Provocările Greciei

Pare redundant să discutăm despre provocările pe care le are de trecut Grecia după crizele prin care a trecut și care au gonit tinerii în afară în căutarea unor locuri de muncă mai bune și în cautarea unui viitor.

Cu toate acestea, lista necazurilor pentru greci nu s-a terminat. Pozitia geografică și particularitățile geopolitice ale zonei aduc și bune aduc și rele – balanța înspre bine este însă dificil de întors și necesită mult efort dar mai ales mult … noroc, ca să zicem așa.

Turbarea lui Erdogan, pe de o parte pune unele probleme, dar oferă și oportunități. Șansa Greciei este ca turcii să tragă un glonț și să determine unele recuperări istorice ale Greciei. Ciprul ar fi de-ajuns, deși se pot întâmpla alte evenimente și mai spectaculoase. Stabilitatea este doar o iluzie, istoria merge înainte și granițele se pot schimba. Asta cred și turcii și asta încearcă ei să facă: istorie. Că nu prea se prind pe ce lume trăiesc și mândria și umflarea în pene îi face să parieze pe calul pierzător este altă discuție. Unde ar fi fost Turcia astăzi dacă Erdogan alegea să rămână în NATO și să fie un pilon de stabilitate și o țară de încredere pentru Imperiul Euro-Allantic? Îmbătat de vodka lui Putin și de mătăsurile chinezilor, Erdogan a ales calea pseudo-independenței, căci nimeni nu putea fi independent și de capul lui, nici măcar SUA fără aliați nu pot face mare brânză cu cele câteva port-avioane, cu verzișorii și cu 2-3 rachete.

Întorcându-ne la Grecia, este clar ca Grecia se află în cumpănă din toate punctele de vedere: economic este o relicvă, o provincie marginală a Imperiului ținută pe linia de plutire cu un colț de pâine aruncat de la masa Băncii Central Europene și care nu poate face nimic fără acordul acestora. Militar, Grecia în ciuda armatei capabile și cât de cât dotate, nu ar putea face față unui conflict. Însăși existența Greciei va depinde de bunăvoința europenilor. Teoretic, dacă turcii cumpără pe cine trebuie în SUA și sperie pe femeiele care sunt majoritare în capetele ministerelor apărării din țările europene, vor putea să recupereze Ciprul fără niciun răspuns din partea UE, sau doar cu niște amărâte sancțiuni, cum a fost în cazul Crimeei. Vedem acum că nimeni nu mai vorbește de Crimeea și asta în condițiile în care Ucraina avea acord semnat cu țările NATO că va fi apărată …

Din fericire însă, după cum am arătat în articolele anterioare, americanii au interese majore în zona și nu îi iubesc pe turci. Recentele mesaje și acțiuni ale SUA arată clar de ce parte sunt și nu m-ar mira dacă Erdogan în următoarele zile va da puternic înapoi.

Asta nu înseamnă însă că Grecii pot să doarmă liniștiți. Soarta Greciei este încă în cumpănă și este nevoie de multă credință și de rugăciune pentru poporul grec ca să scape de viitorul război inevitabil și ca să aibă parte de puterea lui Dumnezeu. Din fericire, unii politicieni greci înțele importanța credinței în vremurile prin care trec. Nu toți …

un ministru grec se împărtășește fără frică de Covid

Riscurile însă pentru Grecia nu vin doar din partea războiului. Criza economică care va urma, va produce un val de sărăcie atât de mare în țările sursa de migranți încât noile valuri de migranți vor fi nimica toată pe langă valurile secundare sau terțiare ale Covidului. Să nu uităm că deocamdată turcii sunt bufferul în fața năvălitorilor și se pare că fac treabă bună, evident, stimulați de miliardele lui Merkel. Când va veni foametea însă, turcii vor începe să sifoneze și mai mult din aceste donații și chiar dacă vor avea bani suficienți, nu se știe dacă vor putea face față fluxului. Dar rutele năvălitorilor nu trec doar prin Turcia ci și prin Grecia, pe mare. Cum vor face față grecii acestor valuri când deja problemele par de nerezolvat. Ce vor face când numărul invadatorilor se va dubla sau se va tripla?

