Hais-cea-ul luptei anti-teroriste a Romaniei

Ca in orice politica de pe plaiuri mioritice, si in abordarea unor riscuri de securitate, politica Romaniei este una haotica si contraditorie. Pe de o parte, unele masuri abordeaza riscurile, pe de alta, alte masuri cresc riscurile.

Strategia “hais-cea” inspirata din arta razboiului dusa de niste razboinici cu boala personalitatilor multiple, nu este unica doar in acest domeniu. Sunt nenumarate exemple, dar as aminti doar programul Prima Casa care avea scopul declarat de a salva piata constructiilor din Romania. Expertii insa nu luam in calcul scaderea preturilor, caci asta oricum era interzisa! Cand a fost introdus, argumentarea acestui program era ca daca nu se introduce, lumea nu mai ia credite si constructiile o sa scada, o data cu consumul. In realitate, prin Prima Casa, piata imobiliara a fost proptita la un nivel limita sub care apartamentele nu aveau cum sa scada pentru ca orice Dorel putea sa le cumpere si prin urmare si restul preturilor (la apartamente mai scumpe, la case, la varii imobile) se loveau de acest plafon inferior sub care nu cadeau. Adica, un constructor de exemplu, nu putea sa faca un bloc si sa vanda apartamente la un pret sub Prima Casa pentru ca banca (cu banii careia a construit) nu ii permitea prin evaluare sa vanda la un pret atat de mic, chiar daca economic, lui ii iesea profit si i-ar fi convenit sa vanda mai multe apartamente la preturi mai mici decat sa astepte aiurea prin mentinerea unor preturi ridicate, mentinute artificial prin programul Prima Casa. Imi pare rau sa revin din nou la acest program, cu siguranta multi dintre cititorii mei s-au plictisit. Pe scurt, Prima Casa nu a ajutat nici sectorul imobiliar si al constructiilor si nici cumparatorii care daca nu era acest program, puteau sa cumpere la jumatate de pret, caci preturile ar fi luat-o mult in jos.

Sa revenim insa la lupta anti-terorista. Pe de o parte, se duce lupta pentru intoarcerea la perioada securista cand urmarirea era totala si cetateanul nu era aparat de nici o lege (sunt mai multe masuri aici, urmeaza chiar un “pachet” al legilor pentru “siguranta”) si pe de alta parte, prin construirea mega-moscheei, se ofera noi oportunitati de intrare si complicare exponentiala a muncii serviciilor de urmarire a potentialilor teroristi.

Pentru ca pe partea cu legile, nu prea e mult de spus, fiind clar ca asistam la o presiuni de durata asupra statului de drept (as aminti aici si alte directii prin care urmarirea totala ne este bagata pe gat vrem-nu vrem, de ex cardurile de sanatate, care si ele teoretic “optimizeaza” sistemul) care nu au loc doar in Romania, conducatorii nostri fiind doar niste papusi gonflabile operate de foruri perverse mult mai inalte, as aborda putin ce inseamna construirea unui centru islamic in Bucuresti.

Din start, as dori sa subliniez ca daca nu ar fi riscul terorist, personal nu as avea nimic impotriva unei astfel de constructii daca in schimb se ofera ceva SIMILAR romanilor in Istambul (fostul Constantinopole). Bineinteles, chiar daca s-ar oferi ceva SIMILAR (ca marime, ca ajutor al statului, ca suport al autoritatilor) oricum romanii ar avea problema financiara, insa sunt sigur ca printr-o colaborare intre bisericile ortodoxe surori (mai mult sau mai putin surori, caci nici grecii nici rusii nu ne prea inghit) poate s-ar pune ban de la ban pentru ceva SIMILAR. Din ce am auzit insa, ce oferim noi si ce ofera turcii este departe de similar. Ceea ce nu anuleaza din start afacerea, depinde deci de amanunte si de posibilitati si aici nu ma bag, caci nu ma pricep.

Tot din start, as dori sa temperez spaima aiuristica a unora cu privire la “islamizarea” Romaniei. Asa ceva nu se va intampla prea curand, cata vreme nu s-a intamplat secole de-ar randul, numai cei care nu simt si nu cunosc poporul roman cred ca o mega-moschee poate islamiza poporul roman cata vreme nu ne-a islamizat pe noi sabia si talpa turcilor atatea secole. Ba din contra, in contextul actual, Romaniei nu i-ar strica o infuzie de investitii din partea de est, mai ales ca estul e viitorul iar Turcia, daca nu o distruge Erdogan intre timp, ca si Rusia de altfel va fi unul dintre principalii parteneri ai Chinei in viitoarea expansiune chinezeasca.

Din pacate insa, lucrurile nu sunt prea roze cand vorbim despre viitor, cel putin din punctul de vedere al riscului terorismului. Din nou, nu ma pricep nici aici prea mult, doar sunt de acord ca evident riscurile sunt din ce in ce mai mari, caci asta ne spun si expertii din stat: securistii, militarii, diplomatii, analistii, etc. Exista deci un risc terorist.

Ori daca exista risc terorist, cat de prost sa fii sa faci o mega moschee in capitala tarii tale? Cum vor putea serviciile noastre sa urmareasca sute sau mii de islamisti care vor intra zilnic si care la intrarea in aeroport sau la vama vor declara ca au venit ca sa faca turism la moschee. Acum, sa zicem, sa dam credit serviciilor si sa presupunem ca nu s-a intamplat nici un atentat pentru ca si-au facut treaba (sa presupunem prin absurd, desi, Mircea Badea va va spune de ce nu e asa). Cum au facut concret serviciile astea? Pai au urmarit cine intra in tara, de ce intra, cu ce scop si probabil au si ceva colaboratori in comunitatea “target” in care s-ar plimba teroristii. Si cu toate acestea, chiar cu munca extraordinara facuta de servicii, suntem informati ca teroristii au tranzitat Romania, ba chiar au cumparat cartele de la noi.

Acum, daca avem un trafic de X potentiali teroristi cat de prost sa fii sa nu iti dai seama ca o moschee, va fi scuza ideala pentru un numar de 2 ori X viitori potentiali teroristi. Ei vor declara la intrare ca vin la moschee, ce vor face aici nici nu ma intram in discutii, desi multi se sperie si ca exista riscul propagandei. Din start, o crestere a numarului de “candidati” la terorism va complica direct proportional munca serviciilor care oricum este pe muchie de cutit. Adica, eu nu vad de ce, daca teroristii au tranzitat Romania si au folosit cartele de-ale noastre, nu ar fi putut sa faca atentatele la noi. Probabil singurul motiv a fost altul, acela al impactului dorit, nu constrangerea riscului sa fie depistati de serviciile noastre mai performante decat cele ale europenilor.

Pe langa riscul de penetrare a teroristilor care ameninta Europa (si Romania), as mai adauga un amanunt. Dupa cum stim, islamistii sunt si ei mai multe secte si se bombardeaza reciproc. In Irak si prin alte locuri, au loc atentate sinucigase la moschei! Intre ei, musulmanii din secte diferite se urasc mai mult decat ii urasc pe ne-islamisti. Deci, la cele spuse mai sus, se adauga si riscul ca atentatele sa vizeze moscheea in sine, pe motive sectare!

Deci, fiind deja pe muchie de cutit, noi ne mai punem in carca inca un risc in plus. Cu ce scop?

In final va las cu profetul Mircea Badea. Emisiunea este datata 22 Martie. De cand a fost emisiunea, zilnic vad la televizor, dupa cum spunea Badea, “experti” care vin si zic: “Vedeti cetateni? Vedeti ce se intampla? Teroristii!”

 

 

Non-retragerea rusilor din Siria si haosul din mintea analistilor

Cand “s-a retras” Putin din Rusia, stirea a fost analizata indelung de “experti”. Oare ce are de gand Putin? Are probleme economice si de aceea se retrage opinau unii. Nu, a obtinut ce si-a dorit si acum pleaca inainte de conferinta de pace astfel incat, daca nu se ajunge la o intelegere, sa plece victoriosi si sa dea vina pe americani, ca ei nu sunt in stare sa mentina pacea – opinau altii mai “avansati”.

Cei mai complicati analisti insa nici nu dadeau un raspuns concret si doar mergeau pe ideea: Putin a obtinut ce si-a dorit si acum pleaca din Siria, urmand sa se concentreze pe Ucraina, sau de ce nu pe Moldova!

O mie si una de opinii care de care mai aiurea care denota ca lipsa pregatirii militare de baza, face pe multi “analisti” sa bata campii cu tot felul de aberatii de analize care de care mai hazli care ignora un principiu banal in arta razboiului: pozitiile cucerite nu se ofera pe tava inamicului.

