

– au facut un mic munte indreptat spre est ca sa reflecte razele soarelui si sa ofere astfel 2-3 de grade in medie in plus catre zonele cultivate

– gainile se plimba cu ou-mobilul prin livada ca sa “fertilizeze” copacii si sa manance viermii

– capritele mananca frunze si crengutele de la maslini astfel ca nutrientii sa ajunga la masline

– cainii pazesc caprele si au grija sa nu le atace vreun animal salbatic; in plus garduri electrice alimentate cu baterii solare ii conving chiar si pe lei sa stea departe de ferma

Ferma nu doar ca e organica dar e finantata de comunitate prin sistemul CSA – Community Supported Agriculture – un sistem care asigura finantarea in avans de catre clienti in schimbul aprovizionarii periodice cu produse cand vine vremea recoltei. Astfel agricultorii nu trebuie sa finanteze profiturile bancilor si nici sa suga din garantiile si subventiile statului, fiind finantati de oamenii care doresc un produs natural.

Toni Tecuceanu, rapus de o bacterie. Cine raspunde pentru falsa isterie AH1N1?

Cristian Dogaru

La insistentele familiei,s-a aflat in sfarsit cauza mortii fostului Carcotas Toni Tecuceanu: o bacterie capatata in spital. Iata un citat din ziarul Adevarul, publicatie aleasa de noi nu nu intamplator,avand in vedere ca ziarele d-lui Patriciu au pus umarul la randul lor la bagarea in sperieti a maselor (Adevarul de seara avea chiar un contor al cazurilor noi la un moment dat):

“Dosarul medical al lui Toni Tecuceanu a ajuns intr-un final in mainile familiei. Paul, fratele lui Toni Tecuceanu, a reusit sa intre in posesia fisei medicale, asa cum isi dorea de la inceput.In dosarul lui Toni se mentioneaza ca acesta a contractat bacteria acinetobacter, un germen intalnit in aparatele de ventilatie de la Terapie Intensivă. Paul Tecunceanu isi doreste ca cei din spital sa plateasca pentru fapta lor. “Urmeaza sa ma vad cu un avocat. Apoi voi sti daca merg sau nu mai departe”, a declarat Paul Tecuceanu.”

Am incheiat citatul. Carevasazica a fost totusi o bacterie si nu celebrul virus. Va amintiti cum era plimbat pe la televiziuni precum ursul doctorul Streinu-Cercel, acest doctor Mengele pentru linistea noastra cum l-am numit intr-un articol trecut? Cine raspunde pentru isteria fabricata artificial? Cine raspunde pentru bataia de joc la care au fost supusi sute de mii de romani, inghesuiti de frica la statiile de metrou ca vitele, in asteptarea dozei “salvatoare” de vaccin? Nu ar fi cazul ca marele specialist in viata, renumit pentru balbele de la precedenta “pandemie”, cand a comandat doze fara numar de Tamiflu pentru a starpi un virus inexistent in Romania (gripa aviara), sa fie tras in sfarsit la raspundere? La un moment dat facuse un gest elementar de bun simt dandu-si demisia cu ceva luni in urma. A fost repus in functie de ministrul Videanu, cu doua ministere pe cap atunci, si intelegem acum de ce. A fost nevoie de o vedeta rapusa pentru convingerea maselor. Nu au gasit cu adevarat o victima asa ca au fabricat una in persoana lui Toni Tecuceanu.

Gripa porcina pare sa piarda tot mai mult teren, sunt tot mai putine imbolnaviri (doar 4 joi de pilda) ,chiar si marele Inchizitor Streinu Cercel declara recent ca gripa porcina a luat “o pauza, dar ca va reveni probabil in primavara”. Sa contam pe ajutorul dvs doctore?

Oricum, cu marele ajutor mediatic oferit cu servilism de ziare si televiziuni, peste 1 milion de romani au fost vaccinati anul trecut. Bine ca dispunerea urban-rural ne-a protejat intrucatva de verva unor specialisti de talia lui Cercel. Se putea si mai rau, in SUA 20% din populatie a fost intepata,dupa o campanie agresiva de inspaimantare sau, dupa caz,amenintare. Si acum e liniste si acolo. O parte din companiile farmaceutice isi freaca mainile de bucurie; altele, cu doze ramase nevandute, promit statelor din lumea a treia ca vor fi tratate cu prioritate in cazul unei noi pandemii,doar sa nu renunte la precomenzi . La noi institutul Cantacuzino fluiera si el a paguba cu milioane de doze ramase in depozite.

Sper,sper din tot sufletul ca suspiciunile celor care combateau vaccinarea sa nu se dovedeasca intemeiate peste ani (argumentele lor: de la insuficienta testare a vaccinului, la temerea ca se pregatesc infuzii de nano-tehnologie pentru controlul populatiei, inoculate prin vaccinare).