De aceea, întreaga ideologie a diversității care a dus la toleranța tembelă față de orice năvălitor și la laxitatea în tratarea integrității teritoriale își va arăta cu adevărat colții abia când foametea va cuprinde cu adevărat întreaga lume. Să nu uităm că mare parte din lume încă mănâncă grâul și orezul de anul trecut. Chinezii fac deja stocuri masive de alimente de bază, cereale etc pentru că pot deja să vadă ce urmează în urma secetelor și a inundațiilor sau poate fac stocuri pentru că o sa lanseze versiunea 2 a virusului și economia o să fie pusă din nou la genunghi de fuhrerii sănătății publice.

Americanii au decis: vor sprijini Grecia în războiul cu Turcia

In caz ca mai aveati dileme de ce parte va fi SUA in razboiul Turcia-Grecia, dilemele sunt inutile: SUA a facut exercitii militare navale alaturi de Grecia in jurul Cretei pe 25 August. Ieri, Pompeo le-a cerut turcilor sa lase ciocu mic: “Cipru are dreptul sa exploateze resursele naturale inclusiv dreptul la hidrocarburile gasite in zona SA exclusiva”. Iata mai exact citatul de la Reuters:

“We remain deeply concerned by Turkey’s ongoing operations … the Republic of Cyprus has the right to exploit its natural resources including the right to hydrocarbons found … in its exclusive economic zone,” Pompeo said.

Sursa: Reuters

Este adevarat ca in alta parte Pompeo zice ca “tarile din regiune trebuie sa rezolve neintelegerile pe cale diplomatica si in mod pasnic, blah, blah, dar cand spui deja ca Cipru are dreptul la zona sa exclusiva maritima, de facto, declari de partea cui esti in acest conflict.

Dar daca aceasta vizita de ieri in Cipru nu e clara, trebuie sa reamintim ca la inceputul lunii, SUA a ridicat Ciprului un embargo care dura de 33 de ani pe arme letale de aparare. Intr-adevar, americanii vor sa vanda arme peste tot si probabil le-ar vinde si iranienilor. Au vandut ceva si Taiwanului in mai si acum il taxeaza pe Erdogan.

SUA are si ceva interese in Cipru: Pompeo i-a rugat pe ciprioti sa o lase mai moale cu spalatul banilor pentru miliardarii rusi si sa nu mai tot ofere rusilor sprijin prin servisarea navelor – fara de care sprijin, rusii ar avea o problema mare. In situatia actuala, nu cred ca cipriotii o sa mai aiba dileme.

In ciuda antipatiei si incompatibilitatii cu Erdogan, SUA ar avea totusi interesul in colaborarea cu turcii, daca ar avea cu cine sa vorbeasca de la turci. Insa Erdogan nu mai este de incredere. Problema cea mai mare geostrategica a americanilor este acordul Iran-China de luna trecuta prin care chinezii vor investi miliarde in Iran si vor avea primul drept de exploatare pentru noile resurse. Ori cum Iranul are ceva petrol … exista premiza ca chinezii sa profite imens din petrolul Iranian – pe de o parte – si pe de alta sa deschida noi fabrici in Iran unde forta de munca e ieftina. Folosind rutele de transport generic denumite Belt and Road Initiative, marfa produsa in Iran va fi desfacuta in Europa trecand prin Turcia. De aceea americanii ar avea nevoie de turci ca sa opuna rezistenta colonizarii chinezilor din Iran.

In al doilea rand, cum grecii au cam batut palma cu francezii – deoarece americanii probabil nu s-au aratat interesati – daca situatia se va schimba si petrolul va redeveni interesant (caci acum la cum merge economia si la ce scenarii se fac nu sunt semne ca va avea vreun sens forarea in Mediterana), companiile petroliere americane ar fi evident interesate in exploatatii. Din pacate, pe Erdogan nu se poate pune baza, desi unii americani ar fi tentati. Lobby-ul big oil va decide in cele din urma poztionarea SUA in viitorul razboi dar daca va castiga Trump alegerile, eu zic ca deja se vede de ce parte va fi SUA.

Cum grecii au anuntat o puternica campanie de reinarmare (ca si cum ar avea cu ce si asta era priortatea), urmeaza sa vedem noi achizitii. Daca grosul vor fi din SUA, se va stii si mai clar de ce parte va fi SUA caci la cum se misca chinezii, americanii chiar au nevoie de contraofensiva impotriva Iranului si cum un razboi e putin probabil, neavand nicio sansa americanii sa il castige si punandu-si jar in cap singuri, Turcia este clar o piesa importanta de care au nevoie. De aceea au si incercat sa scape de Erdogan dar nu au putut. Vor mai incerca.

