Economistul Antal E. Fekete in 2009: Sutem deja intr-o depresiune NEDECLARATA

Inca din 2009 intr-un interviu, marele economist ungur Antal Fekete declara: “Suntem deja intr-o depresiune nedeclarata. [..] Teza mea este ca depresia nu este disparitia omului ci disparitia capitalului care este un proces insiduos: foarte putini oameni il pot detecta si si mai putini il pot intelege. Asta s-a intamplat in anii 30 si asta se intampla acum. Keynes si Friedman sunt economistii vinovati pentru ca ne-au indreptat pe calea asta prin faptul ca au eliminat economia conventionala din universitati si de aceea ne aflam intr-o stare atat de proasta in intelegerea situatiei in care ne aflam. […] Cel mai rau este ca ne lipsesc liderii. Aceia care se afla in conducerea sistemelor monetare si fiscale au crescut pe ideile lui Keynes si Friedman si nu inteleg ce se intampla nici macar in tara asta (SUA) daramite in lume.”

Read more

Carnea de cal, șubrezimea status-quo-ului și războiul comercial

Va vine sau nu va vine sa credeti si scandalul carnii de cal este tot o consecinta a crizei financiare si se pot face multe paralele intre varii componente ale acestui scandal cu problemele din sistemul financiar si din intreaga economia. Voi trata doar trei dintre acestea: presiunea inflationista are manifestari nu doar in pretul vizibil, ci pe multe alte planuri “marketingul” scandalului a scos la suprafata tehnicile de razboi comercial (sau vamal) care in intreaga schema a crizei deja avanseaza inca un pas catre razboiul armat; o data cu acest scandal, s-a dat pe fata si ineficienta (ca sa nu spunem irelevanta) “normelor” europene; daca in domeniul alimentatiei frauda este atat de putreda, va imaginati ce se intampla in domeniul bancar? 1. Presiunea inflationista  Tiparirea de bani cu care bancile centrale cumpara obligatiuni ale guvernelor care au preluat datoriile bancilor private va produce mai devreme sau mai tarziu hyperinflatie. Multi se temeau ca aceasta urma sa dea navala peste noapte, insa nu s-a intamplat asa. In schimb asistam la inflatie permanenta accelerata dar care nu intotdeauna loveste in aceleasi locuri cu aceeasi putere (in aceleasi tari si pe toate categoriile de produse si servicii) si mai ales nu loveste doar in pret – cu deosebire in aceasta perioada de inceput a inflatiei. Spun inceput pentru ca atat ca timp cat si ca intensitate, ce am asistat in ultimii 2-3 ani este doar o mica felie din saracia generalizata si controlata care ni se pregateste. Asadar, economia incearca sa supravietuiasca, piata libera face tot ce poate pentru a regla problemele si atunci cand nu are incotro, se ajunge unde se ajunge. De ce si-ar fi riscat unii patroni pielea folosind carnea de porc drept vita cand si-asa puteau foarte bine sa duca un trai linistit facand afaceri cinstite si cu carne de vita? Din lacomie? Usor de zis si prea superficial. Sa intram mai in adancime. Sa presupunem ca la un hypermarket vin doua firme A si B care ofera lasagnia la 2E si alta la 3,5E. Pe care credeti ca o va alege hipermarketul? Pe cea cu 2E evident, deoarece fiind criza, oamenii nu mai au bani si cauta sa cumpere cele mai ieftine produse. Asta desi, la produsele mai scumpe si hipermarketurile pot sa adauge adaos mai mare, deci in general un hypermarket ar accepta mai multi furnizori, eu discut aici doar de produsele principale, de baza. Sau mai exact de acele promotii care se gasesc la marginea rafturilor si pe care mai toata lumea le cumpara pentru ca neavand bani, putini sunt cei care mai doresc calitate sau varietate: pretul bate tot. Deci presiunea la furnizor (producator) este atat de puternica incat efectiv nu prea mai exista loc pe piata pentru cei care nu ofera pretul minim. Iar ca sa produca ieftin, producatorii ce fac cand si-asa costurile lor se maresc (credite greu accesibile, energie in crestere, materie prima in crestere, impozite in crestere, etc) si cererea le scade – deci trebuie sa iese pe profit avand