Ajunge deci Rusia in Siria, reuseste sa ii sperie pe americani indeajuns incat sa nu declare nofly zone, loveste puternic in pozitiile rebelilor anti-Assad, sustinuti de americani si de turci si ofera sansa armatei siriene sa faca curatenie. Si acum sa plece acasa?! Stirea asta nici nu trebuia comentata, era o stire banala, o “miscare” de imagine a lui Putin ale carui semnificatii numai el le intelege. Dar numai reporterii si analistii experti puteau sa creada atunci ca Rusia se retrage din Turcia, fie si partial.

Nu stiu daca a durat o luna, ca sa iese la suprafata banalitatea de care spuneam, ca o pozitie nu se abandoneaza ci se consolideaza, pe front trupele se misca, resursele se repozitioneaza dupa cum sunt obiectivele si pe baza planului de afaceri. Si tare mi-e teama ca putini au habar care este planul de afaceri al lui Putin in Siria, desi de nenumarate ori Putin l-a explicat pe indelete. Am scris si eu de mai multe ori, atunci cand a fost cazul:

” … apoi sa ii spui presedintelui tau dictator ca se poate duce la dracu impreuna cu teroristii sai ISIS si ca o sa fac din Siria un Mare Stalingrad pentru Erdogan si aliatii sai sauditi care nu sunt cu nimic mai prejos de Hitler (sursa: PUTIN II DA ULTIMATUM LUI ERDOGAN – 8 August 2015)

Iata insa despre stire este vorba din care reiese ca rusii nu prea se retrag din Siria, ba din contra:

YAHOO / 30 Martie 2016: Russia, despite draw down, shipping more to Syria than removing

 

But an examination of shipping data, official information, tips from maritime security sources and photographs from bloggers of Russian ships passing the Bosphorus strait en route from the Black Sea to the Mediterranean, shows no signs that the “Syrian Express” is being wound down.

A Reuters analysis of the same data shows Russia is also likely to have reinforced its naval force in the Mediterranean and now appears to have more war ships near the Syrian coast than at the time of Putin’s declaration.

Asadar, ce concluzii putem trage cu privire la retragerea sau intarirea prezentei Rusiei in Siria? Cred ca cel putin o concluzie este ca in orice razboi, in principal presa nu intelege mai nimic si prezinta lucrurile extrem de deformat, ignorand aspecte esentiale si simple. In Siria, Rusia nu va pleca prea curand. Putin are pica pe turci (nu doar pe Erdogan) si ii va taxa nasol cu proxima ocazie. Deja Turcia a picat imens in ochii europenilor si al americanilor si sunt semne de intrebare cu privire la sprijinirea Isis de catre turci. Deja NATO a avertizat Turcia ca nu o va sprijini in cazul unui razboi cu Rusia (sursa)!

Intre timp, presa a ignorat o alta retragere poate mult mai relevanta: a americanilor si a nemtilor din Turcia! => German army to withdraw Patriot missiles from Turkey border. Si daca asta e prea veche (August 2015) iata una mai noua (29 Martie 2016): Pentagon Orders Hundreds Of Military Families To Evacuate Turkey.

Don’t poke the bear

poke-the-bear

Sunt mai multe evenimente care au avut loc de la doborarea avionului rusesc. Nu le-am acoperit deoarece sunt zgomot. Pe scurt, turcii au inceput sa turbeze si rusii continua avertismentele, intarindu-si capacitatile. In plus, Obama cere congresului sa aprobe razboiul cu Isis ceea ce presupune disponibilitatea unei interventii terestre la care s-a opus pana mai recent.

Sa vedem insa pe scurt cateva fragmente din episoadele care pot precede un viitor al 3-lea Razboi Mondial:

Turcia invadeaza Irakul

Pare pompos titlul, dar desi in nici un ziar din Romania nu il veti vedea titrat astfel, aceasta este ce s-a intamplat in realitate. Turcii au trimis cateva sute de soldati la o baza in nordul Irakului unde se inteleg bine cu guvernatorul local care conduce o grupare militara ce lupta cu Isis formata din fosti soldati guvernamentali. De altfel, provincia este kurda si recent au fost frecusuri intre kurzii irakieni si guvernul de la Bagdad cu privire la taxa pe petrol pe care kurzii trebuie sa o plateasca guvernului de la Bagdad. Dupa cum stim in Irak, americanii au distrus tot ce se putea iar kurzilor, pentru ca sunt bine organizati, le-au permis sa activeze “independent”, de facto, kurzii in Irak functioneaza independent, doar trebuie sa mai plateasca unele redevente guvernului care bineinteles le platesc discretionar.

Turcii mentin ca ei sunt acolo ca sa asigure protectia unui exercitiu de antrenament pe care armata turca il face in zona si s-au aratat surprinsi de acuzatiile de invazie ale guvernului de la Bagdad.

obama-erdogan-2

Americanii s-au declarat si ei impotriva invaziei turcilor si au indemnat Turcia si Irakul sa se inteleaga. Ca un adevarat protector al pacii mondiale si patron al NATO, SUA nu considera o problema ca o tara membra NATO invadeaza o tara vecina – trebuie doar sa “comunice” ca sa rezolve problema. Oricum parerea mea este ca Turcia a scapat de mult din chinga americanilor, sa ne amintim scandalul intre tucri si evrei cand Obama a dat publicitatii deloc intamplator o poza cu el vorbind la telefon cu Erdogan si tinand in mana o bata de baseball.

Evenimentul in sine nu pare ingrjiorator: Irakul nu are cu ce sa ii goneasca pe turci, local turcii au fost invitati deci au sprijinul populatiei, prin urmare ce se mai poate intampla?

Ei bine, Rusia nu poate lasa un astfel de eveniment sa treaca fara sa faca nimic. Astfel, Sputnik News informeaza ca un parlamentar irakian a declarat ca e posibil ca Irakul sa ceara sprijinul Rusiei pentru gonirea turcilor. Asa cum turcii au vanat oportunitatea sa loveasca in rusi, drept pedeapsa pentru atacarea turkmenilor, tot asa nu e greu de presupus ca rusii vor vana si ei orice ocazie sa loveasca in turci.

Frecusuri maritime

Traficul naval intre Turcia si Rusia este masiv. Turcii aveau investitii de miliarde de dolari in Rusia si viceversa si o buna parte din transportul marfii se face maritim. Chiar si in cazul unui razboi, probabil e greu de crezut ca schimburile economice o sa scada la zero – local lucrurile probabil stau altfel. Insa, recent apele Bosforului se incing. Raspunzand rusilor care au facut probleme unor nave turcesti de transport la cateva porturi din Marea Neagra, turcii au raspuns, oprind si verificand mai multe nave rusesti. Bineinteles, mai putin cele militare. Ca un avertisment asupra turcilor, rusii l-au pus Igor sa iese cu lansatorul la bord ca sa le arate turcilor ce ii asteapta:

rus-lansator-bosforLa inceput turcii au facut valva si au clasificat indrazneala lui Igor ca provocare, avertizand bineinteles sa nu se mai intample – chiar au chemat ambasatorul rus la raport pentru asta. Un politician turc a declarat insa ca ce au facut rusii cu chestia asta este un act infantil.

Zanganitul armelor

Rusii isi sporesc capacitatile militare in Siria. Mai nou, desi nu am vazut un anunt oficial, se pare ca rusii au deja tancuri T90 pe campul de batalie.

Cu privire la capacitatile aeriene, Rusia a cerut Ciprului ca sa ii permita sa foloseasca anumite facilitati din Cipru in “lupta cu terorismul”, dar doar pentru “situatii de urgenta”. Franta si Germania folosesc deja facilitati din Cipru. Problema este ca Cipru mai nou este in pragul “reunificarii” desi sloganuri similare s-au mai tot strigat de-a lungul anilor.

Faramituri de optimism?

Exista totusi si cateva stiri cu o oarecare tenta pozitiva. Cea mai interesanta mi se pare initiativa Iranului de a media intre Turcia si Rusia. Cu toate acestea, influenta iranienilor este nesemnificativa. De asemenea, rusii vor sa discute in Consiliul ONU doborarea avionului unde probabil o sa trateze cu americanii, de fata cu chinezii, problema turca si unde probabil o sa faca niste avertismente ferme pentru ca americanii sa aiba dinainte pregatita reactia, sa nu fie luati prin surprindere. Exista deci sperante ca razboiul nu va fi mondial ci doar intre Rusia si Turcia, aceasta desi americanii au declarat recent ca au mai multa incredere in turci decat in rusi si Obama tocmai a trecut pe la Ankara zilele astea, oficial pentru a se asigura ca Turcia si Rusia continua sa “discute” impreuna si neoficial pentru a-i anunta pe turci ca granita cu Siria trebuie “securizata” pentru a taia capacitatea Isis de reaprovizionare. Altfel zis, Obama le-a cam transmis turcilor: baieti, gata cu traficul de petrol, pana aici v-a fost, nu o sa zgarmam in fundul ursului mai mult ca sa nu il starnim … asa ca daca o faceti, o faceti pe cont propriu.