Cum se va termina conflictul în Mediterană între turci și greci

Desi conflictul nu e doar cu grecii, pentru ca nu au indeajuns cohones sa se puna cu evreii, turcii dau in grec. Care s-a lasat pe mana francezului, care in afara de mac-mac nu prea poate face mare lucru.

In UE stim ca Germania da tonul pentru ca Germania are banul, francezii sunt doar aghiotanti penibili ai asa-zisei “locomotive”. Iar germanii clar nu au chef de conflict pentru ca ei au o frica ontologica fata de necunoscut si orice nu este sub controlul lor … le produce hemoroizi. Prin urmare, nemtii mai spera in diplomatie si negocieri si diplomatii germani fac acum naveta intre turci si greci. Nemtilor in primul rand le e frica sa nu dea nebunul iar drumul la “refugiati”, ceea ce poate dinamita “coeziunea” bopoarelor europene care deja s-au cam impleticit in hora unionista si asteapta pretextul optim pentru dezlipirea de un imperiu in decadere care nu e in stare nici sa-si apere granitele de navalitori.

Sursa foto: https://www.youtube.com/user/CaspianReport

Cat de mult este conflictul economic este greu de spus. Eu cred ca gazele si petrolul pe care s-ar bate turcii sunt irelevante: nu doar ca consumul recent a scazut, nu doar ca nu e deloc momentul pentru investitii masive in exploatari costisitoare cu sansa de eficienta minima, dar oricum turcii nu au bani si trebuie sa concesioneze la randul lor si sa dea la firmele mari dreptul la exploatare, ei ramanand cu mizilicuri. Ori, cine are acum curaj sa investeasca in Turcia lui Erdogan cand dictatorul taie si spanzura fara discernamant? Nici macar companiile americane nu ar avea incredere, cu toata protectia armatei SUA care insa sub Trump pare total indiferenta la ce se intampla in Europa.

Scenariile posibile sunt in ordinea probabilitatii:

  • amanarea exploatarii – mentinerea mocnita a conflictului, runde de negocieri interminabile; cam nasol pentru francezi care obtinusera contractele de la greci; francezii clar si-ar dori o punere la punct a turcilor dar nu au nici acordul americanilor si nici al nemtilor; nu stim insa in ce masura vor putea impune sanctiuni si cat de dure vor fi acestea; dupa cum stim, cand Trump se incrunta spre turci, lira mai pierde vreo 20% instant din valoare; vom vedea ce se intampla daca si europenii impun sanctiuni si vom vedea pana la ce nivel; evident ca tratatul EU-Turcia de liber schimb probabil nu va fi afectat pentru ca nemtii trebuie sa isi vanda masinile si alte gadgeturi la turci; dar Franta poate impune unilateral cateva masuri ca sa stranga cu usa pe turci; la finalul lunii septembrie vom afla daca sefii de state din UE vor impune ceva sanctiuni Turciei;
  • eliminarea lui Erdogan; americanii au mai incercat, dar in interior nu stim ce se intampla; economic, Turcia are mari probleme si e posibil sa mai fie centre de putere care sa poata face ceva; insa haina de sultan pe care a imbracat-o Erdogan ii atrage mult pe turcaleti care se cred acum mare putere si nu m-ar mira daca si prin armata sunt dementi la fel de visatori la cuceriri marete pentru Alah si vad in Erdogan un nou Baiazid;

Nu e greu de vazut ca Erdogan este un accident al istoriei: a speculat slabiciunea UE, taraganarile cu aderarea, a speculat ezitarile americanilor in Siria, Putin l-a incurajat incercand sa scape de nuclearele americanilor de la Incirlik (de care probabil a scapat deja) iar poporul turc a dormit. Prin urmare au acum un carbune fierbinte care arde de nerabdare sa explodeze. In ce parte va exploda, vom vedea. Stim ca Erdogan nu se da inapoi de la acte necugetate cum a fost permisiunea catre soldati sa dea jos cu avionul rusesc ca sa ii demonstreze lui Putin ca e in stare sa il palmuiasca. Pornind de la acest pattern de comportament, nu m-ar mira ca Erdogan sa flituiasca nitzel si pe europeni si sa permita ceva frecusuri maritime, desi economic e pe muchie de cutit si daca isi pune in cap pe bune europenii, dupa ce deja americanii i-au cam taiat macaroana la finantare, asta va insemna sfarsitul pentru economia turceasca.