Read more

Primăvara bulgară

Nu veti auzi prea multe stiri cu ce se intampla la bulgari in presa romaneasca. Exista un silentio stampa suspect de ordonat care nu face decat sa ne intareasca si mai mult convingerile ca presa romaneasca nu are personalitate, caracter, menire, ba chiar are exclusiv un scop de instrument de manipulare in mana papusarilor. Cum sa treci cu vederea ca bulgarii trec acum prin ce-am trecut noi acum un an sau poate si mai rau ca noi. Miscarile sociale de la ei sunt mult mai violente ca la noi si cu efecte mult mai puternice, astfel incat nu cred ca exagerez daca spun ca asistam la o primavara bulgara. Sa vedem totusi cateva stiri care au respirat totusi in presa noastra, cu mentiunea ca Ziarul Financiar a acoperit de departe cel mai bine subiectul desi acesta era unul predominant social, nu economic. > Zeci de mii de bulgari manifestează împotriva sărăciei şi corupţiei. Motto: “Să dăm foc monopolurilor” (ZF) > Bulgarii protestează împotriva băncilor (ZF) > Zeci de mii de bulgari manifestează împotriva sărăciei şi corupţiei. “Suntem mulţi, suntem puternici” (Gandul) De altfel, silentio stampa se manifesta mai ales in cadrul televiziunilor si mai ales la acelea care au ajutat si au alimentat manifestarile din Romania de acum un an. Situatia de acum nu este cu nimic mai buna ca cea de acum un an, pentru omul de jos saracia s-a accentuat si televiziunile daca le-ar pasa ar tine la autointitularea pe care si-au facut-o de “mereu aproape de oameni”. Pe scurt, bulgarii au patit ce am patiti si noi: marii furnizori au marit tarifele, au scumpit toate si evident saracia i-a impins pe oameni in strada si i-a unit. “Suntem multi, suntem puternici” chiar a dat roate la bulgari: deocamdata au dat jos cu prim-ministrul si au extins gama protestelor de la  marii furnizori de utilitati la … banci. Un salt de milioane de pasi. Nu le-a fost insa foarte greu, deoarece si bulgarii ca si romanii au rate si ratele sunt din ce in ce mai greu de dus, iar momentul pana cand toata lumea nu va mai putea plati rate si va iesi sa dea jos cu bancile nu va intarzia prea mult. Este adevarat ca acum cad capetele de fatada, politicienii si niscavai directorasi pe ici pe colo. Coruptia este o problema si in Bulgaria si se poate refula usor tensiunea dinspre banci inspre coruptie si politicieni, dar iata ca bulgarii surprind prin tintirea destul de precoce a bancilor in revendicarile lor. Romanii cand au iesit la proteste acum un an, au cerut “Jos Basecu si Jos PDL”, ori asta e nimic. Era un bun inceput al luptei impotriva crizei daca ei cereau atunci “Jos Isarescu!”, dar din pacate televiziunile au manipulat politic directia de protest in ce parte le-a convenit asa cum acum nu discuta deloc despre Bulgaria pentru ca nu se cade. Una peste alta, situatia din Bulgaria devine interesanta, mai ales pentru ca bulgarii sunt mai din topor ca romanii si prin urmare nu prea stiu de gluma, iar

