PSD si Schengen

In primul rand as dori sa clarific o confuzie creata in randul opozantilor PSD: PSD-ul nu ne vrea afara din UE. PSD vrea o dictatura a la Orban sau a la Erdogan dar in interiorul UE care sa mentina conducta fondurilor UE pentru a nu destabiliza economia, care sa mentina creditarea ieftina pentru a nu destabiliza emiterea de obligatiuni si cresterea pe deficit, pentru a mentine super-salariile europarlamentarilor care ajuta enorm partidul sa motiveze contribuitorii locali la succesul in alegeri prin trimiterea lor la Bruxelles si angajarea unei intregi camarile in mod legal pe bani frumosi europeni. E vremea de o mica paranteza acum pentru a raspunde la intrebarea cat castiga un europarlamentar?
Am citit recent un articol in revista Lumea care m-a cam ingrozit si m-a facut sa regret ca pana acum nu am ajuns inca Europarlamentar. Recomand tuturor tinerilor care nu au principii: intrati in PSD, faceti tot ce vi se cere, pupati orice fund, pentru ca daca veti ajunge europarlamentar, v-a pus Dumnezeu mana in cap. Iata un articol online care detaliaza putin veniturile acestor paraziti inutili. Nu stiu daca mai exista in lumea asta un loc de munca unde doar daca semnezi condica primesti un bonus de 300E. Pe langa salarii, pe langa diurna pentru cazare, pe langa diurna de transport, pe langa banii pentru angajarea de consilieri etc. Sumele sunt imense si responsabilitatea este zero deoarece niciun meltean nu are habar ce fac aia acolo si nici nu ii intereseaza. Cel mai nasol lucru care s-a intamplat pana acum vreunui parlamentar este sa fie atat de prost incat sa fie filat de vreun reportar mai smecher de prin vest cum i s-a intamplat pesedistului Adrian Severin sau sa fie prins pocind vreo limba straina sau facand gafe majore cum s-a intamplat fetei lui Basescu sau Olgutei, dar astea sunt doar mici incidente care de fapt in randul prostimii din bazinul specific cresc notorietatea: “Uite ba asta stie sa vorbeasca in limbi straine. Desteapta femeie! De ce-or rade astia de ea?”
Asadar, UE ideala pentru PSD este o UE care te lasa in tainele tale de micro-dictatura balcanica unde lucrurile merg si-asa dar iti da in continuare bani si te tine la adapost. Culmea este ca si europenilor le convine, altfel nu ar fi fost atat de pasivi pana cum cum au fost cu Ungaria. UE are alte probleme si fiecare tara in parte isi urmareste interesele. Este dezamagitoare iluzia filo-europenilor care cred ca exista valori europene, ca exista un fel de a fi european blah-blah si se amagesc ca prin simpla apartenenta se poate intampla ceva cata vreme nu se schimba mentalitatea oamenilor.
Nu vreau s-o lungesc prea mult pe tema asta, pentru ca in principal vreau sa clarific de ce europenii au dreptate sa nu ne primeasca in Schengen si nu o fac doar din interese cum ii suspecteaza unii. De atlfel, discursul cu accentuarea problemei de aderare la Schengen pare sa fi pornit din laboratoarele de propaganda ale partidului unde baietii au inteles ca capsunarilor le cam displace sa stea la coada cand intra in tara la vama si prin urmare, ar putea sa mai stranga ceva voturi de-aici daca arata cu degetul inspre europeni, incercand sa contracareze cu acest vector anti-european implicarea UE in legile justitiei. Altfel spus, pe scurt Dragnea cere romanilor sa accepte furtul deoarece oricum europenii ne fura pentru ca nu ne accepta in Schengen.
Zic ca europenii au dreptate sa nu ne accepte in Schengen deoarece noi nu suntem pregatiti si daca suntem sinceri, orice roman stie asta pentru ca fiecare are povesti cu mica sau marea coruptie care daca se practica la primarie, la spital sau la vreo companie de stat, cu siguranta se poate practica si la vama. Prin urmare, teroristii chiar pot sa intre prin Romania, noi impreuna cu bulgarii fiind veriga slaba. Cea mai clara dovada este evadarea lui Ghita in timpul guvernarii PSD: pazit de politai care trebuiau sa-l urmareasca 24 de ori din 24, Ghita a fugit. Consecinte? Niciuna, niciun politai nu a fost pedepsti, niciun sef de-al politiei decapitat, iar ministrul nici macar nu a zis: am gresit, luam masuri. Dupa ce ca a fugit, desi e membra UE si ar fi putut pune presiune asupra Serbiei care are dorinta de a se integra in UE, guvernantii nostri nu fac niciun demers pentru aducerea lui Ghita in tara. Iata de ce europenii au dreptate sa nu ne primeasca in Schengen si nu o fac doar din interese.
Ca veni vorba de interese, tare as vrea si eu sa-mi explice vreun conspirationist ce interese au tarile europene sa nu ne primeasca in Schengen? Le-ar strica lor daca firmele din vest ar putea sa-si transporte marfa mai repede si mai eficient in restul UE? Nici vorba! Schengen a ajutat imens europa de vest si extinderea cat mai spre vest nu ar face decat sa ajute si mai mult companiile din vest. Cine are i se va da si cine nu are i se va lua: orice avantaj care este egalizator, sporeste avantajul celui care este deja pe o pozitie dominanta. Prin urmare chiar daca de Schengen ar beneficia si companiile romanesti, principalele beneficiare ar fi tot companiile straine care produc aici si vand afara.

De ce creșterea ROBOR-ului nu este deloc o revenire la normal

Culmea ignorantei: Isarescu doreste sa ne convinga ca nu trebuie sa ne revoltam de cresterea ROBOR-ului ci sa ne multumim ca pana acum am platit mai putin, ca rata a fost mai mica.

