O poveste de succes

Cred că am scris vreo 2-3 articole care conţineau în titlu afirmaţia “de ce nu voi investi niciodată în acţiuni”. Între timp, am pierdut deja vreo 200$ în trading, dar cu greu putem spune că 200$ e tocmai o investitie, prin urmare momentan o să mai păstrez articolele pentru o perioada, până îmi solidific raportarea, mai ales ca în principal în acele articole mă refeream la piaţa de acţiuni din Romania unde nu voi investi nici când Isărescu va băga dobânzile negative . Între timp, am mai studiat puţin chestiunea şi am ajuns la părerea că boţii mai au ceva până să facă regula la bursă. Boţii pot să domine pe termen scurt, pe termen de 10-60 secunde sau poate şi pe o zi, însă ce ţine mai mult de o zi, este încă de un infinit mai complex peste puterea boţilor de a ghici viitorul. În plus, cine ar descoperi algoritmi pentru ghicitul viitorului la bursă, cu siguranţă i-ar folosi şi în alte domenii poate mai putin concurenţiale: ROI-ul ar fi mai mare de exemplu în pariurile sportive. Iată însa o poveste de succes incredibilă. Sunt multe de învăţat din ea, chiar dacă nu ne interesează tradingul. O femeie la vârstă medie s-a apucat de studiu, şi a învăţat tranzacţionarea de la zero timp de 10 ani, minim câte o oră pe zi. A participat la cursuri, a studiat cărţi, a învăţat pas cu pas şi a ajuns la performanţe uimitoare. Fiecare să înţeleagă ce vrea, ce este cert este că în prezent informaţia este la îndemâna oricui şi cine are disciplină şi pasiune nu are scuze. PS: intr-un interviu ulterior, vine vorba si de ce face cu banii: grosul banilor ei sunt pentru o fundatie care ii ajuta pe aficani! De exemplu, la ultimul proiect, cu banii ei a plantat 100.000 de ananasi in Sierra Leone. Asta dupa ce s-a dus la africani si a stat de vorba cu ei, a vazut ce au nevoie etc.  

Read more

Mărinică face legea. Dar chiar ţine el cu poporul?

Pentru că a pierdut alegerile la primărie, Mărinică a fost trimis de partid în parlament, unde a ajuns acum să apere drepturile poporului de jos ca un adevărat socialist ce este. Ei, mai contează că Mărinică e la PNL? Nu mai contează, câtă vreme poate şi el şi poate şi alţi colegi şi poate tot poporul este acum cu un picior în groapă din cauza băncilor blestemate care i-au momit pe cei sărmani că le aduc prosperitate când colo, le-au adus numai belele. Când mitocani care au absolvit licee industriale renumite de construcţii din oraşe de provincie ajung să facă legea şi nu au habar de ce înseamnă unele principii legale cum ar fi principiul retroactivităţii care se aplică doar ca excepţie, nu ne putem aştepta la altceva decât la dezastru. Şi ce păcat: tocmai când economia în România începea să se mişte în ciuda piedicilor puse de stat prin supra-taxare şi lipsa persepctivelor cu privire la dezvoltarea infrastructurii care este deja supra-încărcată. De altfel, deşi Mărinică (teoretic) a studiat dreptul, a uitat ce zice Constituţia cu privire la Universalitatea legii, dar să trecem peste asta, că oricum problema în sine este că în esenţă ce fac parlamentarii este un mare hei-rup în stilul clasic mioritic. Nivelul cunoaşterii funcţionarii sistemului financiar în România este zero. Nu doar în rândul omului de rând sau al reporterilor, dar mai ales al parlamentarilor care chiar dacă nu sunt chiar atât de proşti pe cât par, nu au nici un interes să urmărească dezvoltarea unui sistem financiar solid, a unor pieţe libere pe toate sectoarele, inclusiv pe sectorul financiar. Interesul parlamentarilor este în principal să asculte de cei care i-au trimis acolo (şefii, colegii cu dare de mână care le-au sponsorizat campania, firmele căpuşă etc). Când vin alegerile, parlamentarii au misiunea să facă gălăgie şi să arate boporului că merită să mai fie votaţi. Şi cum anul acesta salariile şi pensiile le-a mărit deja Ponta, iar guvernul este tehnocrat şi nu prea mai poate fi manipulat de partide pentru a da pomeni, singura şansă a parlamentarilor este să dea pomană prin legi. Şi ce pomană mai umflată decât această lege prin care li se dă impresia creditacilor că vor fi răzbunaţi pentru că băncile o să aibă şi ele de suferit. Căci să fim serioşi: legea nu va ajuta pe omul de rând care şi-a luat o casă sau un apartament şi acum îi e greu să plătească rata. Românul e bun platnic şi chiar dacă şi-a luat super-ţeapă nu va renunţa la imobil chiar dacă e pe minus. De altfel, orice creditac îşi asumă din strart realitatea că dacă se aruncă la credit va plăti cel puţin dublu ce cumpără decât dacă ar mai aştepta. Dar, vrei să stai în rând cu propritarii – plăteşti, ce să faci! Deci vor beneficia de lege o mică minoritate, indiferent de cifrele şi statisticile prezentate. Fenomenul în sine – căci putem denumi această lege un fenomen – este în esenţă o haiducie amatoristă prin care eroii salvatori – parlamentarii