 

Perfectul simplu – un plus de claritate sau doar puţină sare şi piper peste dulcea limbă oltenească?

Nu sunt prea multe de spus despre perfectul simplu. Nici măcar wikipedia nu are mai mult de spus decât că:  “exprimă un process trecut şi încheiat momentan sau într-un interval de timp delimitat”.

Acum că îi dădui definiţia, să spun şi eu câteceva despre perfectul simplu, deşi limba română este unul dintre punctele mele slabe, mai ales când scriu pe blog şi asta poate pentru că profesorul de română ne obliga în clasa a 8-a să venim la meditaţii după-masa ca să învăţăm gramatica cât mai bine pentru treapta I-a de liceu. Pe lângă tortura meditaţiilor “profesioniste” pe care trebuia să le fac cu o profă de liceu cam fioroasă, dimineaţa devreme, tocmai duminica, amintirea chinuitoarelor meditaţii “facultative” pe care profesorul de română ţinea morţiş să ni le bage pe gât, aşa gratuite cum erau, doar ca să arate colegilor ce stimabil este el, mă face uneori să fac greşeli intenţionat sau din neglijenţă, doar din dorul de oftică pentru vremurile în care în loc să mă odihnesc după şapte ore de învăţat, trebuia să mai pierd şi dupa-amiezele, şi asta în condiţiile în care făceam aproape 45 de minute până la şcoală, pentru că şcoala de cartier deja nu se ridica la standardele părinţilor mei şi prin urmare am fost transferat în clasa a 6-a la o şcoala mai “centrală” cu renume mai sporit, unde matematica şi limba română se mâncau pe pâine.

Prima mirare a mea în legătura cu perfectul simplu este că acesta este inclus în gramatica oficială a limbii române şi nu este băgat (încă) la timpurile “alternative” că tot bântuie moda asta prin şcoala românească de câţiva ani. Nu imi explic cum de a reusit simpaticul perfect simplu sa ii convinga pe toti ca merita sa fie introdus, desi este bine stiut ca doar noi oltenii il intelegem si il folosim. Cred ca este un fenomen care trebuie explicat, cel putin eu sunt curios de istoricul acestui timp si de cum a fost el acceptat de restul lumii romanesti ca timp al verbului romanesc, de vreme ce el este timp al verbului oltenesc.

O a doua mirare e cum de au ajuns etero-oltenii sa il foloseasca pe dos, adica exact cum nu e. Mai bine zis, ei folosesc perfectul simplu ca perfect compus, in loc sa se refere la ce făcură azi, ei povestesc despre ce făcură ieri sau chiar mai tarziu. Ma intriga eroarea asta pentru ca in loc sa inteleaga plusul de claritate asupra plasarii temporare a verbului pe care perfectul simplu ni-l permite, ei te baga in ceata si mai mult.  Este adevarat ca uneori, in Oltenia, perfectul simplu poate fi folosit pentru a plasa actiunea intr-o perioada trecuta sau chiar foarte trecuta, dar abia dupa ce inainte de a-l folosi aceasta perioada este mentionata. Am observat la bunica, cum incepe sa povesteasca din tineretile ei sau din ce a facut zilele trecute, foloseste perfectul simplu: “Si de-acilea daca dadui la gaini si la caini si potoli toate, ma bagai in casa si facui focu”. Dar din context daca nu mentioneaza explicit ca e vorba de ieri, cu siguranta iti dai seama, pentru ca una e sa zici fusei si tu sa fi fost ieri, si alta e sa zici mai alalta-ieri fusei.

Deci, pentru cei care nu stiu, perfectul simplu se refera in general la o actiune de azi. Daca nu este dat vreun reper de timp si din context nu reiese clar ca ce povestesc se refera la o alta zi, perfectul simplu se refera la azi. Azi fusei si facui. Altfel, e poveste. Ca in bancurile si schitele lui Nea-Marin. De fapt, pe Nea-Marin il suspectez eu ca i-a cam dus in eroare pe cei care nu au prins sensul perfectului simplu cum trebuie. Ne-a Marin in bancurile lui povesteste. Iar in povesti, cand se evoca intamplari trecute, cand e timp de o sueta sau de un efect de stil, acilea da, folosesc perfectul simplu pentru actiuni care nu sunt de azi, dar altfel nu.  Oricum, sunt putini neolteni care folosesc perfectul simplu, dar macar pentru imigrantii din Oltenia, am dorit sa fac aceste clarificari.