Deci recordul la care vă referiți e un ROBOR mic. Și chiar dacă mă considerați cinic, se poate spune și așa: nu că o să dau cu 100 de lei în plus, ci că rata precedentă a fost cu 100 de lei mai mică decât un anumit normal”. (Sursa: Digi24)

Ignoranta lui Isarescu cu privire la psihologia finantelor dar si la termodinamica sistemelor este extrem de iritanta din nenumarate motive. In primul rand este una aroganta si gratuita venita de pe o pozitie de autoritate. Isarescu nu a fost amenintat cu pistolul ca sa faca declaratia si putea sa se abtina. Pe de alta parte, flitul tras platitorilor de rate care sunt acum speriati ca soriceii gandindu-se la 2008, este unul nesimtit deoarece Isarescu nu poate in niciun caz sa garanteze ca ROBOR-ul va ramane la 3% si ca nu cumva trendul de crestere o sa se mentina.

Sunt nenumarate laturi din care putem privi declaratia asta si o putem taxa, ea fiind in primul rand una lipsita total de profesionism: un guvernator de banca nu se apuca sa prezinte ROBOR-ul ca pe niste cartofi la piata si sa explice clientului ca daca acum e pretul mai mare, sa se bucure ca ieri a fost mai ieftin si sa nu gandeasca ca da mai mult cu 2 lei pe kilogram azi ci ca a dat ieri mai putin cu 2 lei. Ce va spune negustorul maine cand va creste din nou pretul si clientul va plati cu 3 lei mai mult? Aceeasi gargara?

Evident ca ROBOR-ul este nefiresc de scazut si evident ca traim vremuri funny din punct de vedere al finantelor, in sensul ca traim intr-un mega-experiment cu consecinte fatale de care toate lumea e sigura cu privire la riscuri publicul necunoscator este invitat sa se linisteasca si sa se incadreze intr-un consens fals al meta-realitatilor: acela ca statele, bancile centrale, marile banci, organizatiile internationale financiare stiu ele ce fac si noi suntem mici si prosti si nu trebuie sa ne ingrijoram.

Nu il acuz pe Isarescu ca nu promoveaza un discurs mai clar si mai simplu conform unei realitati care nu poate fi negata: ROBOR-ul fluctueaza si cursul fluctueaza si banca nationala isi asuma o politica care nu poate fi explicata, prin urmare ciocu mic la declaratii si mai bine mai scurtati propaganda ca oricum lumea nu poate fi calmata cu panadoale de proasta calitate produse din praf de creta si fara nicio substanta utila in ele.

Il acuz pe Isarescu (pe langa faptul ca BNR nu are o viziune capitalista si progresista integra si coerenta) ca intra in declaratii politicianiste ieftine de fiecare data cand se simte aratat cu degetul si i se cer explicatii cu privire la curs sau la dobanzi. Din pacate, ziaristii nu au IQ-ul necesar ca sa il intrebe de operatiunile de REPO din anii 2009-2010 si cei care au urmat prin care BNR a finantat efectiv pe banii nostri bancile, oferindu-le (din motive de …. “stabilitate”) credite ieftine si nelasandu-le pe niciuna sa aiba vreun stres prea mare ca nu cumva sa se destabilizeze sistemul. Altfel spus, BNR a pus umarul la construirea unui sistem bancar putred, fals, corupt (in sensul ca unii au acces mai usor ca altii la creditare), ineficient si care constituie un risc imens pentru o viitoare criza ca sa nu mai zicem de faptul ca franeaza trecerea Romaniei la o economie de piata reala. Cata vreme banul nu are un pret corect ci pretul banului este dictat de tovarasii de la BNR care din cand in cand mai fac sedinte cu guvernele si le mai explica cum pot sa acceseze creditare ieftina, Romania nu va putea sa devina o tara capitalista nici macar daca prin absurd presupunand, am scapa de ciuma rosie si am avea un guvern capitalist pur-sange si decis sa inceapa reformele structurale pentru trecerea la capitalism. Dupa ce ca oricum avem o locomotiva defecte, trenul nostru mai este si franat de banca nationala care intra in jocul politicianist, plimba cursul si dobanzile dupa cum le trece prin cap tovarasilor de la BNR, ascund praful sub pres, trateaza pe cei mai mizeri camatari cu gulere albe cu cea mai mare delicatete si tandrete si – suspiciune personala – spera ca pompand in gogoasa Transilvania liposuctia de pe celelalte cadavre umblatoare ce sunt bancile romanesti actuale, va reusi sa mai diminueze din riscurile de colaps bancar la urmatoarea furtuna care sta sa inceapa.

Cu privire la ROBOR as dori sa subliniez care este de fapt adevarata problema. Problema cea mai mare nu e ca cei care au credite mai vechi si au inceput sau trecut printr-un ROBOR mai mare platesc acum cu 100 mai mult (sau cum zice Mugurel, plateau inainte cu 100 lei mai putin). Problema e cei care au laut credite in perioada extrem de anormala (dar cu toate acestea permisa de BNR) in care dobanda la leu era aproape de zero si in ciuda acestei anomalii (relativ constrangatoare sa zicem), conditiile de creditare nu erau ajustate deloc in sensul de a constrange creditarea in vreun fel, maximul de masuri pe care l-a luat BNR fiind sa faca un gest cvasi-irelevant pe ici pe colo, pe langa clasicele declaratii de “tras semnale”. Aceia care au luat credite maxime cu acoperire minima in perioada de ROBOR minimal, mai ales cei care au luat acele credite imobiliare cu dobanda variabila o sa fie adevarata problema. Din ce stiu eu, Prima casa se putea lua intr-o perioada cu avans de 10%, cu garantii minime, conditii laxe si cu dobanzi infime. De aceea cred ca adevaratii reporteri care au 2-3 neuroni, vor fi mai degraba cu ochii pe rata creditelor neperformante decat pe ROBOR …

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

NB

Din punct de vedere psihologic este de la sine inteles ca trecerea de la bine la rau produce o stare de disconfort si nemultumire care nu poate fi explicata prin trecutul glorios. Adica nu poti spune unui bolnav: bucura-te ca inainte ai fost sanatos. Cam asta face Isarescu: incearca sa convinga pe cei care au acum o sula infipta undeva ca inainte stateau linistiti pe banca si ca acesta e normalul, sau apropiat de normal.