Read more

Sistemul bancar italian – gata să sară ca un dop

O altă interceptare detaliază o conversaţie între Berlusconi şi Nicolas Sarkozy, în care liderul francez l-a avertizat pe omologul său italian, la vremea aceea, că sistemul bancar italian era pe cale să “sară ca un dop”. (sursa) Avem această informaţie graţie wikileaks. Nu ştim data convorbirii, dar întrebarea nu e când, ci când nu a fost sistemul bancar italian gata să sară ca un dop. Mai contează însă, să vedem cum stă sistemul italian bancar în prezent: 30 IAN 2015 – Reuters – Guvernatorul Băncii Centrale a Italiei a cerut revizuirea noilor reguli europene care trec povara falimentelor bancare în spinarea deponenţilor, pe motiv că … deh, schimbarea trebuia să se facă mai lent. Luarea de atitudine a italianului a venit după ce 4 bănci italiene mici au intrat la apă şi în loc să fie salvate de stat (ca până acum), au avut de pierdut acţionarii şi deţinătorii de obligaţiuni. Din fericire (din cât ştiu eu), nu s-a ajuns încă la deponenţi. De altfel, în această privinţă, Draghi a fost acuzat la ultima conferinţă de presă că ar duce tratative secrete cu italienii pentru a le oferi condiţii privilegiate de împrumut de la BCE. Draghi a negat, evident. Una dintre oile negre ale sistemului bancar italian este Banca Monte dei Paschi care are o rată a creditelor neperformante de 17% (!) – de 4 ori peste media europeană. Dar, vai! La noi băncile au rata creditelor neperformante cu mult peste 17 … Oare şi sistemul bancar românesc este gata să sară ca un dop?

Read more

Vine primăvara: cresc preţurile la imobiliare

Deşi pe piaţa creditelor se anunţă iarna, pe piaţa imobiliară vine primăvara şi preţurile cresc. Cresc mai bine zis, preţurile la cerere, căci preţurile reale (la vânzare) nu putem ştii cum evoluează deoarece nu exista un indice real care să măsoare şi să ne indice cum stăm. Ca o mică paranteză: menţionam într-un articol trecut că România este o ţară bananieră şi pentru că nu are o lege a falimentului personal. Tot un indicator la nivelului subdezvoltării infrastructurii este şi lipsa unui indice al imobiliarelor. Nu doar notarii se feresc să facă aşa ceva, deşi pe ei nu i-ar afecta cu nimic. Dar nici măcar băncile şi nici atât agenţiile imobiliare nu accepta ideea unei transparenţe şi informări corecte a publicului, tocmai din cauza amatorismului. Sunt câteva bresle în România care încă nu s-au copt dupa 25 de ani de piaţă liberă. Cei care lucrează în aceste bresle sunt în general rataţi care au eşuat în altele sau independenţi care s-au lăcomit de fierbinţeala specifică domeniului în vremurile bune şi acum au rămas blocaţi în speranţe de mai bine. Mă refer bineinţeles la agenţiile imobiliare deşi aş mai putea enumera câteva bresele: dealerii de maşini second, contrucţiile, firmele de catering etc. Puţini realizează importanţa brandului în aceste domenii şi puţini considera profesie ceea ce fac. Puţini se văd în domeniul asta până la pensie, prin urmare nu contează onoarea, nu contează crearea unui nume bun, ci contează să-ţi ia banul acum, ce se întămplă după nu mai contează. Am făcut ditamai paranteză ca să spun că un indice imobiliar corect, ar fi firesc şi ar ajuta pe toată lumea ca să se pozitioneze corect în piaţă: şi pe cumpărători, şi pe vânzători şi când cei doi sunt mulţumiţi nici agenţiile nu vor avea de pierdut. În schimb, în România agenţiile imobiliare nu au alt scop decât să-ţi ia comisionul cât mai repede şi cred că singura cale prin care pot face asta este să preia anunţurile din surse mai puţin populare şi să le reposteze pe alte surse, câştigând şi ei o boabă din neatenţia cumpărătorilor coroborată cu lenea sau nepriceperea vânzătorilor. Olx va elimina însă în curând agenţiile care nu realizează că ajutând olx (sau ziarele) să aibă content, îşi taie singuri creaca. Aşadar lipsa unităţii, asocierii şi a profesionalismului, face ca agenţiile imobiliare să nu poată trece la un nivel profesional care să permită nu doar realizarea unui index imobiliar sau oferirea de un serviciu real clienţilor, dar prin participarea haotică în războiul anunţurilor imobiliare, agenţiile nu pot aduce nici o valoare adaugată în plus, prin urmare, nici nu vor câştiga nimic. Ca un mic paradox, individualismul din bresla agenţilor imobiliari se vede şi prin abordările diferite pe care acestea le au la marea problema care este olx. De exemplu, majoritatea au început să posteze anunţurile fără a specifica o adresă exactă. În loc să zică Strada Ioana Radu, de exemplu, zic: în jurul Liceului Traian Vuia. Unele, pe langă adresă, modifică şi parametrii anunţului pentru a face imposibilă identificarea acestuia cu unul privat. De exemplu, unii modifica suprafaţa terenului,