Sa zicem ca turcii se vand chinezilor si ca ia bani de la ei. Dar chinezii nu dau 200 miliarde pe an cat au nevoie ca sa finanteze deficitul turcii, doar pentru minuscule interese geopolitice si mai ales chinezii se feresc de zone fierbinti cu tensiuni, ca au destule pe langa ei. 50% din exporturile turcesti merg in UE. Intr-adevar UE are nevoie de ele, dar poate compensa din China ca si-asa cererea a scazut. Germanii sunt sigur ca ar putea prelua o parte din productia turcilor, deci daca e sa se ajunga la sanctiuni, UE si-ar permite sanctiuni economice masive, mai ales daca nemtii vor baga niste exceptii pentru ei, cum fac cu rusii.

Va fi imposibil pentru Erdogan sa se supuna unor decizii ale vreunei curti internationale de justitie si probabil va fi imposibil sa accepte un acord / intelegere prin care nu va primi ce va dori. Pentru ca el oricum nu cere din motive economice, ci cere pentru ca are nevoie de conflict. Singurul lucru pe care il poate oferi Erdogan turcilor este visul unui mare imperiu, ori un mare imperiu nu permite ca sa vina nave ale francezilor sa foreze la cateva sute de km de tarmul continental al turcilor. Un mare imperiu nu permite nici ca teritoriile sale – caci ei considera Cipru al lor – sa fie “ocupat” de niste “incompetenti” folositi ca momeala de “alte puteri” (cum ii numeste Erdogan pe greci)

Foarte improbabil ca conflictul sa degenereze. Turcii nu vor sa lupte nici macar cu o tara “incompetenta” cum e Grecia pentru ca ar avea imens de pierdut. Un conflict militar cu grecii ar insemna ca turcii trebuie sa aduca infanteria la granita terestra in partea de vest, ori astfel ii va lasa descoperiti total in fata kurzilor in sud. Turcii se cred mare putere ca au reusit sa ocupe cateva teritorii din Siria care au fost lasate de izbeliste de americani dupa ce au gonit Isis-ul. Intr-adevar erau aparate de sirieni patrioti care erau mai puternici ca turkmenii dar o mana de soldati care isi apara orasul nu se poate compara cu armata greceasca. Nu mai zic de expulzarea automata din NATO in cazul in care ei vor lovi primii. Sa zicem ca turcilor nu le pasa de NATO, dar cred ca de americani le pasa si deocamdata americanii nu au inchis NATO ci doar il muta acolo unde vor, adica mai la vest inspre rusi. Turcii clar sunt nealiniati si constituie un os pe care deocamdata Trump nici nu poate sa il inghita si nici sa il scuipe pentru ca focusul lui Trump e China. Dar daca o sa fie nevoie, Trump o sa il scuipe caci nici lui nu ii pica prost un nou razboi. O Turcie in razboi cu Grecia, inseamna nu doar castigarea sigura a alegerilor pentru Trump – daca se intampla asta pana in noiembrie. Dupa alegeri, oricum Trump trebuie sa rezolve Iranul, caci evreii nu mai au rabdare. Rezolvarea Turciei ar aduce instant lovirea a doi iepuri dintr-o lovitura: si a Iranului si a Rusiei. Practic, un razboi turco-greco-european ar fi mana cereasca pentru americani, caci le-ar oferi pretextul sa arate ca mai pot “pacifica” tarile lumii si totodata le va oferi pretextul sa demonstreze noi capacitati militare, lucru de care au nevoie mai ales acum cand chinezii si rusii ridica pretentii de recunoastere a avansului economic – pe de o parte – si militar – pe cealalta parte.

Care este rolul lui Putin in transformarea Aghiei Sofia in moschee?

Exista o oarecare minoritate de tembeli care il ridica inutil si fara nicio justificare pe Putin in slavi, asociindu-i o imagine de pravoslavinic total falsa. Pe langa faptul ca Putin a divortat si si-a usuit nevasta pentru o tinerica usuratica si pe langa faptul ca Putin este un criminal cu sange rece care isi neutralizeaza orice oponent, si pe langa faptul ca Putin tine poporul rus intr-un regim de teroare si de mizerie economica, spirituala dar mai ales in umilinta sclavagiei – caci ce altceva este un regim totalitar? – cred ca a venit momentul sa reamintim un mic dar important episod al relatiei intre dictatorii Putin si Erdogan.

Bunaoara, ne amintim tentativa de lovitura de stat organizata de americani (prin gulenisti) in perioada lui Obama impotriva lui Erdogan. Ca o mica paranteza, nici Obama nu prea il inghitea pe Erdogan si site-ul White House a publicat fotografia de mai jos din timpul unei convorbiri intre Obama si Erdogan. Insa in afara de poze spectaculoase, Obama nu a fost in stare de nimic si deci nici sa-l puna la punct pe Erdogan, ba din contra, Erdogan si-a consolidat puterea tocmai datorita politicii lui Obama, dar asta e alt topic.

