Mirările europenilor

Mulți europeni din nou se miră: dar ce au cu noi? Ce au cu libertățile noastre? Ce au dreptul nostru la viață? Cum pot să facă așa ceva chiar dacă politic ar avea dreptate … (asta de la o “studentă” din Belgia) Păi, celor care nu înțeleg ce se întâmplă cu lumea de azi, le recomandăm două videoclipuri:   Pe scurt, altfel spus, există o lege a naturii numită legea reacțiunii: orice acțiune are o reacțiune …  

Read more

A scăpat Deutsche Bank de crash?

A trecut mai mult de o lună de când prețul acțiunilor la una dintre cele mai mari bănci ale lumii a căzut atât de mult încât a fost nevoie să iese în față ministrul finanțelor al Germaniei și să asigure acționarii că “banca e solidă”.  De atunci, prețul și-a revenit de la 13E la aproximativ 17E, cu mult însă sub 21E, prețul de la începutul anului. De la căderea din februarie, am mai aflat că DB nu va mai face profit nici anul acesta, iar luni seara, Moody’s a anunțat ca e posibil să miște în jos ratingul băncii, dând încă o lovitură imaginii și-așa șifonate a acestui tigru de hârtie care este pompat de pe ambele maluri ale Atlanticului, când cu dolarii toxici ai Yelenei, când cu euroii lui Draghi, după cum le vine rândul la fiecare. Căci fără a fi pompat în moduri tainice doar de bancheri știute, acest zeppelin imens care când/dacă va pica  va trage cu el întreaga Europă, nu ar mai putea zbura nici măcar până apucă Draghi să îi informeze pe toți că banii lor pot oricând să dispară peste noapte – căci bailin-ul va fi ultima terapie șoc pe care o vor aplica bancherii centrali europenilor. Când anul trecut Zerohedge titra articole panicarde de genul “Is Deutsche Bank The Next Lehman?“, mâ gândeam: aștia nu știu ce articole panicarde să mai scrie sau americanii aștia cârcotași, în loc să-și vadă putregaiul din curtea lor … Atât le-a trebuit ca să plece CEO-ul că toate bombele dinainte au căpătat o nouă aură: Deutsche Bank CEOs “Shown Door” – World’s Largest Holder of Derivatives In Trouble? Citite retrospectiv, articolele alea ne arată că băieții aștia care strigă lupul cam prea obsesiv, au dreptate, chiar dacă cu întârziere. Iată un scurt duș rece extras dintr-un articol din 12 iulie 2015: If Deutsche Bank is the next Lehman, we will not know until events are moving at an uncontrollable and accelerating speed.   The nature of all fractional-reserve banks — who are by definition bankrupt at all times – is to project an aura of stability until that illusion has already begun to implode. (sursa) Ce îmi este însă mie neclar ca obsevator fără școală sau cunoștințe prea multe, este în ce măsură, de data asta, stocul poate ajunge și la zero, dacă banca o să aibă conducta deschisă la BCE să tragă câtă lichiditate vrea – lucru care nu m-ar mira să se întâmple deja de ceva timp. De asemenea, știm că în SUA, un crash în ziua de azi, mai ales la un așa stoc, nu prea e lăsat să meargă prea departe, intrând în acțiune așa zisele “circuit brakers” dacă nu cumva sunt alte mecanisme de manipulare și mai sofisticate. Eu nu știu însă dacă în Germania, la DAX exista așa ceva atât de pervers. Adică îmi e greu să cred ca nemții ar accepta așa ceva. În final aș reaminti că DB este implicată masiv sub variate forme în tradingul produselor derivate (instrumente financiare similare pariurilor sau asigurărilor), banca jucând în general ca o casă de pariuri și având o expunere

Read more

De ce vor bancherii să interzică cash-ul?