In plus, daca doar ROBOR-ul era problema, poate Isarescu isi putea permite aceasta declaratie riscanta (in sensul de a supara oamenii) pentru a transmite un mesaj de cvasi-educatie financiara si pentru a le calma temerile ca cresterea se va opri aici si nu va fi nevoie ca oamenii sa plateasca cu 1000 mai mult la rate nu doar cu 100. Pe langa ROBOR avem insa cursul si inflatia, ca sa nu mai zicem de faptul ca adevarata temere a oamenilor este ca cresterea ROBOR-ului nu se va opri aici. Nu cei 100 in plus sunt problema, desi sunt oameni pentru care si asta e o problema – dar sa zicem ca acelora asa le trebuie daca o crestere cu 2-3% a dobanzii ii afecteaza si nu si-au facut calculele cum trebuie. Problema e daca luna urmatoare vor fi 200 in plus si tot asa mai departe.

Din declaratia lui Isarescu mai putem intelege ca el considera ca deja ROBOR-ul se afla la un anume normal: “rata precedentă a fost cu 100 de lei mai mică decât un anumit normal”. Constient sau inconstient Isarescu se hazardeaza aici: de unde stie el care e acel normal pentru ROBOR cand vremurile sunt cum sunt? Poate el garanta asta? Vrea sa o faca. Poate i-a scapat si poate s-a referit la un normal “temporar”, ca daca ne uitam pe istoricul relativ recent, prin 2011, ROBOR se invartea in jur de 6%, mai mult decat dublul “normalului actual”. Deci care e normalul, ca asa cum 2.7% poate fi numit normal fata de 0.75 din 2016, tot asa poate si 6% la vara il va numi “anumit normal” comparativ cu ROBOR-ul actual de ~2.7%.

Cresterea dolarului va produce explozia inflatiei pe leu

As Powell explained, speaking at a conference sponsored by the IMF and Swiss National Bank in Zurich, the Fed’s gradual push towards higher interest rates shouldn’t be blamed for any roiling of emerging market economies – which are well placed to navigate the tightening of U.S. monetary policy. In other words, with the Fed’s monetary policy painfully transparent, Powell’s message to EM’s was simple: “you’re on your own.” (sursa Zerohedge)

Daca Romania nu prea apare deloc pe harta investitorilor ( a se vedea rusinoasa cifra a investitiilor directe – poate cel mai clar indicator al “performantelor” programului economic), mandria noastra mioritica ar fi ranita daca am fi inclusi in tarile din lumea a 3-a, prin urmare sa zicem ca Romania este o economie emergenta.

Daca ne uitam in criza anterioara [1] efectele asupra Romaniei au fost similare cu cele asupra tarilor emergente: crashul sistemului bancar, caderea monedei, explozia dobanzilor, fuga capitalului, venirea FMI-ului si chiar default-uri partiale la datoria suverana (cum a fost Grecia).

Este intr-un fel logic ca SUA sa nu se ingijoreze de efectele asupra economiilor partenerilor deoarece mai nou SUA nu mai e interesata deloc de parteneri, Trump certandu-se cu toti. Ca fapt divers, militar SUA nu prea mai are aliati de nadejde decat pe Norvegia, Marea Britanie si Romania, singurele tari dispuse sa mai lupte in razboaiele Imperiului.

Cresterea dobanzii la dolari, chiar daca Draghi nu poate sa mareasca inca, va produce o intoarcere a dolarilor din tarile emergente care ofereau randamente mai mari. Este o ecuatie risc-profit a carei solutie este deja cunoscuta si a carei consecinte sunt deja in desfasurare. Deocamdata pe ici, pe colo. Iata cateva exemple:

Argentina: Argentina seeks IMF loan to rescue peso from downward slide President Macri says it would help country ‘avoid a crisis like the ones we have faced before’

Brazilia: Brazil’s weaker currency suggests fading of carry trade appeal – ca fapt divers, Brazilia a scapat deja de socialisti si cu toate acestea, in ciuda intoarcerii carmei, efectele devastatoare ale socialismului abia au inceput sa curga

Turcia: Turkish lira plummets to record lows against dollar after Trump’s move

Colac peste pupaza, dupa ce ca dolarul creste si Powell ne ignora, est-europenii mai avem si taieri de buget: Eastern European currencies’ attempt to rebound from this week’s losses floundered as the European Commission submitted a proposal to cut funding to the countries in the bloc’s new budget period.

Dar noi il avem pe Isarescu ar putea spune naivii. Mai avem si PSD, un partid cu multi specialisti care ne-au adus crestere economica, ar putea spune alti naivi. Iata ca cifrele arata excelent: crestere de PIB, moneda stabila, ROBORul macane el nitzel dar poate isi revine etc.

Dupa cum am mai explicat, gogoasa ca ceva trebuie sa crape – ori cursul, ori dobanzile – sunt panadolul pe care incearca Isarescu sa il administreze deponentilor in banci care daca ar trece macar 25% dintre ei pe euro ar produce un soc peste puterile lui Isarescu de a-l atenua prin orice crestere de dobanda, caci cand intra frica in os …

Ziceam deci intr-un articol mai vechi ca daca pica cursul, vor creste si dobanzile si viceversa. Ineficienta si dezechilibrele, toate metehnele amanarii restructurarii economiei si a adoptiei unei economii de piata se vor vedea inevitabil clar si dureros in curand. Ce nu am zis este insa ca pe langa astea doua vom avea si o inflatie mult mai puternica. Daca inflatia actuala este endogena, cresterea dolarului va produce de asemenea o inflatie pe dolar care pe noi ne va afecta mai ales la pompa, care pompa inseamna cam 50% din cosul nostru zilnic, daca includem toate cele dependente de ea. Da, guvernul mai poate taia din accize dar asta va insemna scaderea veniturilor bugetare si alte belele.

Belele vor fi, dilema e peste cine vor veni mai intai si peste cine vor veni mai puternic. In niciun caz pe cei care au offshore-uri si proprietati in Madagascar, Brazilia, Cipru etc.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

[1] criza noua este dupa parerea mea doar continuarea crizei anterioare care nu a fost rezolvata si ale carei probleme au fost doar pasate in viitor; fiind insa dificil sa explic de fiecare data de ce cred asta si de ce este de fapt asa si cum mai tot omul crede ca ne asteapta o noua criza, nu am decat sa ma adaptez si eu si sa folosesc expresia criza noua (sau actuala) desi evident ca vechea criza nu a trecut niciodata, precum un bolnav de cancer in faza terminala nu se mai vindeca ci are doar momente de diminuare a efectelor bolii si relativa stabilitate

Explozia deficitelor: deraierea controlata de la Euro

Isarescu s-a intalnit cu Dragnea si cu Valcov ca sa ii asigure ca o sa fie baiat cuminte si ca va tine cursul sub control. De mai multe ori, Isarescu a atentionat ca ceva trebuie sa crape la plocoanele oferite de partidul unic boporului: fie cursul, fie dobanzile.