Desi fotografia mi-a fost usor sa o gasesc, recunosc ca am uitat care era motivul pentru care la acel moment SUA nu il inghteau pe Erdogan. Probabil ceva legat de Siria. Obama l-a tolerat pe Erdogan pana la momentul in care folosind organizatia gulenista (statul paralel) din Turcia, au pus la cale o lovitura de stat. Erdogan a fugit cu avionul si era sa fie lovit, daca nu intervenea Putin care avand la indemana serviciul de informatii a stiut cine ce pune la cale si i-a dat lui Erdogan toate informatiile de care avea nevoie pentru a se apara si a dejuca lovitura de stat. A urmat apio o erpurare: Erdogan a “curatit” tot aparatusul de stat de “elemente rebele” adica de opozantii sai care participasera (dovedit sau nedovedit) la lovitura de stat impotriva sa. Cert este ca fara Putin, Erdogan ar fi fost de mult timp istorie si Turcia probabil s-ar fi redresat pe un traseu euro-atlantic daca lovitura de stat dejucata de Putin ar fi avut succes.

Astazi vedem ca presa romaneasca prezinta relativ triumfalist “avertismentul” lui Putin la adresa lui Erdogan cu privire la transformarea bisericii Aghia Sofia in moschee. In afara de macanit insa Putin nu va face nimic. Totul este doar un show, Putin tine mult la imaginea sa de cruciat si vrea sa si-o mentina proaspata in mintea idiotilor utili, in timp ce in fapt, se foloseste de Erdogan pentru a-si mentine prezenta in Siria si a incerca sa para cel putin un jucator geopolitic relevat in zona.

Cum foametea se apropie, este insa doar chestiune de timp pana cand acesti mici dictatori vor trebui sa treaca la fapte mai marete decat “operatiunile” din Siria si vor avea nevoie de un razboi pentru a tine poporul unit in jurul tatucului. Se pune intrebarea cine va fi primul care va porni un razboi? Turcii incearca in Libia dar au si Siria la indemana. In Siria in schimb se lovesc de rusi. Rusii au Ucraina dar economic nu le convine sa reaprinda focul in Donbass. In Siria nu prea au ce sa mai faca pentru ca pentru turci, lupta cu kurzii are importanta de supravietuire pentru statul turc. Deci ultima alternativa ar ramane un razboi direct intre rusi si turci. Insa Putin are nevoie de acordul lui Trump. Deocamdata, venind alegerile, Trump nu poate da acordul pentru atacarea turcilor de catre rusi. Cu siguranta democratii l-ar face cu ou si cu otet daca s-ar abtine. Prin urmare, dupa alegerile din SUA, Erdogan are coliva fiarta, in primul rand pentru ca devine principalul pericol pentru Israel, ceea ce nu e ok cu tata socru al celui mai puternic evreu din lume: Jarod Kushner.

A rămas Turcia fără moschei?

Ce l-a apucat pe Erdogan să transforme Hagia Sofia în moschee? Nu mai au turcii unde să se roage? S-au ocupat toate moscheile din Istambul? Evident că nu! Ca niște păgâni și turbați ce sunt, turcii doresc să scuipe pe străinătate și cred că sunt un neam mare și că au o țară puternică, poate chiar care are acum un moment oportun să reconstruiască Imperiul Otoman. Vise și calcule greșite … În fapt, turcii au coliva fiartă!

Am tot scris articole despre Turcia și despre turbatul Erdogan care o duce la pieire. Ce păcat! Ce oportunități avea Turcia și unde ar fi ajuns dacă se apropia de UE! Cu deschiderea spre Asia și cu cultura economică a turcilor, cu puterea de muncă și influența în lumea arabă, o Turcie care putea să adopte rapid valorile europene, în principal democrația și statul de drept și nu aluneca în iluzii naționaliste și fanatic-religioase, putea să înlocuiască Marea-Britanie și sa dea un mic boost Uniunii, profitând evident colosal. Să ne uităm doar pe creșterea economică a României de la integrare care oricum nu prea a fructificat fondurile europene și rămâne captivă în asimilarea formelor fără fond, nefiind capabilă de flexibilitate și dorință de prosperitate. Însă Turcia, cu o populație majoritar tânără, în creștere, cu o felie mare de căpșunari care au muncit în UE și s-ar putea integra fără probleme, aducând plus valoare uniunii și beneficiind și ei totodată, cu o economie care deja a fost injectată cu bani masivi de SUA, cu un sistem bancar puternic (distrus însă recent de ginerele lui Erdogan), avea cu totul alte oportunițăți de creștere.