Read more

Cum manipulează ziarul Gândul statisticile

Nu sunt specialist in media dar cred ca e la mintea cocosului ca in prezentarea rezultatelor unui sondaj sa fie prezentate mai intai rezultatele concludente, care au iesit majoritare sau dominante, nu cele irelevante. Daca de exemplu fac un sondaj cu intrebarea: “Care este bautura dumneavoastra favorita?” si cu raspunsurile: “apa, berea, vinul, tuica si alta bautura” si daca in urma acestui sondaj rezultatele vor fi “apa-11%, berea 15%, vinul 1%, tuica  34% si “alta bautura” 27% este evident ca voi incepe comentariul meu la acest sondaj cu ceva de genul “Tuica este cea mai populara bautura in randul romanilor” sau “Cei mai multi romani prefera tuica”. Nu asa s-a intamplat si cu ziarul “Gandul” care prezinta rezultatele unui sondaj in randul profesorilor cu privire la cati ani de religie ar trebui sa faca copiii in scoala, incepand evident cu ce ii arde pe ei, adica nu “nici un an”. Inainte de orice discutie, este evident ca sondajul nu poate fi unul relevant, fiind facut nu de un institut de sondarea opiniei publice ci de o universitate  pro-europeana care are conducere predominant atee si care evident lupta impotriva religie si vor sa scoata niste rezultate conforme. Chiar si in aceste conditii, cu rezervele evidente cu privire la sondaj – pe care insa ziarul Gandul nu le are si nici nu le pune in fata cititorilor, desi asa ar fi corect – rezultatele au iesit de departe in favoarea orei de religie in scoala, majoritatea profesorilor optand pentru raspunsul “4 ani”. Iata cifrele: Cercetarea a fost realizată pe un eşantion naţional de profesori preuniversitari, dintre care 17% din învăţământul primar, 46% din învăţământul gimnazial şi 37% din învăţământul liceal. La întrebarea „Câţi ani credeţi că ar trebui predată disciplina Religie în ciclul preuniversitar şi la ce ciclu?”, răspunsurile au fost: Profesorii de liceu: nici un an – 27%, 1 an – 11%, 2 ani – 15%, 3 ani – 1% şi 4 ani – 34%. Profesorii de gimnaziu: nici un an – 9%, 1 an – 5%, 2 ani – 10%, 3 ani – 2%, 4 ani – 61%. Profesorii de la primar: nici un an – 7%, 1 an – 6%, 2 ani – 9%, 3 ani – 4%, 4 ani – 61%. Sursa: Gandul Deci, este evident ca pe toate ciclurile de invatamant, raspunsul pe care l-au dat majoritatea profesorilor a fost in favoarea a 4 ani. Cu toate acestea, primul paragraf al articolului ne prezinta numarul profesorilor celor care nu sunt de acord cu religia. Sa vedem mai intai paragraful cu care incepe articolul : Un sondaj de opinie realizat printre profesorii de la învăţământul preuniversitar arată că 27 % dintre dascălii de la liceu consideră că nu ar trebui făcută nicio oră de religie, în timp ce 9% dintre profesorii de la gimnaziu spun că orele de religie ar trebui să lipsească. La ciclul primar, 7 % dintre învăţători au afirmat că nu ar trebuit făcut niciun an de religie. Deci in loc sa inceapa cum ar trebui,