Care va fi pozitia Romaniei in cazul unui razboi Rusia-Turcia?

Se intelege ca in privinta strategiei militare si a politicii externe, Romania este o tara bananiera fara o politica proprie, de unde putem declara fara dubiu ca pozitia Romaniei in cazul unui razboi intre Rusia si Turcia, va fi dictata de SUA, prin urmare vom analiza in continuare posibila pozitionare prin prisma interesului american in tara noastra.

Premiza unui razboi Rusia-Turcia porneste nu doar de la incidentul doborarii avionului rusesc care denota in sine disponibilitatea Turciei de a se angaja intr-un conflict cu Rusia in Siria, cu sau fara sprijinul NATO. Situatia Turciei este binecunoscuta si lucruri tratate deja la noi de luni de zile sunt acum mainstream si discutate la televiziune (suportul ISIS de catre Turcia, lipsa omogenitatii unei pozitii clare si ferme a Turciei in Siria, inconsistenta politicii interne si externe a dictatorului Erdogan etc).

Am recomanda ca noutate, o analiza extrem de interesanta a aspectelor … eshatologice ale razboiului ruso-turc, intr-un articol de pe blogul katehon.com unde pe langa solidaritatea si profetiile ortodoxe, sunt mentionate si pozitia islamistilor radicali care vad in rusi drept forta lui Antihrist, viziune care se suprapune mana in mana cu cea a protestantilor americani radicali influentati de iudaism care vad in rusi pe Magog din cartea profetului Iezechiel, capitolul 38-39 si prin urmare militeaza pentru un razboi mondial cu rusii deoarece in urma acestuia va veni Iisus Hristos si imparatia de 1000 de ani, rapindu-i pe cei “mantuiti” si convertindu-i pe evrei. De asemenea, aici ar fi de mentionat si viziunea mormona care nu se sfieste chiar sa vada in Putin drept Antihrist si prin interzicerea bisericii mormone in Rusia au deja o ura nestavilita pentru Putin si pentru rusi deoarece … nu primesc Evanghelia Mormona.

Asadar, Romania incotro?

Evenimente actuale formeaza trenduri viitoare (Current events form future trends) este motto-ul faimosului Gerald Celente cu al sau Trends Journal aflat sub umbrela somptuos numite-i reviste The Trends Research Institute. Pornind de la aceasta sintagma si observand “cumintenia” cu care SUA au reactionat de data aceasta la bravismul turcilor – ar fi de adaugat aici si pozitia unui general american in rezerva SUA care cere chiar excluderea Turciei din NATO! – nu este greu sa presupunem ca se va ajunge la punctul in care SUA nu vor mai sprijini Turcia, ba chiar, pe masura ce sprijinul oferit de turci ISIS va iesi la iveala, opinia publica va impinge si mai mult SUA sa il puna la punct pe Erdogan. Este de inteles ca nici nu mai e nevoie de alte atentate pentru a-i convinge pe europeni, dar daca vor mai avea loc noi incidente, trendul anti-turc este deja format.

Presupunem deci ca un viitor razboi ruso-turc nu va fi unul NATO-rus, cel putin in etapa initiala.

In cazul unui razboi ruso-turc fara implicare NATO, sunt sanse mari ca Romania sa ramana neutra. Desi Romania are cel putin declarativ, o spaima ancenstrala fata de Rusia, si nu poate rata o ocazie ca aceasta ca sa se alature oricarui front anti-rus, SUA va ordona Romaniei ca sa se abtina de la orice provocare. Principalul asset al americanilor in Romania este bineinteles scutul anti-racheta de la Deveselu care desi tehnic momentan este practic inutil (o dezbatere inca fierbinte dar cu multe semne de intrebare) pe termen lung poate fi folosit ofensiv prin plasarea de rachete nucleare chiar in coasta rusilor, Deveselu fiind una dintre bazele strategice cele mai apropiate de Moscova care pot fi folosite la nevoie ca varf de lance in cazul dezlantuirii unui razboi nuclear total.

Razboiul nuclear total pare o perspectiva greu de digerat si multi neaga posibilitatea acestuia prin simplul fapt ca ar duce la anihilare reciproca. Acestora le recomandam insa sa vizioneze fimul “Dr. Strangelove or: How I Learned to Stop Worrying and Love the Bomb” – nu vom mai aminti de bunkerele contstruite de miliardari si nici de think-tankurile americane care fac lobby la atacarea Rusiei si Chinei inainte sa fie prea tarziu.

Ce va urma primei faze in care ni se va cere sa fim rezervati in actiuni si sa ne pregatim dar sa nu actionam inca, este greu de estimat. Se intelege ca dupa un razboi in care teoretic Rusia si-ar fi consumat deja mare parte din capacitatile de lupta conventionala intr-un razboi cu puternica armata a Turciei, NATO & UE nu vor putea lasa o asemenea ocazie sa treaca si vor incerca sa profite de situatia Rusiei, impingand coarda pana la un eventual razboi si mizand pe faptul ca situatia slaba a Rusiei in urma razboiului conventional ii va determina sa nu riste escaladarea conflictului prin trecerea la cel nucelar. Ca platforma de lansare a capabilitatilor NATO si tara cu o armata cat de cat pregatita care poate cel putin sa elimine pozitia rusilor din Transnistria (probabil maxim ce s-ar astepta americanii de la romani), Romania va fi un jucator activ inca din primele secunde ale viitorului razboi. Romanii vor avea insa sansa sa poata fugi cat mai pot, inainte de escaladarea razboiului ruso-turc in razboi ruso-european cu componenta nucleara, ca destinatii recomandate de noi, fiind Noua Zeelanda sau pentru doritorii de aventuri, America Latina.

Rusia a transferat baterii S-400 in Siria si avertizeaza ca va folosi si fighterele, daca e nevoie

Primul raspuns semnificativ al lui Putin la doborarea avionului de catre turci a fost luata: plasarea catorva baterii de rachete sol-aer S-400 cu o raza de 400km in Latakia.
baterii-sam

Pe scurt, aceste rachete pot lovit fara raspuns avioane americane, israeliene, turcesti, britanice, frantusesti sau canadiene. Rusii au anuntat ca rachetele vor fi folosite in caz ca e nevoie, in sensul ca daca alt avion rusesc va fi atacat, de data asta vor lansa si ei rachete impotriva atacatorilor. Daca e nevoie – a declarat Putin – vom aduce si fightere.

O data cu plasarea rachetelor, la interviul dat impreuna cu Hollande ieri, Putin a schimbat putin retorica, indreptand vina turcilor nitzel inspre americani:

 “Le-am spus parttenerilor nostri SUA dinainte unde, cand  si la ce altitudini pilotii  nostri vor opera. Coalitia condusa de SUA, care include Turcia, a stiut dinainte locul unde avioanele noastre vor opera. Si este exact unde si cand ne-au atacat.. De ce am distribuit aceste informatii cu americanii? (daca ei tot ne-au atacat – nota noastra) Fie ca ei (SUA) nu isi controleasza aliatii or ei doar paseaza informatia in dreapta si in stanga fara sa realizeze care vor fi consecintele. Va trebui sa avem o discutie serioasa cu SUA” (sursa: Zerohedge)
Sa facem acum un scurt exercitiu de imaginatie si sa punem intrebarea: ce se va intampla daca turcii vor dobora inca un avion rusesc? Vor reusii rusii sa retalieze rapid folosind sistemul S-400? Sa nu uitam ca acest sistem este unul nou si nu prea a fost folosit in razboi, in test aflandu-se nu doar fermitatea rusilor de a nu mai permite astfel de acte, dar mai ales testul pe campul de lupta al eficientei sistemului – un amanunt EXTREM de important.
Se intelege ca daca turcii vor fi cuminti, prea multe surprize nu vom avea. Armata Siriana ajutata de rusi va avansa pas cu pas inspre vest si va anihila pe rand, focarele de rezistenta atat ale jihadistilor “moderati” cat si ale ISIS. Principalul factor de risc pentru rusi, vor fi kurzii. Nu stim inca raportarea rusilor la kurzi, dar strategic se intelege ca kurzii vor fi ultimii targetati de Assad & Rusia, fiind dusmani redutabili si singura rezistenta care a dovedit eficienta impotriva Isis, practic daca nu erau kurzii, ISIS ajungea deja la granita Turciei si destabiliza si Turcia.
Asadar daca mergem putin inainte si extrapolam ultimele mutari pe campul de batalie ce avem? O ofensiva a sirienilor pas cu pas incepand dinspre vest-nord lovind mai intai in jihadistii “moderati” (sunt cei mai aproape) si ocazional in ISIS (sunt putine zonele de contact direct intre sirieni si ISIS).
siria
Din harta de mai sus puteti observa zona ocupata de kurzi in nord si portiunea din mijloc controlata de IS care formeaza coridorul de transport al petrolului dinspre Turcia de unde petrolul este cumparat de turci. Se intelege ca aceasta este prioritatea #1 pentru coalitia Siria-Rusia, lovirea acestui coridor, de unde si avertismentele date de turci.
Opinia mainstream ar fi ca Turcia a retaliat impotriva Rusilor pentru a-i convinge sa lase in pace turcmenii (turci) din nordul Siriei – de asemenea, jihadisti “moderati” care lupta impotriva lui Assad (intr-un fel extremisti care beneficiind de slabirea regimului au luat armele si si-au declarat independenta, evident in perspectiva unificarii cu “tara mama”. Noi suntem de parere ca acesta nu este deloc singurul motiv, poate nici macar principalul. Lovirea de rusi a convoaielor petroliere Isis care transferau petrolul inspre nord ar fi un motiv mult mai viabil al acestui incident.
Marea intrebare in aceasta ecuatie este SUA. Pana acum, desi petrolul era elefantul din camera, fiind sursa principala de finantare a teroristilor, SUA nu a bombardat nici cisternele si nici sondele de pe teritoriul controlat de ISIS, bombardand in schimb alte obiective cum ar fi depozite de munitie si sate unde aveau informatii ca se adaposteau teroristi. Bineinteles, locatiile locuite bombardate sunt tragedii umane imense, fiind si sursa refugiatilor. Chiar daca densitatea populatiei este mai mare inspre vest,  in zonele ocupate inca de armata siriana, restul teritoriului nu este doar desert. Asadar, SUA abia recent a inceput sa bombardeze obiective petroliere ale Isis, subiectul fiind un topic fierbinte in discutiile intre americani si turci.
Sa nu uitam ca americanii si-ar fi dorit ca turcii sa fie mai implicati in razboiul din Siria si ideal sa intervina terestru, constienti fiind ca fara o interventie terestra, Assad nu poate fi invins. Planul americanilor ar fi fost ca turcii, folosind minoritatea turcmena din nord, fie sa le ofere armanent si pregatire (ceea ce partial au facut), fie sa intervina discret direct cu brigazi turcesti, sa impinga inspre sud, inspre Assad, venind din nord. Isis si-a facut deja treaba pentru americani, neutralizand armata in centrul si estul tarii si mentinand presiunea. Isis nu este un dusman real al americanilor decat declarativ, tinta principala fiind bineinteles Assad, amanunt repetat obsedant de toti factorii de putere americani de la presedinte la think-tankuri sau candidati la presedentie (cu exceptia lui Trump care a avut totusi curajul sa declare ca poate Assad este raul cel mai mic in Siria si Isis este un dusman mai periculos).
Revenind la scenariul negativ, in care vom mai avea inca un incident la adresa unui avion rusesc, de aici este imposibila de speculat reactia Rusiei. Bineinteles, Putin a declarat ca “daca va fi nevoie” rusii vor aduce si fightere. Ce vor face insa fighterele dupa ce vor fi aduse este un mare semn de intrebare. Mai sunt si altele insa, cum ar fi de exemplu: pe unde le aduc. Sa nu uitam ca geografic, rusii au o mare problema in sensul ca intre Rusia si Siria sta o mare fasie de pamant care se numeste Turcia. Cele cateva baterii de S-400 rusesti poate vor dobora 2-3 avioane turcesti, dar asta e nimic, mai sunt inca cateva sute.
Nu vom cadea in capcana comparatiei militare intre cele doua puteri, mentionam doar ca rusii au o mare problema logistica in cazul unei escaladari. De altfel este greu oricum de estimat in ce masura o escaladare se va pastra in contextul sugerat de Putin: daca ei ne ataca, noi ne vom apara. Altfel spus: ei dau jos un avion, dam si noi unul de-al lor. Foarte mici sanse sunt ca lucrurile sa ramana aici, nu este atat de usor cum pare si cu siguranta, daca acum scanteia s-a stins relativ repede si fara consecinte, data viitoare focul nu va mai putea fi stins. Sa nu uitam ca scanteia a aparut cand turcii si rusi erau PRIETENI: Lavrov tocmai urma sa mearga in vizita la turci, Turcia urma sa devina un hub pentru gazele rusesti, etc. Intre timp, Turcii au devenit “prietenii care ne injunghie pe la spate” si la care de acum in colo rusii vor fi foarte atenti.
In plus, in retorica rusilor a aparut deja transferul vinei de la turci inspre americani. SUA a fost cel putin declarativ extrem de tacita si rezervata, luarile de pozitie fiind cel mult normale si firesti, dupa cum au declarat si rusii: e de asteptat ca americanii sa ia apararea partenerilor lor.
Un factor interesant in ecuatie il reprezinta insa si vizita lui Hollande la Moscova. Este cert ca UE s-a cam saturat de Siria, si problema refugiatilor si a teroristilor este una cu mult mai mare peste problema Assad, care pana mai ieri UE era doar aliniata la “dorinta” aliatului SUA. Deci singurul interes al UE in detronarea lui Assad era evident presiunea americanilor, ale caror invarteli cu Primavara Araba numai ei le stiu rostul. Acum, insa, lucrurile stau cu totul altfel. Terorismul + refugiatii, pe fondul crizei economice (dupa Grecia & PIGS, numai de asta avea nevoie UE) pun probleme vitale pentru coeziunea UE, de unde si cartea in alba oferita de europeni rusilor in privinta Turciei. Observam ca in cadrul NATO, in afara de pozitiile americanilor, alti europeni nu au prea zis nimic rusilor. Ati auzit vreun lider european acuzand Rusia pentru “incalcarea spatiului aerian turc?”.
Ba mai mult, cu ceva timp inainte, Merkel a fost la turci pentru a incerca sa ii mituiasca sa pastreze refugiatii la granita. Erdogan si-a cam abatut joc insa de nemti, cerandule un “multibillion-euro aid package and other elements of the bargain“. Va imaginati ce poate iesi la o negociere intre neamtul zgarcit si turcul balcanic care crede ca i-a pus Dumnezeu mana in cap si i-a prins la colt pe musterii? Fata lui Merkel spune tot …
turcia-merkel-2

Articolul 5 si razboiul Turcia-Rusia

Turcia a convocat Consiliul NATO la Ankara, format din ambasadorii tuturor statelor. Asa e protocolul cand apar incidente legate de articolul 5. Cazul de fata insa evident nu poate fi considerat activarea articolului, Erdogan insusi declarand in 2012 ca incalcarea temporara a granitelor aviatice nu poate fi un pretext pentru atac. Declaratia a fost facuta cu ocazia atacarii unui avion turcesc care a fost doborat de armata siriana (sursa: Sputnik News).

In plus, avand in vedete contextul (Rusia este in Siria ca sa lupte cu teroristii nu cu turcii) este evident ca nu poate fi vorba de o provocare din partea Rusiei.

Din pacate insa, nu aceasta este situatia Turciei. Un mic mare amanunt in intreaga ecuatie este motivul doborarii atacului care nu este decat un mic avertisment dat de turci rusilor – alte incidente vor urma. Dupa cum stim, in locul unde a avut loc incidentul, este o zona de granita “gri”, disputata inca de cele doua state si locuita de o minoritate turca care lupta impotriva lui Assad si spera la refacerea Turciei Mari (da, peste tot in lume toti viseaza o tara mai mare). Aceasta minoritate si zona in care locuieste este doar unul dintre motivele pentru care turcii sustin Isis-ul si doresc indepartarea lui Assad.

Intamplarea face insa ca zona respectiva si minoritatea respectiva (afiliata la Al-Nusra) sa fie prea aproape de baza rusilor de la Latakia dar mai ales de autostrada care duce spre Alepo –  urmatorul obiectiv important al ofensivei ruso-siriene impotriva Isis. De unde si nevoia rusilor “sa faca curatenie” in nordul acestei provincii si sa ii casapeasca pe turkmeni.

Ori aici, cand se ajunge la casapit de frati, sangele turcilor fierbe si nu mai vad clar si nu mai judeca clar. Au fost bineinteles speculatii ca riposta turcilor ar fi pedepsirea (si avertizarea) pentru atacarea convoaielor petroliere Isis care se indreptau spre turci care sunt zvonuri sunt “man in the middle” pentru petrolul teroristilor. Exista asadar destule motive pentru turci sa ii impunga pe rusi cu orice ocazie si in ciuda declaratiilor ca nu vor sa escaladeze, una e ce zic, alta e ce vor. ZeroHedge citeste deja agentia turceasca de stiri Anadolu care ar fi anuntat ca Turcia a mutat 20 de tancuri din vestul tarii in sudul provinciei Gaziante, adica aproape de zona incidentului.

In acest context, se pune problema, daca rusii vor ataca in continuare pe turkmeni (foarte probabil, mai ales ca pedeapsa pentru omorarea pilotului parasutat), ce vor face turcii in continuare? Vor indrazni sa atace, si apoi sa declare ca au fost ei atacati?