Asta se poate insa intampla doar daca macaroana creditelor este taiata. Care credite? Ale statului, bineinteles: ministere, prefecturi, primarii, companii de stat, toate au nevoie de credite pentru ca programul de guvernare PSD este in esenta un dezmat pe credit.

Cata vreme creditele curg, nimic prea rau nu se poate intampla. Da, poate vor creste dobanzile nitel, pentru ca bancherii sunt lacomi si vor si ei marje de profit direct proportionale cu maririle salariilor la stat sau macar cu inflatia. De la cresterea dobanzilor pana la o criza este insa cale lunga, determinata mai ales de accesul pe pietele financiare internationale.

Ce se intampla in Romania acum, nu este nimic nou in balcani. Grecia a avut parte de un dezmat la cu totul alta scara in anii 2000 cand a aderat la euro. Ungaria a avut parte de el in anii 90 cand tovarasii de-acolo au invitat bancherii austrieci sa cumpere tot ce se putea in schimbul creditarii. Niciodata o tara din est nu va avea puterea sa aiba o strategie economica si o dezvoltare ca la carte, cum invata teoria economica, mai precis sustenabila, cum au de exemplu nemtii sau elvetienii, deoarece daca esticii ar avea populatii care sa gandeasca, vesticii ar emigra ei in est si nu invers.

Bineinteles asta nu iarta cu nimic situatia si daca sminteala trebuie sa vina, vai de cei prin care vine sminteala. Comparativ cu situatia actuala mi se pare interesant o paralela istorica poate putin deplasata, dar as dori sa o subliniez. Stefan cel Mare in relatiile cu marile puteri a ales independenta desi plata unui bir l-ar fi pus pe el personal intr-o situatie mult mai linistita si fara bataie de cap. In loc de zeci de razboaie cu turcii si cu altii, Stefan putea linistit sa plateasca birul si sa ramana conducator – pentru ca puternic si descurcaret in ale politicii era oricum, iar placut poporului se putea face si ca un domnitor “impaciuitor” cu turcii daca s-a putut face din postura de opozant al turcilor. Alegerea lui a fost insa una de strategie, Stefan avea viziunea unei tari independente, puternice si avea viziunea unui popor liber, independent si prosper. Acelasi lucru se intampla in ziua de astazi cu creditul: am putea alege sa nu ne dezvoltam pe credit si sa fim liberi si indepententi, punand boaba langa boaba la o crestere si la o prosperitate a copiilor si stramosilor nostri sau putem sa facem expunere maxima la credit, sa ne aruncam in carduri si in datorii cat cuprinde, lasand problema in spatele copiilor. Romanii de astazi au ales sa lase copiilor problema datoriei, desi la cata volatilitate este in zilele noastre, nu este deloc exclus ca tocmai cand ajung ei la pensie sa vina noi taieri de 25-30% ale pensiilor sau mai mari cum au fost in Grecia.

Ce vreau insa sa zic legat de deraierea de la Euro. Pentru a ne mentine in programul de aderare la euro, trebuie pastrat un deficit acceptabil (3% zic ei). Este clar ca Isarescu (ca si orice angajat al BNR) nu poate fi de acord cu trecerea la EURO insa nu o poate face public. Sa ne gandim putin: actual BNR este stat in stat: profituri, prime si alte de-astea, la discretie. Nimeni nu poate dicta BNR ce salarii poate da, ce prime poate da, pe cine poate angaja etc. Stat in stat la prime, stat in stat la delegatii, la protocoale, la angajari etc. Bineinteles, si din punct de vedere patriotic este logic ca un patriot nu poate fi pentru lepadarea de moneda proprie. Dar nu doar patriotii ci si economistii cu 2 neuroni pot realiza ca nu e un moment prea optim de trecere la o moneda toxica cum este EURO. Dupa mine, daca eu as avea puterea, as face trecerea la dolar: Romania sa nu mai poata tipari moneda si toate preturile, toate salariile sa fie in dolar. E mult mai cinstit si mai corect asa. Economia ar fi mult mai stabila si mai solida daca am trece la dolar.

Pacea facuta de Isarescu cu Dragnea este de fapt o strategie pe termen mediu/lung de deraiere de la EURO. Isarescu isi face treaba (in viziunea lui) tragand semnale de alarme si lasa deficitele sa creasca ca sa nu fie vina lui pentru neaderare. De altfel, daca nu ma insel eu, noi deja cam indeplinisem conditile de trecere dar altele au fost piedicile. Pacat! Speram ca PSD-ul macar sa ramana in istorie cu detronarea regelui neincoronat si de neclintiti al Romaniei care domneste mai mult decat Ceausescu. Sa ne rugam insa in continuare sa le suceasca Dumnezeu mintile si sa se certe intre ei. Macar Isarescu sa pice daca ciuma rosie oricum are un viitor stralucit in RSR. Haosul creativ care va urma detronarii regelui poate fi cenusa din care putem renaste peste 10-20 de ani.

De ce parte va fi Romania in cazul unui razboi Turcia-Grecia?

Turcia se afla deja in razboi in Siria, luptand direct impotriva kurzilor si mai putin direct impotriva rusilor, americanilor si a lui Assad. Scopul Turciei declarat este lupta impotriva teroristilor. Nu i-a luat mult lui Erdogan sa foloseasca aceeasi gogoasa de marketing pe care americanii o servesc lumii intregi inca din 2001. Scopul declarat mai putin vocal este refacerea Imperiului Otoman – atat spre nord cat si spre sud.