Un alt lucru care doresc sa il mentionez, este ca perfectul simplu aduce un plus de claritate in vorba, eficientizeaza comunicarea, nemaifiind nevoie sa spun “am fost azi”, e de ajuns “fusei”. Si daca cineva imi zice “facui”, nu mai trebuie sa il intreb, azi sau ieri? Lucrand in Bucuresti mi-a fost dat sa ii prind pe bucuresteni de multe ori complicandu-se cu intrebari inutile: “cand ai facut asta, azi sau ieri?”. Am ras printre mustati, simtindu-ma bogat ca noi oltenii avem un plus fata de restul lumii, un timp care ne ajuta sa vorbim mai clar. Macar atat, ca oricum vorbim prea mult si fara rost. Sunt faimosi oltenii pentru vorba multa si isteata (asta cred ei). Poate se datoreaza asta italienilor care s-au perindat pe-aici, sau poate ca fiind mai la sud, romanii ne-au colonizat mai mult pe noi ca pe altii, desi teoretic banatenii ar trebui sa fie cei mai iuti in limba daca e pe asa, insa ei marturisesc despre ei ca sunt cei mai tari in frunte ca doar Banatu-i fruncea, nu?

In final, mi-a mai ramas doar sa trag un semnal de alarma: perfectul simplu e pe cale de disparitie! Nu stiu de ce, se pare ca parintii de azi nu isi mai lasa copiii sa foloseasca perfectul simplu. Poate sa fie un complex de inferioritate, multi s-or gandi ca poate copiii lor o sa ajunga in Bucuresti si trebuie sa nu se faca de ras pe-acolo cu fusei-ul si facui-ul nostru, ca doar dupa astea ne bunghesc bucurestenii. Or vrea oare sa ii faca spioni olteni si sa-i trimita sa ii spioneze pe bucuresteni? Ca alte explicatii nu am … Cat timp perfectul simplu este in carti, este un timp ca la carte, cat timp acesta are avantajele pe care le-am mentionat mai sus si in plus curge mai lin pe limba decat elaboratul perfect compus, pe care si numele il da de gol, nu inteleg de ce nu am vorbi in continuare limba olteneasca asa cum ne-au lasat-o parintii nostri. Daca renuntam la perfectul simplu, ce urmeaza, sa renuntam si la praz?

The Collapse – Michael Ruppert

Michael Ruppert, un fost politist american care a dat pe fata afacerile murdare ale CIA cu traficul de narcotice, povesteste istoricul prezicerilor sale celor mai sumbre si cum realitatea le-a depasit. Presa mainstream care spune ca nimeni nu putea prevede ce s-a intamplat, minte. Ruppert vorbea, tinea conferinte prin universitati, ba a scris chiar si o carte care se intitula chiar “Traversand rubiconul: Declinul Imperiului American si Sfarsitul Erei Petrolului”.

In documentar Ruppert explica iminenta lovirii cresterii crescande de limita productiei petrolului. Pentru cei care sunt familiari cu Crash Course-ul lui Marterson, The Collapse este doar un rezumat, putine lucruri sunt in plus. De altfel, foarte probabil Marterson a preluat multe idei din “The Collapse”.

[ TORENT ]

De ce “PRIMA CASĂ” nu îi ajută pe români

Desi inca putem vedea ca “prima casa” nu a ajutat prea multi oameni, ci in schimb a oprit (pentru moment) prabusirea pietei imobiliare, sunt inca multi care nu inteleg cu ce anume pacatuieste acest program. Mie imi este clar de ce prima casa nu doar ca nu ajuta oamenii sa dobandeasca o casa, ba chiar face ca preturile sa fie mentinute artificial umflate, oprind astfel mult mai multi oameni macar sa viseze la o casa a lor, dar sa poata sa o dobandeasca. Si oricum, nu prima casa ii va ajuta sa o dobandeasca, ci doar sa acceseze un credit prin care vor putea sa dobandeasca casa peste zeci de ani.

Metaforic privind, prima casa nu e decat un strigat de lebada al bulei inflationiste a preturilor care a facut ca acestea sa sara mult fata de posibilitatile oamenilor de a cumpara. Practic suntem generatia care cumpara apartamentele parintilor la preturi de 35 de ori mai mari decat plateau ei si trebuie sa platim rate la ele 35 de ani pana sa devenim proprietari.

Pornind cu un argument care este cvasi-acceptat, doresc sa dovedesc ca programul prima casa nu face decat sa functioneze impotriva pietei libere, fiind precursorul unei ideologii proaste care nu va face decat sa amane o revenire reala a economiei pe fundamente solide si nu pe credit cum s-a intamplat pana acum. Deci, argumentul principal este ca explozia preturilor nu ar fi existat niciodata daca nu ar fi existat accesul facil la credite. A fost creditarea facila un element pozitiv? Cei care au luat credite cand preturile erau cum erau, pot sa spuna singuri acum cat de bine a fost pentru ei ca BNR a permis bancilor sa dea credite in masura in care au facut-o, fara sa tina cont de ceea ce se intamplase deja in Asia doar cu cativa ani inainte (vezi Criza Financiara Asiatica din 1997). Practic dupa criza asiatica, banii s-au indreptat spre alte economii “emergente”, cum ar fi Europa de Est. Cine crede ca banii au venit in Romania pentru ca economia noastra a progresat si Romania s-a apropiat din ce in ce mai mult de UE, este un naiv. Banii au venit in Romania, pentru ca deja facusera praf Asia.