Se intelege ca Rusia nu are intentia sa porneasca un razboi aiurea cu NATO doar din mandrie sau razbunare. Putin isi vede de treaba si va continua ce are de facut. Problema este ca s-a ajuns la punctul in care ce are de facut Putin acum, intra drastic in contradictie cu interesele si mai ales mandria turcilor. Singura sansa a rezolvarii problemei ar fi intelegerea intre rusi si turci cu privire la turkmeni si statutul lor. Insa asta s-a tot incercat de atata timp, sa nu uitam ca Lavrov era in drum spre Turcia pentru discutii cand s-a intamplat incidentul. Rusii deja au declarat ca incidentul nu a fost un accident ci o provocare planificata (in ciuda declaratiilor unui subsecretare de stat rus care mentiona ca Rusia e gata sa trateze cu NATO pentru evitarea accidentelor – probabil ce vor rusii este ca NATO sa fie cu ochii in patru si sa ii tina in lesa pe turci).

Predictiile noastre ar fi ca turcii nu vor rezista ci vor riposta drastic rusilor, de unde si raspunsul acestora va fi pe masura iar NATO va sta deoparte. De altfel, cu privire la profetia unui razboi turco-rus, am fost luat in ras de nenumarate ori de diverse persoane la cere le mentionam, punand problema “pai Turcii sunt cu NATO, cum sa fie atacati de rusi”. Chiar acum doua luni si eu subliniam ca ramane aceasta intrebare, dat fiind ca in profetie este mentionat ca interventia europenilor nu va veni decat abia dupa cateva zile si abia dupa ce turcii vor fi fost deja macelariti de rusi.

Iata ca acum avem si o posibila explicatie de ce NATO nu va interveni in apararea turcilor: pentru ca probabil cei care vor ataca primii vor fi turcii, deci articolul 5 nu va putea fi apelat de turci, ba din contra, probabil turcii vor fi exclusi din NATO, poate chiar inainte de razboi.

Turcia, NATO si Rusia – primele intrebari

In tratatul NATO exista un articol cu numarul 5 care prevede ca:

The Parties agree that an armed attack against one or more of them in Europe or North America shall be considered an attack against them all and consequently they agree that, if such an armed attack occurs, each of them, in exercise of the right of individual or collective self-defence recognised by Article 51 of the Charter of the United Nations, will assist the Party or Parties so attacked by taking forthwith, individually and in concert with the other Parties, such action as it deems necessary, including the use of armed force, to restore and maintain the security of the North Atlantic area. Any such armed attack and all measures taken as a result thereof shall immediately be reported to the Security Council. Such measures shall be terminated when the Security Council has taken the measures necessary to restore and maintain international peace and security .

Turcia a cerut convocarea Consiliului de Securitate al NATO. Cu ce scop insa? Cere Turcia ajutorul NATO? Considera Turcia incalcarea teritorului sau pentru 17 secunde un atac armat al unei alte tari, mai ales avand in vedere contextul? Are Turcia pretentia ca in cazul unui raspuns din partea Rusiei, NATO sa intervina?

Ne aflam asadar in pragul inceperii celui de-Al 3-lea Razboi Mondial in care NATO, desi nu doreste un razboi cu Rusia (in totalitate – SUA, mai bine zis unele cercuri politice din SUA, vor neaparat un razboi cu Rusia cat mai repede – explicatie aici) va fi nevoita sa intre in razboi.

O prima reactie a NATO, desi discreta, a avut loc inainte chiar de intalnirea Consiliului, si s-a facut prin vocea purtatorului de cuvant al Pentagonului: “este o chestiune de rezolvat intre turci si rusi”:

A U.S. military spokesman said it was an issue between the Turkish and Russian governments and that U.S.-led coalition operations in Syria and Iraq were continuing “as planned”. (Sursa: Reuters)

Bineinteles, NATO nu poate da semne de slabiciune, si chiar daca Turcia s-a riscat cam mult, Obama il bate pe Erdogan pe umar si ii zice: “Bro, be cool, I got your back”. Ba mai mult, Obama continua amenintarile lui Erdogan asupra rusilor, avertizandu-i ca daca nu se focuseaza DOAR pe ISIS si continua sa “puna probleme” luptand cu “teroristii moderati”, o sa aiba in continuare probleme:

Obama said Turkey had the right to defend its territory and air space. He says the downing of the Russian warplane by Turkey points to an “ongoing problem” with Russia’s airstrikes in Syria. If Russia would instead concentrate its airstrikes on the Islamic State group, he said, then mistakes would be “less likely to occur.” (Sursa: The Guardian)

Care sa fie deci problema “ongoing” de care zice Obama? Conflictul pe tema Assad este evident si observam cum s-a trecut de la declaratii conflictuale si incrancenari de sprancene, la “impunsaturi pe la spate” si in curand la “palme in obraz”. De unde, va urma razboiul.

O stire inca neconfirmata, cu valoare de zvon venita din partea rusilor ar fi ca au hotarat sa trimita si trupe in Siria si de asemenea sa dubleze numarul avioanelor din Siria.

Bineinteles, urmeaza sa revenim in curand cu alte comentarii si stiri. Ca o scurta predicite, credem ca Rusia va avea trupe in Siria, in coasta Turciei si inevitabil turcii nu vor da inapoi, ba chiar vor reactiona, de unde va porni razboiul.

Era războiului

Era razboiului este intitulat articolul prin care Le Liberation anunta masurile pe care statul francez le va lua, bineinteles, pentru combaterea terorismului islamic. In nici un caz retragerea din Siria, in caz ca va asteptati la surprize. Dar iata pe scurt masurile:

  • modificarea constitutiei si intarirea puterilor presedintelui (aproximativ ce a incercat sa faca si Erdogan in Turcia, din aceleasi motive, unde, culmea, democratia nu i-a permis)
  • prelungirea starii de asediu
  • liber la monitorizarea orcui in orice situatie
  • cresterea numarului de jandarmi

Pe scurt, umflarea statului politienesc. Care era de asteptat ca se va face, cu sau fara atentate, caci chiar daca nu sunt atentate, “paza buna trece primejdia rea” si nu strica sporirea puterilor statului politienesc cu orice pricina.

Daca ne uitam in istorie, ce face UE in ultimul timp este intr-adevar ceva nou: primeste refugiati de razboi tocmai din tara pe care o bombardeaza si careia i-au declarat razboi! Oare cat de prost sa fii sa nu iei in calcul ca pe langa sirienii care fug de Assad, poate sunt si sirieni care fug de avioanele americane si frantuzesti care le bombardeaza casele prin Siria, Irak, Afganistan etc. Da, europenii bombardeaza in numele democratiei si al pacii, asta este justificarea mainstream. Dar oamenii aia bombardati nu prea au multa minte si mai devreme sau mai tarziu se vor razbuna. Ceea ce nu era greu de calculat, chiar fara fluxul de emigranti.

Sa facem o mica paralela istorica cu ce s-a intamplat japonezilor in Al II-lea Razboi Mondial in SUA: au fost bagati in lagare! Si nici de departe situatia nu era aceeasi, in sensul ca japonezii din SUA nu erau prea incantati de Imparat si de intentiile imperialiste ale tarii mama. 62% erau cetateni americani si majoritatea emigrasera inainte de 1924 cand se inchisese “conducta”. Deci mai toti erau veniti cu aproape 18 ani inainte! Si americanii, aflandu-se in razboi cu japonezii, au fost precauti si i-au inchis in lagare. Ce tara mai face ce face Europa acum? Bombardeaza pe de o parte si invita emigranti din aceleasi tari pe de alta parte. Care este strategia? Ce se urmareste?

Problema, reactie, solutie! Asta se urmareste … Tare mi-e teama ca la cum il anunta baietii, noul razboi urmeaza sa inceapa si vom avea parte de mai multe grozavii de astea. Ce urmaresc, nu am habar, dar este clar ca statul politienesc este obsesia oricarui bolnav mintal ajuns la putere.

 

SUA trimite trupe in Turcia

NATO este pregătită să trimită trupe în Turcia, anunţă Stoltenberg înaintea reuniunii pe tema Siriei
Alianţa Nord-Atlantică este pregătită să trimită trupe în Turcia pentru a-şi apăra aliatul din flancul sudic, a declarat Jens Stoltenberg joi, la Bruxelles, înaintea unei reuniuni a miniştrilor Apărării din statele NATO, după ce avioane ruseşti au încălcat spaţiul aerian turc, relatează Reuters.