Read more

NATO avertizeaza Turcia ca nu o va sustine intr-un razboi cu Rusia

“NATO cannot allow itself to be pulled into a military escalation with Russia as a result of the recent tensions between Russia and Turkey,” Luxembourg Foreign Minister Jean Asselborn told Der Spiegel. (SURSA) A facut-o intr-adevar prin gura unui mionion care nu are putere de decizie, dar niciodata nu va iesi in fata prin alti reprezentanti mai cu greutate. Nu era greu de vazut ca Turcia are propria politica si ca este evident ca americanii nu accepta bombardarea kurzilor. Nu m-ar mira in curand daca chiar americanii o sa inceapa sa le ofere kurzilor armament greu ca sa dea in turci. Aceste declaratii transmit clar un semnal si nu erau facute de ministrul de externe (!) al unei tari NATO daca nu se dorea transmiterea unui semnal rusilor. Pe masura ce momentul invaziei terestre se apropie (dupa cum stim Turcia si Arabia Saudita planuiesc o invazie terestra), apele se limpezesc si totul converge catre concluzia ca coliva turcilor s-a fiert. Pentru cititorii mai noi, care nu au urmarit seria razboiului ruso-turc recapitulam ce va urma: Turcia va ataca un pescador grecesc Rusia va ataca Turcia; va urma un razboi fulgerator in care turcii vor pierde in primul rand parcea de vest; se intelege va invazia rusilor va fi una terestra si se va face la stramtori Rusia va avansa cu trupele terestre in Orientul mijlociu prin Siria pana in dreptul Israelului, “amenintand” securitatea acestuia; bineinteles ca probabil rusii nu vor intentiona altceva decat protejarea Siriei care probabil va fi invadata de Arabia Saudita in sud-vest si este deja ocupata de ISIS in rest. daca in prima etapa NATO nu se va implica (asa cum avem deja declaratii – nu doar speculatii pe care le-am tot facut cu privire la acest aspect), europenii nu vor accepta sa stea cu mainile in san si le vor zice rusilor: gata, acum mergeti acasa, ati facut treaba buna; acum trebuie sa facem alegeri sau sa vina trupe ONU rusii vor “refuza” politicos cererea europenilor si va urma un razboi extrem de sangeros Ce mai urmeaza dupa aceste evenimente intr-un art articol – sau pentru cine are rabdare, in numeroase articole mai vechi. ~ ~ ~ ~ ~ ~ STIRI PE ACEEASI TEMA: Gandul: Avertismentul lui Hollande: “Există riscul unui război între Turcia şi Rusia”. Nota noastra: Indirect Hollande a avertizat si el Turcia ca razboiul daca va fi, va fi intre Turcia (deci nu NATO) si Rusia. Mai apoi a zis: “Este necesar să se facă totul pentru a se ajunge la o soluţie politică”. Vedem deci deja ca francezii s-au pozitionat, nu sunt alaturi de Turcia ci sunt mediatori, adica neutri. ZeroHedge: A Furious Turkey Says US Is “Acting Like An Enemy,” Demands Washington Brand Kurds “Terrorists”