Dar principala problemă a Turciei nu e atât blestemul să cadă în genunchi subjugată de un dictator cât e ca acest dictator să aibă viziuni și visuri mărețe de a redeveni sultan și să facă calcule greșite. Ori Erdogan a tot făcut calcule greșite … Spuneam într-un articol trecut că marile puteri din când în când au nevoie de un teritoriu proxy ca să se frece între ele, ca nu mai au loc, deh! Siria pare consumată ca zonă de război proxy pentru că Trump a tot încercat să retraga SUA de peste tot de unde s-a putut. Eu zic că urmează Turcia.

Petern Zeihan susține teoria ca SUA nu mai au nevoie să fie polițaiul lumii, au tot ce le trebuie acasă, explică el foarte clar de ce gândește așa și nu mai reiau. Nu îl urmăresc decât de vreo 2 ani și țin să spun că predicțiile lui s-au cam întâmplat, mai ales cele referitoare la petrol. Însă indiferent ce se întâmplă acum la alegeri, pentru turci nu va fi ok. Fie câștigă Trump și rezolvă problema pentru evrei, făcând “pace” în Orientul Mijlociu așa cum știe el, fie câștigă Sleepy Biden și pentru a distrage atenția americanilor de la dezastrul economic intern pe care o să-l producă, democrații o să cam dea foc la toată lumea.

Dincolo de teorie, în caz de nevoie, un război poate mereu să unească poporul american și cum un război cu Rusia poate fi prea riscant, un război cu Turcia pentru apărarea Israelului este mult mai la îndemână. Pentru că inevitabil Turcia va ajunge să calce pe coadă Israelul. Adică, deja o face și va trece la următorul nivel.

Și că veni vorba de Israel … Nu știu cât de adevărată e știrea, că azi, toată lumea a relatat dezastrul cu Aghia Sofia, însă … se pare ca Erdogan a promis că o să … elibereze și Al-Aqsa (din Ierusalim). Cel puțin asta scrie în presa israeliteană. Dacă această amenințare este probabil doar un zvon sau o falsă interpretare, ce este bineștiută este opoziția Turciei la planul lui Trump de … anexare de către Israel a și mai multor teritorii palestiniene, ciopârțind și mai mult teritoriile acestora. Frecușurile între turci și israeliteni sunt vechi și personal mă mir ca Trump deocamdată nu face nicio mișcare în apărarea acestora, sau cel puțin nicio mișcare de care să știm.

Profitând de căderea Siriei, de incapactitatea rușilor și de ezitările americanilor, turcii avansează pe multiple direcții: în kurdistanul irakian, în Libia, în Siria, antrenând facțiuni Hamas și chiar amenințând Egiptul.

Deocamdată americanii par muți și posibil ca problemele interne să îi macine prea mult ca să mai poată face ordine, măcar prin amenințări. Însă la nevoie, un dolar în picaj se întărește când bombele pică.

Dincolo de chestiunile geopolitice, Turcia are în primul rând o problemă economică gravă. Mai gravă decât a celorlalți. Cu un PIB puțin peste al Elveției dar jumătate cât al Spaniei, principala problema a Turciei este rata inflației de peste 12%. Vă mai amintiți cum creșteau prețurile în România post-decembristă? Cam așa e acum la turci … PIB în stagnare, dobânzi mari, deficit guvernamental, deficit al balanței de plăți, etc, etc.

Acum a venit și Coronavirusul și a cam distrus turismul care este 12% din economie (în comparație în Grecia este 20%). Relația cu rușii fiind încordată și prețul petrolului punând mari probleme la buzunar acestora, toate proiectele majore în energie sunt cam blocate.

Însă financiar, Fed-ul american este the lander of last resort, adică ultimul care poate împrumuta o bancă (privată sau națională) atunci când the shit hits the fan. În întreaga lume, inclusiv China! Da, știu că vi se pare ciudat, dar asta e lumea în care trăim. Tot sistemul financiar se leagă la Fed. Cine nu se leagă, ajunge ca Koreea de Nord sau Venezuela, singurele tări “independente” în prezent. Se pare că turci au avut probleme în asigurarea unei conducte la Fed în primăvară când a lovit pandemia și mâ îndoiesc să se fi schimbat ceva.