Au apărut recent câteva știri și pe la noi referitoare la scoaterea din funcțiune a banilor lichizi. Argumentele aberante emise variază de la comoditatea plăților cu cardul până la lupta împotriva terorismului. Mai ales acest din urmă argument vedem că reapare ca o scuză bună de aruncat prostimii cu orice ocazie și a fost folosită și la noi de tipa aia care cică e ministru al justiției (securiste) care din păcate a rămas încă în funcție dupa gogoșile scoase una mai umflată ca alta cu privire la tăierea macaroanei securiștilor – care taiere este inevitabilă oricum mai devreme sau mai târziu pe măsură ce în justiție încep pas cu pas să intre tineri care nu vor să se compromită și paradoxal … sunt preocupați de libertățile cetățenești. Faptul ca Isărescu nu a lansat încă o campanie oficială și la noi de promovare a noului cadou oferit de inginerii sociali ai noii ordini mondiale înseamnă că din fericire, rămânarea noastră în urmă poate fi un avantaj uneori, în sensul că a spera la o societate cashles într-o țară în care abia funcționează un amărât de sistem de sănătate bazat pe carduri este o utopie. Dar dacă Isărescu a tăcut, nu înseamnă deloc că în alte locuri nu se fac pași urgenți către eliminarea cash-ului. În Suedia de exemplu, nu mai poți merge cu autobuzul și să plătești cash: Centuries after becoming the first European country to introduce banknotes, Sweden could soon be the first to get rid of them. For the technology-savvy Scandinavian nation, a cashless society is on the horizon as many banks there no longer handle cash and most public buses won’t take it, either. But the shift toward a digital economy appears inadvisable to some Swedes, and critics are warning of the rising risks that come with paying by app and plastic versus bills and coins. (sursa) Motivul pentru care se pompează propagandă în direcția asta este în primul rând pregătirea pentru următorul nivel al crizei: dobânzile negative. Și nu întâmplător țările care deja au dobânzi de referință negative sunt primtre primele care tatonează cu ideea. În nici un caz tech-savvismul suedezilor ar fi motivul pentru care ei pot fi printre primii fericiți cetățeni total dependenți de stat. Pentru că dobânzile zero nu au scos lumea din criză și pentru că deși e logic că trebuie o curățire a sistemului financiar pentru a permite un restart organizat și eficient și cum restartul ar presupune ca o anume categorie socială să nu mai ia bonusuri și prime, bancherii se pregătesc să facă singurul lucru pe care îl știu, în încercarea de a stimula economia: să reducă și mai mult dobanzile. Și dacă acum ne aflăm pe la 0 sau -1 la nivel central, momentan, cum la populație dobânzile nu au ajuns încă chiar zero, oamenii încă își țin banii în bancă. Însă când dobânzile de referință vor trece la -2, -3, -4 și dobânzile negative vor ajunge în final și la oamenii de rând, inevitabil toți își vor scoate banii din bancă și îi vor ține la saltea. Să nu eliminăm această idee pe principiul că

Read more

Câteva statistici și ciudățenii despre invazia musulmană

Cred că principalul paradox cu privire la invazie este că aceasta va stimula și mai mult tensiunile interne dezintegratoare ale statelor naționale care au fost testate la maxim de integrarea in UE. Vectorii de presiune pe structurile tradiționale ale statelor se manifestă pe niveluri multiple: cultural, social, economic, religios. Tot ce ținea statele unite până acum va fi pus la încercare din ce în ce mai mult. Sunt nenumarate exemplele uimitoare de schimbări și ajustări cu totul de neînțeles făcute de statele deschise către imigranți în favoarea acestora și așa cum se întâmplă cu toate lucrurile bune, trendul abia se formează. Ca să dau doar un exemplu, în Germania au trebuit să tipărească pliante cu desene  explicite în care să ilustreze că unui bărbat îi este interzis să pună mâna pe fundul unei femei. Din același registru, se numără și un protest dezgustător al bărabților olandezi (cu greu îi putem numi bărbați, dar cel puțin ei așa se declară și trebuie să le acceptăm alegerea) împotriva violurilor imigranților: Spun protest dezgustător pentru că acești masculi fără testosteron fac de rușine genul masculin din toată lumea, nu doar din Olanda. Dacă olandezii nu au testosteron, puteau măcar să aibă un neuron să realizeze că uitându-se la acest protest, imigranții cu intenții violatoare vor înțelege de fapt că inevitabil mai devreme sau mai târziu, femeile olandeze vor veni singure la ei, neavând încotro și oricum dacă nu au răbdare, mitingul acesta nu va fi decât încă o confirmare a lipsei pericolului de a fi prinși sau pedepsiți. Cartofii de canapea spălați pe creier cu droguri și castrați cu propagandă gay fac însă ce au fost programați: activism social. De la paradele gay până la orice problemă socială, olandezul a fost învățat că trebuie să fie tolerant și să activeze social pentru a-și manifesta convingerile. Poate pentru unii pare frumos și civilizat însă în esență activismul lor este apă de ploaie și nu denotă decât riscurile disoluției unui stat în cel mai bun caz și al unui imperiu (cel european) în cel mai rău caz. Pentru unele femei din vest care nu au avut parte de apărarea nici unui bărbat, mitingul ăsta pare chiar romantic. Sunt sigur că astfel de femei nu ar fi deranjate nici de romantismul unui joc tradițional arab numit Taharrush. Secvențele de mai sus cu bărbați plimbându-se în rochii de femei ca să protesteze împotriva unor crime atât de grave (ce poate fi mai umilitor pentru o femeie decât violul?) mi-a adus aminte de secvențele din fimul “Why Can’t We All Just Get Along?” … … cu mica diferență că în film (Mars Attack) oamenii erau dominați militar de marțieni și discursul umilitor al președintelui american era doar o ultimă tentativă de îmblânzire a bestiilor monstruoase care au invadat pământul. Uitându-ne din afară, acest eveniment pare amuzant însă el deconspiră o stare de lucruri nasoală: lipsa rezistenței interne a societății la provocările unei invazii. Faptul că totuși olandezii protestează CONTRA violurilor și nu PENTRU violatori, încă, este indicatorul ultimului fâs de rezistență înaintea deschiderii porților. Pun pariu că în 4-5 ani, astfel de mitinguri vor