Frecusurile recente intre Grecia si Turcia pot oricand declansa un razboi. Desi ambele state sunt inca membre in NATO, am explicat in mai multe articole de ce NATO nu mai exista iar Turcia nu mai este de facto membru in NATO. Asa cum nimeni nu mai are vreo speranta ca Erdogan se va schimba peste noapte si va alinia la cerintele europenilor, desi discutiile UE-Turcia continua – in zadar, dar continua – tot asa nimeni nu mai are vreo speranta ca Turcia va lupta alaturi de SUA intr-un eventual razboi impotriva Rusiei. Dar ce zic eu?! Nici macar participarea Germaniei la un asemenea razboi nu este indeajuns de clara. A se vedea in acest sens abtinerea deloc intamplatoare a nemtilor de la recentele atacuri asupra Siriei (Italia de asemenea s-a abtinut) si declaratiile recente ale presedintelui neamt in favoarea rusilor [1].

In continuare as face o scurta prezentare a situatiei recente pentru a avea o imagine cat mai clara asupra riscului unui razboi turco-grec.

Incalcarile spatiului aerian: turcii au marit numarul de incalcari ale spatiului aerian grec; multitudinea insulelor disputate si granita dificila sunt un motiv pentru care spatiul aerian grec poate fi usor incalcat de turci, apararea deplina a acestuia fiind imposibila; stim ca Grecia a mostenit dupa impartealea din razboaiele anterioare nenumarate insule care geografic sunt mai apropiate de Turcia asiatica; poate unui scolar care nu stie istorie, aceasta i se pare ciudat, insa celor care stiu istorie li se pare ciudat ca turcilor li s-a dat atat de mult la imparteala din primul razboi mondial, ei fiind pierzatori; de altfel, bulgarii au si ei o mare parte din vina din cauza lacomiei lor, dar aici intram in altele si e treaba lui Junker sa ne aminteasca ca un razboi in Balcani poate izbucni oricand.

Grecii au tolerat la inceput aceste incalcari, mai ales la apelul americanilor care si-asa au probleme sa se inteleaga cu turcii cu privire la Siria, daramite sa le mai ceara si sa stea cuminti la granita cu grecii; evident, la fiecare provocare a turcilor, grecii trebuie sa raspunda prin trimiterea de avioane in zona, ca doar nu o sa raspunda cum au facut turcii cu avionul rus pe care l-au dat jos cand a intrat 2 minute peste o fasie de cativa kilometri din spatiul aerian turc; mai nou insa, grecii raspund la absolut orice provocare, mai ales dupa retorica si amenintarile politicienilor turci despre care am mai tratat intr-un articol din Februarie; astfel de declaratii sunt insa extrem de dese si nu le mai urmaresc.

De departe, cel mai important incident este capturarea de catre turci a unui soldat greci care a trecut granita la turci din greseala in timpul unei furtuni. Pana acum, nici europenii nu au reusit sa ii convinga pe turci sa il dea inapoi, acestia aducand motive hilare: ca nu il pot judeca deoarece soldatul nu are o adresa in Turcia ca sa il cheme in judecata. In plus, cererilor europenilor si ale grecilor turcii le raspund ca inca investigheaza incidentul. Nu au insa ce sa investigheze de atatea luni, era furtuna si soldatul s-a ratacit. Nu e prima data cand se intampla asta de o parte sau de alta. Insa Turcia trimite semnale grecilor si turcii se umfla in pene. Sau poate doar se razbuna pentru ca grecii nu au vrut sa extradeze cativa fugari turci care au participat la complotul impotriva lui Erdogan.

Grecii de asemenea incep sa devina si ei nervosi, mai ales pe masura ce victimele din randul soldatilor incep sa creasca. Pe langa soldatul capturat de turci, grecii au mai pierdut un pilot care a murit acum cateva zile intr-un zbor de interceptare a unui avion turcesc care incalcase spatiul aerian al Greciei. Pe insula din apropierea locului unde s-a prabusit pilotul, cativa grecii au ridicat un steag in memoria pilotului. Insula nelocuita este revendicata de ambele tari, de unde turcii pretind ca i-au fortat pe greci sa dea jos steagul.

Provocarile continua pana la acolo incat avioane de lupta turcesti au provocat elicopterul in care se afla presedintele grec Tsipras in vizita marti pe insula Kastellorizo [2]. Avioanele turcesti au cerut pilotului elicopterului sa le prezinte ruta, iar acestia au anuntat aviatia greaca care a trimis doua avioane care i-au gonit pe turci. Intre timp insa navele de coasta turcesti au flancat cealalta coasta a insulei vizitate de Tsipras. Frecusuri dupa frecusuri, focuri de avertisment, manevre si amenintari.

“Grecia nu ameninta pe nimeni (adica pe turci) dar nu ii este frica de nimeni (adica de turci), de asemenea ,” a declarat Tsipras, adaugand ca “nu vom ceda nicio mana de pamant”. “Vreau sa trimit un mesaj de cooperare si coexistenta pasnica dar de asemenea, de determinare” – conform Ekathimerini. Frecusuri au fost si vor mai fi vor spune optimistii.

Scanteia se poate aprinde oricand, fie din accident fie provocata. Turcii nu ar fi amplificat provocarile daca nu ar vrea sa fructifice momentul de slabiciune al grecilor care au ajuns paria Europei.

Sa vedem insa in continuare ce variante are Romania in cazul unui razboi greco-turc. Din start, neutralitatea este clar o iluzie. Nici macar NATO nu va putea sa calmeze cele doua parti, comandantul NATO (care arata ca un pacalici) aflat in vizita in Turcia declarand chiar ieri ca tensiunile greco-turce nu sunt o chestiune pentru NATO (cf Ekathimerini). Cu siguranta NATO are alte prioritati cum ar fi lupta cu teroristii din Afganistan si nu pacea si linistea cetatenilor tarilor membre, de aceea Stoltenberg a fost rezervat si aparent dezinteresat in detensionarea conflictului.

Pozitionarea Romaniei, dupa parerea mea, oricat de turbati ar fi conducatorii temporari, nu poate fi alta decat de partea Greciei, mai ale avant in vedere problemele pe care Turcia le pune americanilor in Siria si imaginea negativa pe care turcii au reusit sa si-o fabrice in ultimul timp in randul NATO atat prin traseul antidemocratic si progromul impotriva opozitiei din interior cat si prin actiunea din Siria in sfidarea Imperiului la care merita amintita si opozitia fata de prospectiunile companiiilor italiene din jurul Ciprului fata de care Turcia emite pretentii.