Read more

Bancherii teroriști

In raportul financiar pe 2002 al companiei Berkshire Hathaway Inc [1] pe care o administreaza, Warren Buffet, unul dintre cei mai bogati oameni ai lumii, facea o referire discreta dar care peste ani avea sa se dovedeasca extrem de pertinenta, cu privire la … produsele financiare derivate: We try to be alert to any sort of megacatastrophe risk, and that posture may make us unduly apprehensive about the burgeoning quantities of long-term derivatives contracts and the massive amount of uncollateralized receivables that are growing alongside. In our view, however, derivatives are financial weapons of mass destruction, carrying dangers that, while now latent, are potentially lethal. traducere aproximativa: Incercam sa fim alerti cu privire la orice risc megacatastrofic si aceasta orientare ne face sceptici pana la capat cu privire la cantitatile efervescente ale contractelor de derivate pe termen lung si a cantitatii masive de garantii fara colaterale care cresc impreuna cu ele. In viziunea noastra, derivatele sunt arme financiare de distrugere in masa, care porta pericole, care desi acum sunt latente, potential sunt letale. Iata deci cum Buffet avertiza despre dezechilibrele din sistemul fianciar inca din 2002 in timp ce bancherii centrali care aveau responsabilitatea sa monitorizeze si sa reguleze piata astfel incat aceste “arme cu potential letal” sa nu fie declansata, se faceau ca nu stiu nimic si s-au aratat foarte surprinsi cand aceste arme au fost declansate. Dar pe semne, Buffet se adresa in principal investitorilor sai si se justifica de ce nu le va investii banii in aceste produse “cu garantii fara colateral”. Teroarea la care se referea el era cu privire la riscul mare ca investitorii sa-si piarda banii. Ceea ce si s-a intamplat o data cu criza inceputa in 2008 si care continua la 5 ani dupa primele socuri intr-un ritm alert. Ca o mica paranteza, in acesti 5 ani, cantitatea produselor derivate a crescut imens fata de 2008, astfel incat data viitoare cand aceste “arme” isi vor declansa potentialul “letal” nu este exclus ca bancile centrale sa nu mai aiba ce sa faca si ca situatia sa scape total de sub control. Teroarea cu care bancherii sperie oamenii, dar mai ales pe politicieni, este ca daca ei nu vor mai primi bani de la guverne, tot sistemul financiar al lumii se va prabusi si haosul va cuprinde intreaga lume. Comertul se va bloca, viata de zi cu zi va trebui sa se adapteze la lipsa banilor si haosul va cuprinde evident toate sectoarele activitatii umane. Acesta este scenariul care ne este pus in fata. Bancile mari care nu au fost lasate sa pice in 2008 deoarece au fost considerate “too big to fail” au devenit acum si mai mari si fac legea. Atat de mare a ajuns puterea lor incat pot sa calce orice lege si chiar sa fure banii clientilor [2] iar cea mai mare pedeapsa pe care o pot primi este o amenda insignifiabila. Dar nu despre acest tip de teroare cu care bancile ameninta guvernele doresc sa discut, ci despre o chestiune mai

Read more

Dubla măsură în politica fiscală: bănci versus țărani

Cand au fost bancile cu un picior in groapa (nu ca acum nu ar mai fi) statul a sarit in ajutorul lor prin varii metode: prima casa, operatiuni repo, acord cu FMI etc. Le-am tot dezbatut pe toate pe-aici, nu ma repet. Pe scurt: pentru ca a venit criza creditelor, lumea nu mai are bani si prin urmare nu mai plateste ratele. In mod normal bancile in situatia asta trebuiau sa intre in faliment, sa pice si altele sa le ia locul. Insa inainte de a pica, bancile erau obligate sa forteze pe rai platnici sa isi vanda apartamentele, pamanturile si casele ca sa plateasca ce se mai poate. Daca era un aflux de apartamente pe piata, evident preturile ar fi scazut drastic, pana la un punct dupa care incepeau sa creasca iar. Ca sa ne facem o idee, pretul unui apartament cu 3 camere ar trebui sa se invarte la salariu mediu pe 5-6 ani de zile. Calculati si vedeti cam pe unde trebuiau sa pice preturile. In ecuatia asta, era o problema cu profiturile bancilor deoarece majoritatea deveneau instant insolvabile si BNR trebuia sa le preia si sa le administreze. Ceea ce BNR nu vrea sa faca deoarece BNR este angajata bancherilor, Isarescu nu slujeste pe muncitorul mediu din Romania care doreste sa isi cumpere un apartament din economiile proprii nu din creditele bancherilor, ci Isarescu are de grija ca bancile sa nu aiba nici un stres. Sa nu imi spuneti ca o data cu bancile au fost ajutati si cei care nu mai puteau sa plateasca, pentru ca acestia si-asa sunt fripti, si-asa trebuie sa plateasca la credite in veci, si-asa bancile nu ii iarta prea multa vreme, ci e doar treaba de timp pana executa tot si pana cei care se cred proprietari o sa ajunga sa plateasca chirie la banca cum fac niste tarani de prin sudul Olteniei care au luat credite de consum si au ipotecat terenul, deoarece casa nu putea fi ipotecata pentru creditele de consum. Acum, bancile le-au luat terenul pe care e casa si i-au facut sa plateasca chirie. Dar e doar un inceput, maine-poimaine va fi deja un trend si la noi ca la americani: bancile vor trai din chiriile platite de oameni in loc de rate. Putini s-au atacat atunci in legatura cu Prima Casa, de exemplu. In aparenta, prostimea s-a bucurat ca statul ajuta creditarea populatiei, ca deh, e greu sa iei credit, e greu sa ai garantii etc. Oamenii nu s-au gandit ca daca nu era Prima Casa si daca BNR nu proptea bancile, preturile efectiv se prabuseau si economia se regla. Era un soc puternic de moment, dar care crea bazele unei economii solide deoarece aceasta prabusire a preturilor la imobiliare dadea un aer proaspat nou afacerilor. Acum cine poate sa cumpere o hala, cine poate sa inchirieze un spatiu comercial si cine poate sa mai inceapa vre-o afacere cand bancile si-asa nu iti dau bani, economia este inghetata si preturile au ramas mari la toate,