Read more

Ce a omis cvasi-oficiosul ziar al BNR-ului din bilanțul BCR pe 2015

Cvasi-oficiosul ziar de partid intitulat Bancherul – o fițuică în care mereu apar articole elogioase la adresa BNR-ului și e finanțată de bănci pentru a spăla pe creier populația – apare un articol (probabil comandat) în care “se face lumină” în bilanțul unei bănci pentru ca tot prostul să înțeleagă că și băncile își asumă riscuri. Este uimitor câtă gargară ieftină care pute de la o poștă s-a putut scrie, ignorând alte două cifre esențiale pe care le-am adăugat eu cu roșu în poza de mai jos: NOTA: prin 5% din obligațiuni mă refer la cât a câștigat (minimal, că pe la5% s-a ajuns recent) BCR de pe spinarea statului. A se vedea și articolul anterior în care am explicat cum băncile pun obligațiunile gaj la BNR pe dobânzi infime și practic câștigă profit gratuit pe banii BNR-ului fără nici un risc (bine dacă pică statul, oricum băncile nu pică ca BNR are destul aur și în plus, vine și FMI-ul dacă e nevoie) Și dacă ferocitatea cu care băncile se apără folosind propagandă ieftină nu vă sperie, iată încă o mostră de presă vândută băncilor din Ziarul Financiar al Băncilor:   PS: este evident că băncile își asumă și ele risc, doar că ei pică din Titanic în bărcile de salvare pe când restul …

Read more

Cum a finanțat BNR băncile

Isărescu trage semnale de alarmă ca macrostabilitatea nu a ajuns încă jos, la firme și la oameni. Păi cum să ajungă dacă doar băncile au conexiune la amanetul magic numit BNR unde repo-urile costa mizilic și nu exista limită la obligațiuni guvernamentale. Am mai explicat cum funcționează repo-urile. Pe scurt, BNR oferă credite la bănci și primește garanție obligațiuni guvernamentale. La credit le cere o dobândă mizilic (1% să zicem) și la oglibațiunile de la stat băncile câstigă 4% să zicem. Singura problemă ar fi că repo-urile sunt pe termen scurt pe când obligațiunile pe termen lung. Dar nu-i bai, nu contează, ideea e că băncile trebuie doar să fie atente să prelungească repo-urile pentru a fi acoperite. Uneori, când e mai greu pentru bănci, sub stindardul macrostabilității financiare (să dăm lichidități la bănci, neamule) BNR nu doar că cere dobândă băncilor, ba chiar le oferă ea dobândă pentru ca chipurile băncile sa primească lichiditate și să dea credite la firme ca să facă firmele profit și să mărească salariile la angajați. Paradoxal, în astfel de operațiuni băncile câștigă o dată dobanda de la stat pentru obligațiuni și bonus, dobânda de la BNR pe plasamentele de ogligațiuni în schimbul cărora BNR le cere băncilor să primească bani. Asta e logica pe scurt, care acopera un sistem legal de stoarcere de bani din mașinuța de tipărit hârtii, reglementări și de pompat vrăjeli pentru neștiutori, numită BNR. Unul dintre necunoscători este chiar si Piperea, care este de admirat prin disponibilitatea de a arăta cu degetul înspre bănci și mai ales înspre BNR. Din păcate omul trebuie ajutat de specialiști pentru a înțelege schemele complicate care sunt total imorale și la limita până și a reglementărilor interne. Cum explică de exemplu BNR când e nevoie de lichiditate și de ce trebuie încă o nouă emisiune de repo-uri? Piperea bate apa în pio cu legea dării în plată (o lege aberantă) în loc să ceară legea falimentului și să aibă grijă că e una corectă, echitabilă, tunată cum trebuie la specificul pieții românești. Pentru că există riscul ca așa cum avem o Prima Casă care deși în aparență ajută creditacii, de fapt consecințele reale să fie contrare scopului legii. Cu privire la ultima gogoașă cea cu RMO-urile este o pistă falsă: BNR poate să le micșoreze și să le mărească și asta nu afectează profiturile decât pe termen scurt. Însă unde sunt găuri mai târziu se vor vedea, indiferent de cât sunt RMO-urile. Însă la repo-uri problema este că BNR pompează lichiditate inutilă și oferă dobânzi prea frumoase băncilor culmea tocmai când acestea au nevoie (dupa emisiuni sau la expirări de emisiuni vechi). Cum ar fi dacă eu mă duc la amanet, îmi depun toate bunurile, iau 1 mil de lei, îl depun la bancă unde iau 4% donbândă și apoi scot banii pe dobândă la expirare, mă duc și plătesc 1% la amanet? Și apoi prelungesc! Super-afacere, nu-i așa? Asta fac băncile cumpărând obligațiuni de la stat pe dobânzi mari și plasându-le garanție la BNR pentru obținerea de credite ale căror dobânzi sunt cu mult sub