Dar sa explicam pe scurt Criza Financiara din Asia. Odata cu globalizarea, bancile au avut liber la investitii in toata lumea. Banii pensionarilor americani dar nu doar al lor, “produceau” fiind investiti in economii “emergente”, adica care nu aveau bani si prin urmare erau dispuse sa plateasca rate mari, mult mai mari decat ratele din economiile dezvoltate. Bineinteles investitia producea o oarecare crestere, ceea ce permitea tarilor respective sa plateasca rate mari la credite pentru cativa ani. Daca de exemplu o economie avea rata de crestere de 7-8%, rata care am atins-o si noi in Romania fara a produce mai nimic spre deosebire de asiatici care cat de cat produceau, atunci acea economie putea sustine dezvoltarea pe banii bancilor occidentale. Si cum Asia e mare, bancile si firmele de investitii au dat navala milogindu-se de asiatici, asa cum s-au milogit si de noi, sa le luam creditele.  Asiatici le-au luat creditele, dar la un moment dat investitorii s-au speriat ca cresterea nu va putea fi sustinuta si au inceput sa se retraga masiv, adica sa isi scoata banii din monedele straine in dolari si sa nu mai dea credite. Exact ca la noi, ce s-a intamplat anul trecut si ce se intampla acum. Cand investitorii au inceput sa se retraga, monezile tarilor au picat, preturile imobiliarelor au picat , au revenit cu picioarele pe pamant, economia s-a constrans, salariile au scazut, somajul a crescut si oamenii nu au mai putut sa isi plateasca ratele. Cam cum e si pe la noi, dar noi suntem in UE si nu ne puteau lasa balta ca pe Indonezieni unde s-a lasat cu lupte de strada si cu anarhie generalizata. Odata cu “default”-ul, adica falimentul la toate nivelurilor, bancile si investitorii sunt acum proprietarii de facto ai tarilor respective. Resursele, terenurile, casele, fabricile, firmele, totul. Tot ce era ipotecat este acum detinut de banci, ca si in Romania de fapt unde daca bancile ar incepe acum sa scoata la licitatie toate imobiliarele celor care au intarziat mai mult de 3 luni sa plateasca rata (cum este normal), preturile s-ar prabusi si bancile ar fi nevoite sa aduca bani de acasa ca sa poata functiona, conform reglementarilor BNR. Prin urmare, bancile “restructureaza” creditele, adica se fac ca ploua cand oamenii nu platesc si nu scot la licitatie in masa bunurile ipotecate, in speranta ca se vor intampla minuni.

Cum minune este si programul asta, “prima casa”, prin care guvernul pretinde ca ajuta oamenii sa isi poata implini visul de a fi proprietari. Din pacate oamenii nu realizeaza ca ar fi mai corect ca sa cumpere casa cu banii lor, ar fi mai profitabil sa puna banii in banca si sa castige la dobanzi pana cand preturile ar reveni la un nivel acceptabil, un nivel firesc, in care o casa nu este un vis si nu va fi nevoie sa muncesti la greu toata viata ca sa poti plati ratele enorme la credite ba chiar sa lasi si copiilor mostenire aceste credite. Nu putini sunt cei care au facut credite (si) imobiliare aducand adeverinte de salarii false si bazandu-se pe salariile tuturor din familie. Astfel, daca guvernul nu ar sustine artificial pretul caselor si ar lasa piata libera si preturile sa se regleze singure acolo unde oamenii ar putea sa le sustina, pentru oameni ar fi mult mai bine decat sa se bazeze pe garantiile si ajutorul guvernului. Este adevarat ca poate multi nu si-ar permite prea curand sa cumpere o casa, desi preturile incepusera sa cada destul de frumos, ajustarea se facea in mod firesc, bula asa cum se umflase, asa se dezumfla. Insa chiar daca acest vis nu s-ar intampla prea curand, pentru majoritatea oamenilor, a cumpara un apartament la 10.000$ cat era prin anii ’90, tine de domeniul SF. Din pacate, prin interventia guvernului, aceasta nu va fi posibil, va trebui ca criza sa taie si mai adanc in buzunarele oamenilor si mai ales ca mintile oamenilor sa fie eliberate de propaganda oficiala pentru ca preturile sa poata sa revina acolo de unde au plecat.

Alte articole despre prima casa:

Prima casa” – surata imprumutului de la FMI
Capcanele programului “Prima casa”
Prima casa nu e acasa

1 169 170 171 172 173 177