In articolul anterior despre Siria, subliniam ca dupa lovitura sub centura a rusilor prin care au “rezolvat” in cateva zile ceea ce americani nu au rezolvat de ani de zile (in realitate, nu au vrut), marea necunoscuta ramanea cum va reactiona SUA:

Exista insa cativa parametrii care pot complica si mai mult problema si pe care nu ii vom aborda deocamdata:

1 Irak […]

2. China […]

3. Reactia SUA: timpul a fost prea rapid si americanii probabil inca se gandesc cum sa reactioneze; acum insa “razboinicii” din administratia Obama vor putea sa convinga mai usor Congresul sa aprobe trimiterea de trupe in Siria care sa lupte impotriva ISIS (si din cand in cand impotriva lui Assad) asa cum si rusii bombardeaza ISIS (si din cand in cand, rebelii anti-Assad sustinuti de americani).

Pe masura ce timpul trece si rezultatele haosului din strategia si actiunile Imperiului au consecinte din ce in ce mai periculoase, observam un adaos de amplitudine si in reactia americanilor, nu doar in fata rusilor dar si in fata chinezilor – pe toate planurile. Sa recapitulam cateva reactii mai noi sau mai vechi:

  • pretul petrolului – este poate cea mai puternica reactie impotriva Rusiei pe frontul din Ucraina; natura ei este economica (americanilor le place sa creada ca actioneaza asimetric – e un nou trend in intelighentia diplomatica
  • Parteneriatul Trans-Pacific – un raspuns la avantul Chinei, o incercare de incercuire si marginalizare prin stimularea “minioinlor” care spera americanii ca pot musca cel putin partial din exportul chinez inspre SUA
  • exploziile misterioase masive din megalopolisurile chinezesti: exista speculatii ca la mijloc s-ar afla tot mana americanilor care din nou reactioneaza “asimetric” la atacurile cibernetice ale Chinei
  • parada navelor militare prin Marea Chinei – o stire mai noua prin care americanii reactioneaza cu o manevra militara putin accentuata la pasii marunti facuti de chinezi [1]

Asadar, la fiecare actiune a unui nealiniat (China/Rusia), exista o RE-actiune a Imperiului, mai mult sau mai putin vizibila, dar niciodata prea intarziata si de multe ori extrem de tulburatoare pentru pacea mondiala.

Revenind insa la trimiterea de trupe NATO in Turcia, sa analizam cateva aspecte, pentru a iesi din sfera de aburi de ceata care invaluie atat evenimentele initiale cat si cele care au urmat – lucru care ne ajuta sa intelegem gravitatea situatiei si de ce pe zi ce trece, cu fiecare pion care cade de pe tabla de sah, sacrificarea pieselor mai importante va incepe si ea si conflictul direct intre regi nu va intarzia.

Mai intai, sa revenim la incidente: violarea spatiului aerian turc. In primul caz, Rusia si-a cerut scuze si a declarat ca motivul incalcarii spatiului aerian au fost niste harti gresite. De altfel, incalcarea a avut loc cateva secunde – irelevant timpul insa, dar se pupa explicatia cu actiunea, daca rusii ar fi vrut sa spioneze sau testeze reactia de raspuns a turcilor probabil ar fi stat mai mult timp, daca tot “s-au ratacit”. Al doilea incident (de duminica daca nu ma insel) nu este recunoscut de rusi ca incalcare, ei declarand ca nu e vorba de un avion rusesc. Este deci un mister ce s-a intamplat, ori sirienii au vrut sa se razbune pe turci pentru atacul Turciei asupra nordului Siriei avut loc acum vreo 2 luni (in care in mare parte turcii au atacat kurzi), ori rusii i-au bagat pe sirieni la inaintare, ca sa testeze cum va reactiona NATO la o a doua incalcare, dupa toate amenintarile si pregatirile consecinta ale primei incalcari.

Poate am mers prea departe cu scenariile, cert este insa ca Rusia nu are de gand sa atace Turcia, este absurd si nici sa demonstreze ceva. Scopul Rusiei in Siria este clar: sa il reaseze pe Assad si sa “stabilizeze” Siria. Turcii s-au opus de la inceput venirii rusilor si prin urmare, reactia Rusiei nu s-a lasat asteptata: au injumatatit volumul conductei de gaz care urma sa se faca prin Turcia sa vina inspre Europa (faimoasa conducta pe care se specula ca pot primi grecii 5 miliarde in avans de la rusi). Asadar, iata ca si rusii stiu sa actioneze “asimetric”. Nu stiu cand a fost anuntata injumatatirea, dar probabil turcii au inteles mesajul. De altfel, fara gazul rusesc, turcii pot avea probleme mari. Dar sa nu pierdem prea mult timp analizand Turcia, dupa cum stim turcii sunt turci si nu stii ce au in cap. Relatiile intre turci si rusi sunt in ultimii ani destul de pasionale, precum in telenovela Bosfor: ba Putin vine la Erdogan si ii promite marea cu sarea (comisioane din revanzarea gazului si din tranzitul pe conducta), ba Erdogan ii sfideaza pe rusi si continua sa il saboteze pe Asad, dupa care Putin il ameninta pe Erdogan ca o sa faca din Siria un mare Stalingrad, etc, etc.

Asadar, americanii vor sa trimita trupe NATO. Ramane inca un mister, la ce trupe NATO se refera, avand in vedere ca Turcia are oricum cea mai mare armata NATO din Europa, depasind cu mult Germania si Franta. Ce trupe va trimite NATO? Romani, bulgari, greci? Sau va trimite soldati americani? Ca sa faca ce?

De ani de zile, pe langa exercitii militare, NATO s-a bazat pe promisiuni si amenintari ca sa mentina increderea membrilor si sa proiecteze imaginea unei aliante puternice, care este ferm decisa sa apere membrii. Subrezeala acestei aliante insa, si greutatea de a mentine iluzia in picioare, este una dintre problemele des discutate la Washington unde zilele astea principala chestiune este bugetul si iminenta marire a debt ceiling-ului – un hot topic mai vehi, reincalzit recent.

Putem deci cataloga reactia doar ca un mic fâs menit sa reintareasca imaginea de solidaritate si preparedness in randul NATO? Danezul spune asta cu limba lui:

However, pressed about what NATO precisely intended to do to aid Turkey, which shares a border with Syria, Stoltenberg told a news conference the mere existence of a beefed-up alliance response force, as well as a new and highly nimble brigade-sized unit able to deploy within 48 hours, may suffice.

“We don’t have to deploy the NATO Response Force or the spearhead force to deliver deterrence,” Stoltenberg said. “The important thing is that any adversary of NATO will know that we are able to deploy.” (sursa)

Ca de fiecare data insa, socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ … Pe de alta parte, oare care adversar nu intelege asta, Rusia sau ISIS? Nu de alta, dar ISIS a tot amenintat Turcia de ceva timp si pana acum NATO nu a reusit sa fac nimic impotriva unei gasti de militanti incaltati in Nike, caz in care ne intrebam: oare nu poate sau nu vrea. Daci daca nu poate, ce alianta mai e aia? Iar daca nu vrea, lumea ar trebui sa isi puna intrebarea cine sunt tipii rai in conflictul asta?

Bineinteles, ca rusii au reactionat deja la amenintarea cu trimiterea de noi trupe si avertizeaza ca “pentru a mentine paritatea” o sa fie nevoiti sa isi intareasca si ei prezenta. Unde anume, nu au spus, sa speram ca nu in preajma Romaniei …

~ ~ ~ ~ ~

NOTE

[1] SUA urmeaza sa plimbe cateva nave pe langa faimoasele insule construite de chinezi in Marea Chinei prin care acestia isi extind granitele navale. Multi analisti americani sunt de parere ca in Marea Chinei, chinezii actioneaza pas cu pas, prin masuri mici la care SUA nu se poate opune ferm, data fiind gradarea treptata a actiunilor si lipsa unei posibilitati de reactie; warmongerii nu se intreaba insa cum de Marea Chinei poarta numele Chinei in ea, ci li se pare extrem de agresiv ca China construieste insule in marea proprie; oare cum li s-ar parea americanilor daca chinezii ar plimba nave militare prin golful Mexic si ar acuza SUA de agresivitate pentru ca construieste platforme petroliere in acest golf?

Ce piesă vor muta americanii în Siria?

Dupa intrarea Rusiei in Siria in plina forta, inevitabil Imperiul Anglo-American urmeaza sa faca o noua mutare, fiind luat prin surprindere. Sunt cateva intrebari pe care as vrea sa le elaborez putin, pe unele mai mult ca pe altele, caci multe lucruri fiind in umbra, este imposibil sa gasim explicatii. Iata deci o lista cu intrebarile:

1) ce e in joc in Siria pentru rusi?
2) de ce a intrat Rusia tocmai acum?
3) dincolo de aparente, care sunt riscurile escaladarii?

Nu voi aborda deci intrebarea din titlu, urmand sa lasam evenimentele sa ne raspunda.