Read more

Oamenii sunt dominați de computer la încă un joc al minții

Lee Sedol este un jucător de Go de top, clasat în Februarie 2016 pe locul 2. Zilele astea a pierdut în Korea în fața  AlphaGo, un program de Go dezvoltat de Google. Partida consta în 5 meciuri dintre care s-au desfășurat deja 4, scorul actual fiind 3-1 pentru AlphaGo. Programul mai reușise anterior să domine cu 5-0 pe campionul european Fan Hui care este un chinez din Franța. Nu știu să joc Go, când eram mic, am învățat regulile, dar nu am avut cu cine să joc și prin urmare nu am avansat prea mult. Cu șahul am tatonat puțin până la punctul în care a trebuit să învăt deschiderile și asta se înâmpla cam prin liceu, până atunci neavând competitori pe măsura, m-am descurcat și fără deschideri. Însă timpul era deja trecut și interesul pentru șah scăzuse, iar cum nu am avut șansa să merg la un club de șah când conta, mai târziu am pierdut și ce am avut, adică atât interesul cât și șansa de a-mi exploata potențialul la maxim. [P] Primii pasi in sah – Elisabeta Polihroniade Ce mi-a atras atenția la aceasta partidă este în primul rând audiența pe care a făcut-o. Conform Wikipedia, meciurile au fost transmise în patru limbi: coreeană, chineză, japoneză și engleză. În China, meciul a fost transmis atât la TV cât și pe o rețea similara Youtube: le.com. Numărul total de chinezi care au vizionat meciul este de 80 milioane (!). China este mare, am putea spune. Însă la o populație de aproximativ 1,4 miliarde, 80 de milioane înseamnă aproximativ 5%. La populația României, asta ar însemna cam 1 milion de oameni. Ca să vă faceți o idee, audiența la ProTV (#1 în România) în prime-time (știrile de seară) este de 1,5 milioane. Cifrele poate sunt aproximative și calculele mele asemenea, dar putem cred fără tăgadă să înțelegem de ce românii produc dacii și chinezii trimit roboți pe lună. Și numărul mare nu este singurul motiv pentru că de exemplu Taiwan-ul se poate compara cu noi la număr. Dar nu doar noi românii suntem cu mult sub asiatici în ceea ce privește gândirea strategică și abilitățile mentale. Nu asta ar fi însă problema. Problema principală este cred că nici nu visăm cât de departe sunt de noi și cât de mult a avansat Asia în ultimii 20 de ani. Dacă relațiile între China și Japonia ar fi de exemplu, similare celor dintre britanici și europeni, probabil lumea ar fi arătat cu totul altfel și azi în loc de engleză copiii românilor ar învăța mandarina. Din cauza divergențelor și rănilor istoriei, va mai dura însă câteva decenii, ceea ce nu înseamnă că între timp ar strica să introducem în școală nu doar ora de șah, ci poate chiar ora de go …

Read more
1 173 174 175 176 177 345