Mentinerea neutralitatii in viitorul razboi greco-turc, desi ar fi avantajoasa, cu siguranta ar fi greu de pastrat, avand in vedere prezenta bazelor americane pe teritoriul nostru. Cu siguranta Imperiul nu va rezista si va incerca eliminarea lui Erdogan in cazul unui razboi cu grecii, indiferent de casus beli. Este chiar de mirare de fapt, cum de americanii nu au folosit niciun false flag pana acum pe acest front pentru a-i provoca pe turci. Poate ca tocmai independenta fata de Imperiu si fermitatea grecilor ar fi o explicatie, grecii bazandu-se pe capacitatile proprii deocamdata si nefacand apel la NATO pana acum desi tehnic erau indreptatiti.

Neavand capacitati insa, Romania nu va putea contribui mult la razboi. Poate ceva avioane, poate ceva armament trimis grecilor si de ce nu cateva mii de soldati care vor apara probabil granita de sud a Bulgariei pentru a garanta ca acestora nu le vor trece prin cap alte prostii ca in vremea razboiului balcanic cand numai mandria bulgarilor a taiat avantul anti-otoman al fostelor pasalacuri.

Marele semn de intrebare in acest razboi va fi Rusia. Ca tara ortodoxa si cu puternice legaturi cu grecii, de departe Rusia se va plasa de partea Greciei. Jucatori de sah profesionisti, rusi nu se lasa amagiti de duplicitatea turcilor care doar acum o saptamana au salutat atacul americanilor asupra sirienilor. Poate razboiul cu grecii ar fi chiar o oportunitate nesperata pentru rusi de a avansa inspre sud si de a castiga doi iepuri dintr-o lovitura: Turcia prin ocupare si Grecia prin alianta.

Sa nu ne imaginam ca americanii sau europenii au capacitatea sau interesul sa apere Grecia in cazul unui razboi cu turcii. “Salvarea” financiara a grecilor, chiar daca nu l-a costat nimic pe europeanul de rand, s-a facut dupa lungi si grele tergivesari si oricum cu greu o putem declara salvare, mai degraba o putem numi aruncarea unui os. Greci au ros insa destule oase ale europenilor incat sa fie tentati de un alt protector si Putin daca va fi nevoie, nu va refuza o asemenea oportunitate care ii va oferi sansa nu doar sa dea o lovitura importanta blocului NATO dar si sa avanseze pana in coasta europenilor si sa faca din Marea Neagra un lac rusesc, un vis mai vechi de-al lor.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

NOTE

[1] German President Worried About West-Russia ‘Alienation,’ Calls For Dialogue

Distrugerea fabricilor de armament chimic nu constituie atac chimic?

Atatea analize, atatea comentarii si totusi nimeni – nici macar propaganda rusa – pana la Paul Craig Roberts nu a subliniat un mic amanunt important: daca SUA si vasalii pretind ca au distrus niste fabrici si depozite de arme chimice, asta nu constituie atac cu arme chimice? Sau armele americane sunt atat de destepte incat au distrus depozitele de substante chimice si au neutralizat si norii ucigasi de gaze care urmau sa se elibereze in atmosfera in urma atacurilor?

Oficialii americani si prestitutele (prostituatii din presa – n.tr.) ne spun ca atacul ilecal al SUA asupra Siriei a distrus locatii unde erau stocate arme chimice si unde se producea clorina si gaz sarin. Daca asta e adevarat, nu inseamna ca un nor chimic ucigas rezultat din atacuri ar fi ucis mai multi oameni decat presupusul atac chimic din Douma? Nu ar fi atunci atacul cu rachete al SUA identic cu un atac cu arme chimice si ar plasa SUA si vasalii sai in aceeas categorie in care Washingtonul ii plaseaza pe Assad si pe Putin? (sursa: Paul Craig Roberts)

Si argumentele continua in aceeasi directie. Comentand semnul de intrebare al lui P. C. Roberts, Zerohedge posteaza si doua imagini cu fotografii din satelit dinainte si dupa atac la un centru de cercetare din Siria distrus in atacuri :

INAINTE

INAINTE

DUPA

DUPA

La fel de interesant ca aceasta observatie, Zerohedge a publicat zilele trecute un articol cu istoricul recent al fake-news-urilor fabricate de guvernul SUA si/sau de “partenerii” lor din Siria pentru a starni emotie in randul publicului si pentru a creste rata aprobarii a intrarii mai puternice a SUA inca intr-un razboi pe langa toate cele pornite in ultimii ani tot pe baza unor minciuni: Irak, Afganistan, Libia, etc.

Cel mai amuzant dintre fake-uri este folosirea acestei fetite in 3 crize diferite:

Din ce in ce mai mult presa mainstream se dovedeste a fi fiara apocalipsei, cea care se inchina lui Satan si ca fiul al satanei, graieste doar minciuni si nu poate suporta nici cea mai mica picatura de adevar.

Asta se intampla atat in SUA, in vest cat si in Romania. Iata cum chiar un general britanic care a participat in razboi este cenzurat live la televiziune cand incepe sa puna sub semnul intrebarii irationalitatea unui atac cu arme chimice al lui Assad tocmai cand SUA a anuntat retragerea:

 

SUA ataca de fapt Rusia. Ce poate raspunde Putin?

Atacul asupra Siriei este de fapt un atac asupra Rusiei. Rusia a fost invitata de Siria si are tratate legale pentru prezenta in Siria. Pe Trump nu il intereseaza ce face Assad iar atacul chimic nu are niciun sens, fiind clar o inscenare. Ce sens avea Assad sa provoace americanii dupa ce Trump a anuntat retragerea din Siria?

S-a implinit un an de la atacul anterior cand tinta atacului era de fapt presedintele chinez caruia Trump trebuia sa ii demonstreze ca e curajos nebun. Acelasi lucru se intampla acum cu Putin. Dupa un comportament inselator de pretinsa deschidere sau cel putin delimintare la sentimentul anti-rusesc din SUA, Trump a aratat ca Rusia / Putin nu sunt decat un asterisc si Trump e in stare sa faca orice ii trece prin cap, oriunde in lume.