În curând vine toamna și o dată cu ea primul val al crizei. O să vedem în toamnă cum o sa reziste Turcia. E posibil ca pentru a distrage atenția, Erdogan să facă și alte prostii în Siria unde îi e mai la îndemână și să aibă din nou a face cu rușii care și ei la rândul lor au nevoie de un război ca să distragă atenția poporului de la foamete și sărăcie. Până atunci, o confruntare între Turcia și Egipt în Libia pare inevitabilă. Turcii să facă bine să se roage mult acum în Aghia Sofia că viitorul nu e deloc roz pentru ei.

De ce pica petrolul? De ce pica bursele?

Desi e simplu, poate e careva care nu intelege. Scade turismul, scad zborurile, scad croazierele,deci se va consuma mai putin combustibil. In plus, mor batrani deci scade si consumul la toate. Scade consumul, scad vanzarile, scad profiturile, scad bursele.

Raman dilemele: o sa pice si vreun stat daca tot pica petrolul? Rusia are 60% resurse in PIB, Arabia Saudita probabil mai mult, SUA are investitii masive in proiectele de shale tinute la suprafata de credite. O marja oarecare de pierdere, creditele pot sa duca mai departe, mai ales ca vin dobanzile negative, insa cand diferenta intre asteptari si realitate se dospeste, creditele pot sa crape si sa inceapa falimentele.

Marea problema cu petrolul este ca scaderea preturilor scade investitiile si exploatarile si e o garantie pentru crestere masive in viitor.

Evident ca si perspectiva carantinelor contribuie la socul de astazi: diverse sectoare in economie o sa aiba de suferit (horeca, sanatate etc) dar marile dileme sunt ce se va intampla cu statele si mai specific ce se va intampla cu UE care oricum avea ceva probleme majore de alta natura, cum ar fi imposibilitatea cresterii economice, Brexit-ul, invazia navalitorilor etc.

Parerea mea este ca acest coronavirus este colac peste pupaza peste problemele UE si probabil UE va intra in implozie si se va transforma intro groapa de gunoi cand Erdogan va da drumul la navalitori. Oamenii si statele fiind acum ocupate cu coronavirusul, ignora navalitorii. Astia insa o sa intre si o sa faca bum-bum prin diverse orase adaugand sare peste rana si producand socuri in lant pentru ani de zile de-aici inainte.

Se asteapta interventia bancilor centrale, dar deja sunt fara munitie. Ceva-ceva o sa gaseasaca: dobanzi negative, bani din elicopter. Poate o sa mearga, poate nu …

22 de soldati turci omorati intr-un atac aerian rusesc

Acum mai mult de un an ziceam cu privire la relatiile ruso-turce:

Unii zic ca țarul și sultanul au nevoie unul de altul dar eu aș zice că ursul este o vulpe oportunistă care nu va ezita în niciun caz să pape un curcan dacă se ivește ocazia.

RĂZBOIUL RUSIA-TURCIA LA ORIZONT / 12 ian 2018

Am tot ocolit frecusurile turcilor cu rusii din ultima perioada pentru ca speram intr-o rezolvare si pentru ca a inceput sa imi fie teama de propriile predictii si sa ma feresc sa las masinuta de scenarite sa se alimenteze cu informatii pentru a nu cadea in deznadejde totala.

Iata ca deja se pare ca s-a ajuns la un punct de cotitura in relatiile rusilor cu turcii. Daca informatiile din stirea Zerohedge sunt cat de cat reale, nu prea vad o rezolvare pasnica a conflictului dintre Turcia/Nato si Rusia/Siria.

Desi am scris zeci de articole pe tema razboiului ruso-turc de aproape zece ani – printre care chiar un articol cu eventuala pozitionare a Romaniei inca din 2015 – actuala pandemie ofera noi elemente in perspectiva implinirii profetiei bine-stiute.

Avem asadar dorinta turcilor de a ocupa nordul Siriei din 2 motive: 1) riscul existential pus de kurzi – infiintarea Kurdistanului ca stat ar musca o treime din Turcia + un kurdistan in nordul Siriei este un prim pas catre un Kurdistan in sudul Turciei 2) ambitiile imperialiste ale dictatorului nebun Erdogan alimentate de incapacitatea poporului turc de a iesi din inturnericul nationalismelor stupide si al fanatismului religios care a erodat atractia fata de Uniunea Europeana si NATO transformand-o in disgratie mai la inceput si ura deplina si pe fata ulterior, pe masura ce capacitatile propagandistice ale lui Erdogan au crescut – rusii aducand si ei cu siguranta ceva know-how aici.