Read more

În curând vom afla cauza infecţiei cu Escherichia coli

Şi cauza oficială nu va fi vaccinul. După cum spuneam şi într-un comentariu la un articol din ziarul Gândul, care între timp nu mai există, nu este exclus ca printre surse să fie vaccinurile administrate copiilor, caz care s-ar putea uşor verifica, având în vedere ca există un registru cu loturile de vaccinuri făcute fiecărui copil în parte. Sau ar trebui să existe, că de aia am plătit sute de milioane de euro pe carduri de sănătate şi sisteme informatice “moderne”. E-coli în general nu se opreşte la 2-3 morţi din păcate. Nu vreau să sperii părinţii aflaţi acum pe cruce, ci doar am citit situaţii similare din alte ţări. Un caz deseori citat de oficiali, din Germania, a ajuns la 50 de victime. Sursa sigură nu a fost aflată nici până astăzi, existând mai multe ipoteze. Nu este aşadar greu ca să se gasească o “explicaţie” cât de curând, având în vedere temerile multor părinţi dacă nu cumva sursa infecţiei sunt vaccinurile. Îngijorarea nu este aiurea: accidente de contaminare a vaccinurilor au mai fost, cel puţin unul recent de care îmi amintesc eu este cazul unui lot de vaccinuri fabricat în Germania şi care conţinea virusul gripei aviare [1]. Ori cum la noi în această perioadă, companiile farmaceutice fac lobby pentru obligativitatea vaccinării, nu ar da bine ca semnele de întrebare să rămână în aer. De aceea, în curând vom afla cauza! Şi dacă ulterior va fi infirmată, vor zice: se întâmplă, uite că şi nemţii nu au aflat de unde a pornit … ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ NOTE: [1] Live Avian Flu Virus Placed in Baxter Vaccine Materials Sent to 18 Countries

Read more

Adicţiile după colaps – o analiză Canadian Prepper

  Adicţiile sunt de două tipuri: adicţii de substanţe (alcool, droguri, medicamente anti-despresive, etc) şi adicţii comportamentale (jocurile de noroc, facebook, workholismul etc. sau chiar şi unele hobby-uri cum ar fi prepping-ul). Ce este comun în toate adicţiile este nevoia de a consuma substanţa sau de face acel lucru pentru a obţine doza de plăcere care menţine adicţia. Adicţiile nu sunt toate rele în sine: de exemplu sportivii care se antrenează 12 ore pe zi pentru a fi numărul unu în domeniul lor, sau doctorii care muncesc şi studiază non-stop pentru a-şi face meresia cât mai bine nu fac ceva rău în sine, desi tehnic ei sunt dependenţi de munca pe care o fac. Majoritatea adicţiilor sunt însa adicţii dăunatoare şi dacă după colaps cei care au fost obişnuiţi să facă efort pentru a obţine unele performanţe, poate vor fi avantajaţi, cei care sunt dependenţi de diversele tipuri de droguri, vor avea probleme mari. Trăim într-o societate care ne răsfaţă şi majoritatea suntem hedonişti în multe privinţe. Încă de mici avem mereu la îndemână tot ce ne trebuie şi viaţa omului modern a devenit o fugă de neplăceri şi după plăceri. Ne-am obişnuit cu soluţiile instant la orice problemă: vrem lumină, apăsăm pe comutator, vrem să nu ne mai doară capul, luăm o pastilă, nu răbdăm. La orice problemă căutăm soluţia cea mai uşoară, cea mai la îndemână. Răbdare nu avem decât când ştim că răbdarea este indispensabilă obţinerii unei plăcerii speciale – ca exemplu, vezi cozile la lansările de film sau la iPhone-uri. În situaţia colapsului, adicţiile vor fi o cruce de purtat în plus. Când ne vom lupta pentru îndeplinirea necesităţilor primare cum ar fi mâncarea, apa, căldura, a mai avea încă o nevoie în plus, care este poate mai dominantă neurologic chiar decât instinctul consevării, ne va pune cu siguranţă în faţa multor provocări. Dacă ne amăgim că atunci când va fi nevoie ne vom lăsa de adicţii neavând încontro, trebuie să luam în considerare că pentru ruperea de majoritatea adicţiilor este nevoie de multă voinţa şi sevrajul este aproape inevitabil. De aceea detoxifierea dependenţilor de droguri se face sub supraveghere cu monitorizarea permanentă a stării fizice şi psihice. Iată doar câteva caracteristici ale stării de sevraj: sensibilitate sporită la stres; nelinişte, panică, porniri necontrolate; iratibilitate, emotivitate, instabilitate; pasivitate sau agresivitate extreme; probleme de memorie şi de cogniţie; dezorientare, lipsa coordonarii motorii; Fiecare experimentează mai mult sau mai puţin aceste efecte. Bineînţeles, harul lui Dumnezeu poate ajuta şi mulţi trec prin ele fără probleme, când motivaţia este puternică şi efectele pozitive domină pe cele negative. Cunosc un părinte care de dragul copilului s-a lăsat de fumat şi nu a simţit nici un efect al sevrajului deşi fuma de la 17 ani. În general însă, orice efect pozitiv pe care îl dă un drog când îl consumăm, lipsa lui produce efectul contrariu. Dacă de exemplu, fumatul unei ţigări produce liniştire şi plăcere, lipsa ţigării produce nelinişte şi depresie. Dacă marihuana are efecte pozitive: sentiment de pace, relaxare şi linistire, în lipsa acestui drog vin agresivitatea, iratibilitatea şi stresul. Mai ales dependenţii de anumite

Read more
1 175 176 177 178 179 345