1. CE E IN JOC IN SIRIA PENTRU RUSI?

La aceasta intrebare am mai raspuns in cateva articole si cititorii fideli au o imagine clara. Parerea mainstream cu privire la interesul rusilor in Siria ar fi: baza din Mediteraneana si faptul ca Assad este aliat Rusiei. Fiind ultimul aliat in zona, Rusia doreste sa aiba un punct de prezenta in Orientul Mijlociu si sa exercite influenta. Aceasta veti auzi de la analistii geopolitici invitati la TV sau in articolele din presa populara. Eu am insa o parere cu totul diferita. Ca rusii vor sa fie si ei prezenti in Mediteraneana nu neg, insa de ce vor, nu ne spun deloc analistii, ca doar nu sunt rusii interesati sa invadeze Egiptul sau sa “implementeze” democratia ruseasca in Africa sau Doamne-fereste! in Spania, Italia si alte tari riverane Mediteranei. Interesele Rusiei in Siria ar fi in principal 3, unele evident mult mai importante ca altele:

1 – fara Siria, gazele arabe vor trece inspre Europa si Gazprom va pierde clientul #1. Assad a blocat conducta Quatar-Turcia care ar neutraliza nevoia de gaz rusesc si ar secatui bugetul si-asa alterat al Rusiei. Este cazul a face aici o mica paranteza. Dupa cum stim, principala grija a SUA este Putin. Nu atat Rusia, cat mai ales Putin si potentialul de revenire pe picior de egalitate a Rusiei, cel putin din punct de vedere militar. Pentru a contracara din fasa aceste riscuri, SUA au decis o lovitura economica puternica, tinand cont de faptul ca mare parte din bugetul Rusiei vine din exportul de materie prima, din care grosul este petrolul. Scaderea pretului petrolului – un proces complicat, cu multe consecinte negative chiar pentru americani (companiile de gaze de sist care prinsesera avant sunt deja la pamant) este masura luata de americani pentru a taia bugetul armatei rusesti si pentru a afecta stabilitatea interna a Rusiei. Pentru a reusi aceasta performanta, americanii s-au folosit de sauditi fara de care nu era posibila. Daca Arabia Saudita taia productia de petrol, pretul revenea instant. Insa desi argumentul “mainsteam” este ca daca taia din productie Arabia Saudita pierdea cota de piata, economic, argumentul este pueril: Arabia Saudita are cele mai joase costuri de productie si orice cota de piata ar pierde-o acum, ar putea sa si-o recastige fara problema mentinand mereu un pret mai bun decat competitorii. Dar arabii au ascultat inca o data de americani si au tinut pretul jos, cerand insa in schimb capul lui Assad. Nu doresc sa mai intru si in acest subiect – sauditi vs Assad – ci doar subliniez ca Rusia este stransa cu usa numai pe plan geopolitic prin implicarea americanilor in Ucraina, dar mai ales pe plan economic prin lovirea in pretul petrolului. In acest context, o conducta de gaz Quatar-Turcia ar fi lovitura fatala pe care americanii ar da-o rusilor. Prin urmare, cel putin daca e sa privim cat ar pierde Rusia economic din acesta conducta, intelegem cat de importanta este sustinerea lui Assad si de ce Putin se va implica in Siria poate chiar mai mult decat in Ucraina, unde rusii au fost luati prin surprindere, peste noapte, de unde si gradul de implicare ridicat pe care il vor aplica in Siria, lectia fiind invatata de data asta.

2 – al doilea interes al Rusiei in Assad este spaima de Isis si de Primavara Araba. Multe articole am alocat si Primaverii Arabe si am explicat ca prin acest val de schimbari, Imperiul Anglo-American doreste sa aprinda un foc al “libertatii” care sa arda pana la Moscova si Beijing daca ar fi cu putinta. Nu vom insista asupra modalitatii de propagare a acestui foc, daca se va face prin sprijinirea dizidentilor si sustinerea logistica a “revolutionarilor” cum s-a intamplat in Ucraina, sau prin finantarea miscarilor teroriste care sa provoace haos si sa afecteze stabilitatea statelor nationale, cum s-a intamplat in Siria, Libia si Afganistan. Rusia se teme in principal de “luptatorii pentru libertate” sirieni care sunt finantati de Arabia Saudita si de riscul ca acestia sa fie folositi de sauditi – in cazul caderii lui Assad – si in alte state la granita sau in interiorul CSI, eliminand aliatii Rusiei unul cate unul. Sa nu uitam ca musulmanii reprezinta 14% din populatia Rusiei si au cea mai mare densitate in proximitatea Marii Negre si a Marii Caspice, fiind chiar dominanti in aceste state (Rusia este federatie). Sa reamintim ca integritatea Rusiei nu se bazeaza atat pe componenta nationala sau religioasa, cat pe suportul financiar si trensferul de resurse dinspre centru inspre provincii. Cand deja populatia rusiei are 15% musulmani, o rata de natalitate net in favoarea musulmanilor si cand exista studii ca in 2020, probabil majoritatea soldatilor rusi vor fi musulmani, nu este greu sa intelegem de ce Rusia se teme de fundamentalismul musulman si doreste sa il combata inainte de a infecta propria populatie.

3 – Rusia are nevoie de o demonstratie a capabilitatilor; dupa Razboiul Rece, SUA au ramas in picioare si timp de aproape 2 decenii au putut sa faca orice vor peste tot in lume, inclusiv sa treaca peste ONU si sa atace state aliate ale Rusiei, cum a fost cazul in Serbia. Mai nou, cu ocazia conflictului din Ucraina, Putin a tot strigat catre americani: “vedeti ca noi mai avem nucleare, nu va jucati cu focul”. Americanii insa au ras de el si unii “specialisti” declarau ca ar fi de ajuns ca NATO sa trimita un portavion in nordul Marii Mediteraneene pentru a neutraliza diviziile de avioane pe care rusii le au in zona de sud. Nu cred ca spun ceva ce mai trebuie demonstrat, subliniind ca rusii trebuie sa faca o demonstratie de forta sa arate tot ce pot sa faca atat pentru NATO cat si pentru propria populatie. Repatrierea Crimeei s-a facut cu putine focuri de arma dar fara nici o batalie. Desi orgoliul rusesc ranit prin pierderea Ucrainei a fost calmat prin recuperarea Crimeei, nu a fost insa de-ajuns si Rusia va beneficia de aceasta oportunitate pentru a arata in Siria ultimele arme si pregatirea soldatilor rusi. Si va face asta, mai ales in conditiile in care SUA nu au reusit de ani de zile sa rezolve problema cu ISIS si s-a ajuns la criza refugiatilor. Prin eliminarea ISIS, Rusia nu doar ca ar putea sa arate ce stie si sa isi prezinte capacitatile militare, dar va da si o lovitura de imagine in relatiile cu europenii care deja se arata entuziasti cu privire la implicarea Rusiei. Nu vreau sa dau insa o importanta prea mare acestui al 3-lea punct de interes pentru Rusia. Evident, nu este deloc principalul si cel care a decis implicarea, el doar poate a determinat mai bine momentum-ul in care se intampla aceasta implicare (la scala prezenta). Criza refugiatilor a pregatit destul de bine pe terenul imaginii publice in privinta aprecierii de catre europeni a implicarii Rusiei in Siria, evident in cazul unui succes. Iata deci cum rusii nu doar ca ii vor face de rusine pe americani care de ani de zile dezbat ce sa mai faca cu ISIS si asteapta sa dispara de la sine, dar rusii au reusit si sa faca o bresa in frontul americano-european, prin plasarea in tabere diferite a americanilor fata de europeni cu privire la acceptarea acestei implicari. Francezii deja bat din palme si nu m-ar mira ca sa intre si ei in alianta “nealiniatilor”.

2) DE CE A INTRAT RUSIA IN SIRIA TOCMAI ACUM?

O intrebare la care nu am un raspuns clar. Este evident insa ca acum nu a fost un moment prost pentru Rusia ca sa intre in Siria. Am explicat mai sus. Rusia a sustinut permanent Siria si este evident ca Assad nu rezista fara sprijinul rusilor. Rusia trece acum insa de la sprijinirea lui Assad la implicarea directa in lupta cu ISIS si refacerea statului sirian. De ce nu a intrat de la inceput? De ce nu a intrat acum un an? Poate pentru ca mai intai a incercat doar prin sprijinirea cu armament si prin blocarea la ONU a tentativelor americanilor de a il goni pe Assad cu OK-ul ONU-lui. Poate pentru ca pana acum au fost ocupati in Ucraina si le-a fost teama de escaladare, avand nevoie de resurse acasa. Apropos de Ucraina, ce se mai intampla acolo? Stiati ca ucrainieni se pare ca au acceptat republica Donet? Adica, altfel spus, rusii au obtinut ce si-au dorit? Dincolo de ce stim la suprafata, este posibil ca raspunsul la aceasta intrebare, sa fie totusi in subteran. Sa facem cateva speculatii: oare au ajuns rusii sa isi permita resursele militare pentru o implicare directa? Oare rusii nu mai au incredere in turci si se tem ca Turcia sprijina ISIS fiind doar chestiune de timp pana cand turcii vor sprijinii nu doar ISIS la sud dar si ISIS la nord? Sa nu uitam de ultimatumul dat de Putin lui Ergodan. Sa aiba oare Putin musai nevoie de un razboi pentru a-i ajuta pe rusi sa uite de foame, asa cum fac americanii cu razboiul impotriva terorismului?