Pe de alta parte avem ambitia lui Putin de a nu pierde Siria si de a-l ajuta pe Assad. Rusii au in sange, ca un animal salbatic, instinctul de a fructifica orice oportunitate. Iar turcii par acum un cerb ranit bun de vanat. Desi Siria nu prea prezinta pentru ei niciun interes, asa cum nu prezinta pentru americani, Putin se ambitioneaza sa mentina relatia cu Assad si sa creada ca face mare branza geostrategica din prezenta in Orientul Mijlociu si prin urmare pune probleme turcilor. Frecusul rusilor cu turcii, cu intreaga evolutie de la afisarile unei false prietenii si mancatul de inghetata impreuna al lui Erdogan cu Putin, de la vanzarea rachetelor, atentionarea lui Erdogan de lovitura de stat si altele pana la imposibilitatea unei paci in Siria, acest frecus cum ii zic eu, nu este altceva decat o lesa cu care Putin il plimba pe Erdogan in sus si in jos, permitandu-i sa latre, dar nelasandu-l sa se plimbe de capul lui. Erdogan are voie sa isi faca bariera de 10km in sud, are voie sa ii macelareasca pe kurzi, dar trebuie sa se dea inapoi cand armata siriana este gata de contraofesinva.

Putin l-a rupt pe Erdogan de SUA si de europeni si desi Turcia era aramata #2 in NATO, dupa achizitia rachetelor rusesti cu greu va reusi sa isi recupereze pozitia. Iar dupa operatiunile militare in Siria, cu greu mai poate pretinde ajutorul celorlalte state in caz de nevoie, deoarece Erdogan s-a cam jucat cu focul de capul lui si a pus baza pe prietenia cu Putin, ignorand avertismentele americanilor care au mers chiar pana la discutarea in congres a unei eventuale usuiri a Turciei din NATO. Cum spuneam insa si acum vreo 10 ani, orice tratat este doar o hartie in esenta, interesele de moment primeaza oricand mai mult decat textele scrise in acel tratat.

Directia pe care o va lua acest incident o vom vedea maine: cum va fi prezentat este un prim indiciu. Daca turcii o sa dea vina pe armata siriana, nu au de gand sa escaladeze, daca dau vina pe rusi, inseamna ca au deja incurajarea si promisiunile americanilor. Dar oare americanii se vor tine de cuvant daca pana mai ieri turcii i-au flituit si Erdogan a ajuns pana acolo incat sa sugereze ca americani ar cam trebui sa isi plimbe nuclearele de la Incirlik? Sau pot sa uite americanii umilinta din zilele loviturii de stat cand turcii tot amenintau ca armata turca nu mai poate asigura securitatea acestora din cauza furiei poporului?

Trump, oricat de prietenos s-a aratat fata de Erdogan, este clar ca nu-l sufera pentru ca s-a dat cu rusii, cumpara armament rusesc, isi face de cap, etc. Trump le-a cerut irakienilor taxe pentru protectie cand acestia maraiau ca i-ar cam trimite acasa. Cum credeti ca i-a fost lui Trump cand Erdogan ameninta ca americanii cam trebuie sa isi ia nuclearele acasa? Evident, nu a putut atunci sa il injure prea mult pe Erdogan si public nu l-a terfelit cum a terfelit-o pe Merkel care nu vroia sa dea 2% din PIB pentru armata.

Sa zicem ca se lasa cu conflicte si cu mai multe escaladari intre rusi si turci. Credeti ca lui Trump o sa ii pese de turci? O sa trimita Trump soldati in Siria ca sa ii apere pe turci dupa ce astia l-au ignorat total si aproape au fugarit soldatii americani cand au facut acel “buffer” de 15 km in Kurdistanul sirian? Mai ales acum, cand Trump are nevoie de soldati acasa pentru a tine sub control carantina cand o sa fie cazul – se va hazarda Trump sa intre in razboi cu Rusia doar pentru a-l apara pe Erdogan? Cu siguranta nu!

Lucruri care pareau imposibile acum 3-4 luni, sunt acum foarte posibile, itele profetiei se dezleaga una cate una. Maine vom stii mai clar desi abia dupa ce se va clarifica situatia cu Idlib-ul putem trage o concluzie cine cedeaza.

1 2 3 4 10