Read more

Bani și viteză: în măruntaiele fiarei

In ziua de 6 Mai 2010 piata bursiera din SUA a trecut printr-un moment de rascruce. Din motive inca necunoscute, mai multe produse financiare tranzactionate au cunoscut o prabusire aproape de zero care a durat timp de cateva minute urmata de o revenire ulterioara la nivelurile anteioroare. Indicele Dow Jones s-a prabusit cu aproape 9% iar pretul la numeroase actiuni foarte solide efectiv s-a prabusit in apropierea valorii de zero. Unul dintre mistere este de ce a cazut bursa, deoarece nu au existat evenimente care sa produca aceasta prabusire, cu toate tensiunile existente pe atunci (alegeri in Marea Britanie, Grecia pe picior de duca din UE). Un mister si mai mare este cum de piata si-a revenit. Explicatia oficiala a autoritatilor a fost ca prabusirea s-a datorat volatilitatii si tensiunii din piata coroborate cu cateva evenimente legate de interactiunea intre sistemele de trading automat. Incidentul cheie care a fost declansatorul acestei prabusiri a fost vanzarea unor pozitii de 4 miliarde de dolari din acelasi produs intr-o perioada foarte scurta. Pornind de la acesta, celelalte sisteme de trading s-au dat peste cap si au dat jos cu pretul nu doar al produsului cu pricina ci al mai multor produse care chiar faceau parte din indicii bursieri. S-a produs in cele din urma un efect in cascada. Piata bursiera a cunoscut o dezvoltare extraordinara in ultimii ani favorizata nu doar de dezvoltarea tehnologiei cat mai ales de deregularizarea acesteia si legislatia laxa. Putini din cei tentati sa cumpere actiuni Google sau Facebook pe BVB cunosc ca la piata NASDAQ, in aceeasi cladire, exista un etaj intreg cu calculatoare ale unor banci care fac trading care au acces mult mai rapid la cotatii si prin urmare au un avantaj imens fata de alti jucatori de pe piata. Aceste calculatoare ruleaza algoritmi proprii care urmaresc profituri infime dar multe pe perioade scurte de timp. Evident exista competitie intre ele, insa intre un supercalculator programat si cu acces ultrarapid la piata si o persoana care tasteaza pretul limita al unei tranzactii si apoi da click iar apoi comanda pierde cateva secunde pe internet pana ajunge la bursa este o diferenta majora. Nu voi intra in amanunte tehnice mai mult, desi sunt extrem de interesante. Cel mai interesant in acest documentar mi s-a parut acel angajat al companiei Nanex care contrazice raportul oficial al SEC (Securities and Exchange Comission – organismul regulator) pe baza datelor primite chiar de la compania acuzata de a fi declansat aceasta prabusire. Tot un amanunt interesant este acela ca foarte probabil nici programatorii acestor algoritmi nu stiu exact cum functioneaza, ei avand probabil capacitatea de a evalua si de a se autoprograma astfel incat sa aduca rezultate cat mai profitabile. Cert este ca puterea pe piata bursiera este a catorva traderi care au aceste calculatoare colocate chiar in aceeasi locatie cu bursa si care prin softuri extrem de inteligente si puternice fac profituri imense din cele mai mici fluctuatii. Efectul pervers al acestei situatii nu este doar pervertirea totala a rolului

Read more
1 269 270 271 272 273 345