3) CARE SUNT RISCURILE ESCALADARII?

Nu am mentionat pana acum, dar banuiesc ca deja stiti ca Rusia nu va intra tocmai singura in Siria. Putin a pregatit terenul si la ONU si deja sunt stiri si declaratii cvasi-oficiale ca si China va intra si de asemenea rusii au declarat ca in miscarile lor militare se vor consulta si coordona cu iranienii. Iata deci cum o alianta de state nealiniate la Imperiu se antreneaza militar intr-un conflict minuscul cu o forta relativ irelevanta prin prisma capacitatilor si a posibilitatilor de a face fata. O alianta militara in coacere care nu isi mai incordeaza muschii doar prin exercitii de razboi comune, ci va actiona chiar pe viata si pe moarte in campul de lupta. Oare ce vor face americanii in aceasta situatie, cum vor reactiona?

Este hilar sa credem ca putem prevedea incotro vor bate flacarile cand un depozit de dinamita va exploda, dar evident ne asteptam ca flacarile sa loveasca in primul rand imprejur. Americanii sunt oarecum in pierdere, orice s-ar intampla. Pentru americani, situatia ideala in Orientul Mijlociu este haosul total, asta au dorit de cand a inceput totul si asta doresc in Siria si ideal si in Iran si mai departe. Nu ne este insa clar ce si-ar dori americanii si in Turcia in caz ca componenta seculara va pierde terenul – o alta ecuatie interesanta in perspectiva evolutiei regiunii si cu variabile destul de complexe. Legal si rational, SUA nu au cum sa se opuna implicarii Rusiei chiar si intr-un grad mult mai mare, prin trimiterea de trupe. Siria a cerut venirea rusilor si masura este conforma dreptului international. ISIS este oricum dusmanul americanilor (cel putin la suprafata) si chiar americanii si europenii au avut lovituri aeriene impotriva ISIS si oficial sunt de aceeasi parte cu rusii. Paradoxal, rusii si americanii sunt de aceeasi parte in acest razboi si totodata in conflict. Situatia este chiar mai complexa decat in Game of Thrones, daca ne gandim la relatiile intre toti jucatorii din regiune:

– Turcia – in primul rand turcilor le e frica de kurzi, sa nu ceara autonomie; bineinteles, le e frica si de ISIS, desi exista simpatizanti numerosi, existand speculatii ca turcii cumpara petrol de la ISIS la preturi infime si le furnizeaza acestora bani si armament in schimb. Turcii nu se inteleg deloc cu rusii in ultimul timp in ciuda tentativelor promitatoare. Sa ne amintim ca acum mai putin de un an in urma, era vorba de conducta de gaz rusesc care urma sa treaca pe la turci si de aici la greci, urmand sa traverseze Macedonia, Serbia, Austria si sa aduca gazul rusesc in Europa, evitand Ucraina care este o problema mare pentru rusi din acest punct de vedere. Turcii nu se au bine nici cu evreii, existand numeroase replici dure intre Erdogan si Netaniahu, fiind nevoie ca sa vina Obama la Ankara pentru a-l calma pe Erdogan si a-l face sa isi ceara scuze. Conflictul a pornit de la atacarea e evrei a unei nave cu ajutoare catre palestinieni care purta steagul turcesc – incident vechi de vreo 3-4 ani.

– Evreii sunt pana acum fara nici o tangenta cu ISIS desi evident nu il vor pe Assad, ci prefera haosul, politica americanilor in zona fiind oricum o extindere a politicii Israelului, in ciuda unor sincope cum ar fi tratatul cu Iranul – aici evreii preferand un razboi si ideal raderea Iranului de pe fata pamantului prin folosirea de americani a nuclearelor – de altfel singura posibilitate prin care americanii ar putea elimina Iranul. Suprinzator, Israel nu se teme de ISIS si nici ISIS nu a amenintat deloc Israelul, nu i-a atacat pe evrei si nici nu amenintat. Dupa cum citim in articolul din Jerualem Post, Israel se teme mai mult de entitati statale (pentru ca pot dezvolta arma nucleara) decat de entitati non-statale. Cu o armata moderna si finantata puternic de americani, cu oameni implicati pana la varf in politica si armata americana, ISIS ar disparea instant daca ar indrazni sa atace Israelul. Assad insa, desi nu a deranjat si nu a amenintat Israelul, prezenta un risc prin simplul fapt ca mentinea un stat puternic cu o armata si economie care puneau probleme. De altfel, daca cineva ar putea pune sub semnul intrebarii motivele primaverii arabe subliniate mai sus, am putea usor sa aducem o a doua varianta: “dar de Israel ce parere aveti”? E vreo legatura intre Primavara Araba si faptul ca mai toti dusmanii lui Israel din Orientul Mijlociu au picat – cu exceptia Iranului deocamdata…

– Iranul este cea mai mare putere locala, poate mai mare decat Turcia sau Israelul. Iranul prin geografia, armata dar mai ales prin istoria sa in care a dat dovada de rezilienta la tensiunile interne, pune probleme nu doar Israelului dar si celuilalt aliat al americanilor in zona: sauditii. Exista numeroase speculatii ca ISIS ar fi finantat de sauditi tocmai pentru a face opozitie Iranului si conflictul intre aceste doua tari s-a extins prin proxy si in Yemen (culmea culmilor, sauditii invata si ei de la americani cum sa duca razboaie proxy – mai mult sau mai putin proxy, avand in vedere implicarea relativ directa)

Explicarea situarii statelor este insa putin cuprinzatoare si nu ne poate oferi o imagine prea clara a campului de razboi si a consecintelor care pot urma. Trebuie insa subliniat in principal ca dincolo de dinamica statelor, fondul este diviziunea intra-musulmana intre cele doua secte, altfel spus fondul religios/sectar ca si fondul national. In zona exista nu doar conflictul intre musulmani si crestini, intre siiti si suniti, dar si cel intre kurzi si Assad, intre kurzi si turci, etc. Prin distrugerea statelor nationale, Orientul Mijlociu si Africa de Nord au fost trimise inapoi in istorie cateva secole. Musulmanii s-au luptat intre ei inca de la inceput, un kalifat cu adevarat nu au prea avut nici macar in Imperiul Otoman care era mereu in conflict nu doar cu europenii. Oare va reusi Rusia sa rezolve ceva, sau va avea parte de un nou Afganistan?

Razboiul care abia se ridica la un nou nivel prin implicarea unui jucator de calibrul Rusiei, va avea o noua amplitudine dar directia in care va baleia este la fel de incerta ca si pana acum. Pacea nu este doar incerta la nivel micro intre combatantii actuali (in principal Assad vs ISIS) dar paradoxal, desi aflate de aceeasi parte (in aparenta) Marile Puteri au in fapt multe de impartit in Orientul Mijlociu si razboiul poate oricand sa capete o cu totul alta dimensiune.

DESPRE PROFETIA CU TURCII

Nu puteam sa termin acest articol fara sa fac si o evaluare a situatiei prin prisma binecunoscutei profetii despre care am amintit ultima data aici. Nu voi mai repeta esentialul, voi sublinia doar un aspect. Multa vreme m-am intrebat, oare cum ar putea ajunge Rusia sa ocupe peste noapte Istambulul cu tancuri? Ca doar nu o sa trimita parasutisti sau sa vina cu navele pe mare – operatiuni imposibile, miscarile de trupe putand fi usor anihilate. Insa cand rusii vor trimite trupe in Siria sa lupte cu ISIS la granita Turciei, o invazie a Turciei de catre rusi nu este la fel de greu de imaginat. De asemenea, multa vreme m-am gandit, cum vor tolera europenii ca rusii sa atace Istambului si sa-l ocupe? Cum de se ajunge la negocieri de pace si amanari, pana sa intre in final in lupta? Daca insa ISIS vor ajunge (temporar) in Turcia si rusii vor avea pretext sa intre, probabil europenii in prima etapa vor aplauda eliberarea Turciei de catre rusi si abia cand vor vedea ca acestia nu vor sa plece, vor interveni. Sunt doar cateva aspecte, care prin prisma evenimentelor curente, capata noi valente. Comentez insa rezervat, cu mentiunea ca orice moment istoric poate fi interpretat si extrapolat in orice directie dorim, pana la fapte mai e cale lunga, desi actorii care ne intereseaza par deja plasati pe scena si imbracati in costumele din scenariul profetiei.

1 2 3 4