Câte-un pic, pic, pic (7 FEB 2013)
Am pus data in titlul acestui articol, deoarece am mai tratat subiectul “cate-un pic, pic, pic” de mai multe ori pana acum si vreau pe viitor sa imi fie usor cand caut in urma, sa gasesc jurnalul unor evenimente si opinii trecute. Trecutul conteaza pentru mine pentru ca vreau sa imi verific cat de mult sau cat de putin m-am inselat cu privire la viitor. Ca o mica paranteza, as dori totusi sa mentionez ca principala mea preocupare este totusi prezentul, viitorul fiind evident in mare parte o abstractiune, putin spus o necunoscuta si cu siguranta o invariabila, mai ales in plan general. Pe plan personal chiar daca putem shimba lucrurile, intr-o masura sau alta, putin conteaza. Mai mult conteaza atitudinea pe care o vom avea in intalnirea noastra cu viitorul, care atitudine tine intr-o oarecare masura si de cumularea experientelor noastre trecute si sistemul de reactie pe care ni l-am consolidat de-a lungul intregii vieti. Asadar, iata ce spuneam in 27 Noiembrie 2010 cand deja multi actori publici pe plan national sustineau iesirea din criza cu siguranta in 2011: Nu vor veni timpuri bune, fratilor, ci ne asteapta timpuri din ce in ce mai proaste, cate un pic, pic, pic, pana n-o mai fi nimic de supt de la noi. Nu va lasati amagiti de nici o prognoza pentru ca prognoze false au fost si vor mai fi. (Cate-un pic, pic, pic) Trecand peste absurdul recursiv al apelului meu – abia acum am realizat ca si eu faceam tot o prognoza care putea fi amagitoare – parerea mea de atunci, ca si de acum este ca aceasta criza se va consuma abia in cativa zeci de ani. Dupa impactul crizei creditelor care a inceput procesul de “deleveraging” (nu am gasit inca un termen in romana pentru asta), pentru a evita colapsul sistemului financiar statele au inceput sa preia ele datoriile bancilor si astfel intervenind pe piata banilor au alterat mecanismele pietei libere care constituie fundamentul capitalismului. Cum este evident ca pana azi o economie eficienta in afara capitalismului nu a existat si probabil nu va exista, din acel moment in care statul a intervenit pe piata si a dat drumul la tiparnita, economia reala a intrat intr-o stare de convulsii multiple si variate atat pozitive cat si negative, fluctuand de la problemele de creditare si cash-flow care au lovit initial in 2008 si urcand pana la exuberanta falselor reveniri produse de stimulii financiari agresivi injectati de bancile centrale. Dupa un acest dute-vino al cresterilor promise si realitatilor jalnice, inevitabil investitorii din economia reala isi vor fi invatat lectia si vor investi din ce in ce mai putin, reducand liniile de productie mai intai, mutand operatiunile in locatii mai ieftine, taind drastic costurile si limitand expunerea doar pe piete pe care au pozitii solide care sa nu le puna in pericol profiturile si mai ales cota de piata – caci o data cu tiparirea de bani, bancile nationale au fost nevoite sa taie dobanzile pentru a mentine pe linia de
Read more