Elefantul in camera in haosul geopolitic actual este de departe dezastrul economic-financiar care a urmat crizei din 2008 si care nu a fost rezolvat de tiparirea de bani care, dupa cum am explicat in sute de articole de pe acest blog, nu a fost rezolvata ci doar desfasurarea reala a consecintelor acestei crize a fost amanata in viitor.  De aceea SUA nu mai are timp si trebuie sa provoace un razboi pentru a evita o balcanizare a la grec prin dezindustrializare, cresterea deficitelor, caderea dolarului si mai ales cresterea datoriei.

Orice criza se termina cu un razboi iar criza actuala se va termina cu Al 3-lea Razboi Mondial. Bineinteles ca timeline-ul apocalisei este discutabil insa este cert ca SUA nu are alta alternativa decat folosirea ultimei resurse pe care o are: armata SUA. Si cum armata SUA a castigat ultimul razboi serios in Al 2-lea Razboi Mondial, pierzand toate razboaiele cu proxy-urile comunistilor (Koreea, Vietnam, Cuba, etc), adevarata putere a armatei SUA se afla in arsenalul nuclear si in eventualele arme secrete pe care le are (daca le are).

Caci portavioanele americane sunt deja sitting ducks este binecunoscut. Nu doar pretinsele rachete super-sonice anuntate de Putin le pun in probleme, dar chiar ultima generatie de rachete le poate face gauri si le poate scufunda. Este pur si simplu consecinta avansului tehnologic, portavioanele fiind arme utile acum 50 de ani sau impotriva unor tari care nu detin ultimele 2-3 generatii de rachete.

Atacul actual este un zgomot util lui Trump, avand in vedere scandalurile de acasa. Se potriveste bineinteles si cu doleantele lui Israel care vrea sa nu piarda ocazia sa ocupe o felie din Siria si Assad este sinugurl care ii opreste. De asemenea, se potriveste si cu interesele complexului militar care in ciuda “activitatii” intense din unii ani si in ciuda inflatiei bugetului pentru armata pe care a adus-o Trump, niciodata nu se va satura si va dori razboaie mai multe si productie de armament cat mai mare, poate chiar pana la declansarea razboiului nuclear. Probabil, ideal pentru complexul militar american este ca intreaga lume sa fie o Siria si SUA sa fie nevoita sa lupte pe toate fronturile. Poate doar atunci o sa se sature de contracte militare si bugete infinite.

Intorcandu-ne la raspunsul lui Putin, mare lucru din cele mentionate acum un an, nu am de spus. Iata ce ziceam atunci:

1) accentuarea “razboiului impotriva Isis”; sub stindardul lupte impotriva Isis, rusii pot sa lanseze si ei cateva misiuni similare de bombardare a turcmenilor si altor “opozanti” favorizati de americani; Putin ezita insa pentru a nu distruge din nou relatia cu Erdogan; strans cu usa, aceasta poate fi prima reactie;
2) “intoarcerea in Siria”; asa cum Putin a simulat o “retragere” din Siria (vezi articol tot asa Putin poate simula si o “intoarcere in Siria”;
3) inflamarea razboiului in Ucraina: Rusia poate raspunde prin implicarea directa in Ucraina, in regiunea Donet cu trupe sau lovituri, sub aceleasi pretexte ca americanii; un atac “chimic” sau ceva similar asupra populatiei pro-ruse din partea armatei Ucrainei, poate justifica interventia (sau interventii) “pedepsitoare” ale rusilor;
4) deschiderea de noi fronturi de expansiune a influentei rusesti (Transnistria, Georgia, de ce nu Yemen etc) pentru o “proiectie” accentuata a influentei rusesti in detrimentul “pierderii” din Siria; Rusia are imaginatie si poate da cel putin un sah;

Din start o sa subliniez ca rusii nu vor riposta impotriva americanilor, neavand posibilitatea sa miste un deget in ciuda arsenalului nuclear. Din fericire, Putin nu e nebun ca Trump si nu risca exterminarea omenirii pentru orgoliul propriu, avand destule alte mijloace de a se umfle in pene si fara sa apese pe butonul rosu.

Cu privire la punctul 1, mai am cateva articole in care avertizez ca Rusia va cauta mereu sa profite de orice slabiciune in frontul NATO si de departe in prezent cea mai mare slabiciune este Turcia lui Erdogan care jucandu-se cu fundul in doua barci, nu va dura mult pana cand va cadea in apa si se va ineca.

Turcii au salutat deja atacurile. Oare o sa ierte Putin lui Erdogan aceasta aroganta? Cu siguranta tratatele si prietenia Rusiei cu Turcia se vor termina aici si Putin va presa si mai mult in nordul Siriei impotriva turmenilor (etnici de nationalitate turca) in zonele unde armata turca lupta in prezent impotriva kurzilor. Putin va impinge la maxim frecusurile cu turcii si nu este exclus deloc un razboi cu Turcia. Bineinteles, Israelul este in aceeasi oala, insa stim ca Israelul este prioritatea principala pentru SUA, toate razboaie duse de SUA in ultimul timp fiind in jurul si impotriva dusmanilor lui Israel. In schimb, Erdgodan i-a calcat de multe ori pe coada pe americani, chiar punandu-i pe goana din unele orase din Siria unde americanii ii instalasera pe kurzi. Americanii au dat inapoi atunci insa nu vor uita prea curand, fiind nenumarate voci care cer excluderea Turciei din NATO (pentru ca americanii sa ii poata bombarda si pe turci in viitor).

Punctul 2 a fost deja implinit, desi nu avem ce sa mai zicem acum. Putin poate va aduce trupe pentru noile batali din nord, nefiind exclus nici macar aducerea de tancuri care il va turba pe Erdogan.

La punctul 3 avem ceva evolutii in sensul ca rusii sunt deja mobilizati la granita cu Ucraina fiind gata sa intervina in cazul inceperii razboiului. De fapt, semnul inceperii celui de-al 3-lea Razboi Mondial va fi probabil tocmai invadarea Ucrainei de catre Rusia. Insa Rusia nu are capacitati sa lupte pe mai multe fronturi, de unde si “linistea” din Ucraina, care nu e tocmai liniste decat in sensul ne-escaladarii si lipsei altor miscari. Ce alte miscari pot sa mai apara? De exemplu, Doneț poate fi alipit la Rusia, existand deja un referendum al populatiei insa Rusia evitand deocamdata aceasta miscare.

Spre deosebire de anul trecut, anul acesta avem deja activ razboiul tarifar SUA-China care este in desfasurare si care se va extinde in curand la razboi financiar. Aici bomba nucleara va fi renuntarea de catre China la achizitia de bonuri de trezorerie americane ceea ce poate da jos si mai mult cu dolarul. De altfel, chinezii deja au lovit destul de puternic in dolar si Trump a reusit cel putin in aceasta directie sa creeze un avantaj producatorilor americani – daca acestia ar exista sau ar putea sa reapara (putin probabil).

Prin urmare in locul punctului 4 de anul trecut, acum as adauga un razboi economic si mai intetit intre Rusia-China si SUA. Directia rusilor va fi probabil taierea completa a exporturilor de resurse vitale pentru americani (titan pentru Boeing, uraniu pentru industria nucleara, motoare pentru navele spatiale etc). Rusii au anuntat de altfel acum cateva zile ca trebuie sa raspunda la sanctiunile americanilor care ameninta chiar functionarea bancilor europene care fac afaceri cu Rusia. Recenta cresterea a bitcoinului si caderea francului elvetian sunt puse de unii pe transferul banilor rusilor din Elvetia care se tem de blocrea conturilor in bancile elvetiene care si-au cam pierdut renumele de suveranitate, siguranta si neutralitate.

La aceste puncte as mai adauga dotarea suplimentara cu armament a sirienilor de catre rusi care nu vor mai avea nicio retinere. Deja sirienii se lauda ca au dat jos cu majoritatea rachetelor si deocamdata asteptam sa se ridice praful ca sa vedem cat adevar este si cat de mult i-au ajutat rusii sa se pregateasca pentru acest atac, avand destul timp. De altfel, Siria este o ocazie unica pentru rusi de a-si testa armamentul impotriva americanilor, acest atac fiind cu siguranta un exercitiu de razboi extrem de util pentru rusi.

Trump ameninta Rusia pe Twitter

Iata tweet-ul lui Trump:

Si iata traducerea in romana:

Rusia a amenintat sa dea jos orice racheta lansata catre Siria. Pregateste-te, Rusia, deoarece o sa inceapa sa vina, frumoase si noi si “destepte”! Nu ar fi trebuit sa iti faci prieten dintr-un Animal-care-ucide-cu-gaze care isi omoara propriul popor si se distreaza! – Donald J. Trump

Amenintarea vine dupa ce SUA au amenintat ca urmeaza un atac cu rachete si dupa ce o nava americana s-a apropiat de portul Tartus unde rusii au si ei o baza militara (vezi stirea de ieri).

Rusii au mai declarat ca vor raspunde atacului american daca soldatii lor vor fi loviti de atacul american. Data trecuta cand Trump a atacat Siria (aproximativ acum un an), cu ocazia vizitei presedintelui chinez in SUA, i-a anuntat pe rusi unde va fi atacul si probabil si sirienii au aflat de la rusi, de aceea daunele au fost destul de reduse. Foarte posibil ca de data asta, Trump sa nu ii mai notifice pe rusi unde si cand va ataca.

Ca o nota de subsol, situatia in Koreea este departe de a se fi linistit: britanici trimit si ei a treia nava de razboi in apele din apropierea Koreei de Nord pentru exercitii militare.

Risc de război SUA-Rusia

Distrugatorul american USS Donald Cook care a poposit si pe la noi, a facut un “mic ocol” luni seara dupa ce plecand dintr-un port din Cipru dupa un exercitiu programat, a luat-o spre Tartus, a doua baza a rusilor din Siria si a ajuns la 100km fara ca rusii sa fie notificati.

Ceea ce i-a infuriat pe rusi, mai ales in contextul mult-asteptatului “raspuns” al lui Trump la presupusul atac cu gaze toxite al lui Assad asupra rebelilor.

Distrugatorul a fost survolat de patru ori de avioanele de lupta rusesti insa nu s-a intors.

Trump a anuntat deja ca se va gandi la un atac cu rachete asupra Siriei indiferent de rezolutia Consiliului de Securitate al ONU. Ambasadorul Rusiei la ONU a avertizat la randul lui ca americanii vor avea parte de “consecinte serioase” in caz ca vor ataca Siria.

Deocamdata Israelul insa nu a avut parte de consecinte serioase desi doua avioane ale evreilor au atacat o baza din Siria, atac inca nerecunoscut de israelieni.

Trump are nevoie disperata de “zgomot” in plan extern, avand in vedere scandalul cu vedeta porno (avocatul care a platit-o este investigat de FBI care i-au facut “o vizita” neanuntata pe-acasa ca sa ridice dovezi). Ca sa puna si mai mult gaz pe foc, Trump si-a anulat vizita in America de Sud “ca sa supravegheze” “raspunsul” asupra Siriei.

In Rusia, ministrul apararii a confirmat ca a mobilizat armata in regiunea Transbaikal (langa Mongolia) si de asemenea, rusii au adus 77.000 de soldati la granita cu Ucraina (conform Defence Blog).

In final, un amanunt interesant: un consilier de securitate al lui Trump si-a dat azi demisia dupa ce saptamana trecuta a declarat (printre altele) intr-un interviu ca “era in care SUA actioneaza ca politai global este terminata”. Hmm, ma mir de ce si-o fi dat demisia …

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

STIRI

10 APR – Defence Blog – Russian Ministry of Defence confirms troops alerted

10 APR – Zerohedge – Trump’s Homeland Security Advisor Tom Bossert Has Resigned

10 APR – Zerohedge – Russia Furious As U.S. Navy Destroyer Approaches Syria Without Notification

9 APR – Defence Blog – Russia suddenly puts troops on full combat alert

9 APR – Washington Post – Trump threaten Syria strike, suggests Russia shares blame

Atributele jertfirii

Răsfoim in DEX:

  • JÉRTFĂ, jertfe, s. f. 1. (În unele ritualuri religioase) Ceea ce se aducea ca dar divinității (mai ales vietăți sacrificate pe altar); ofrandă. ♦ Fig. Victimă. ◊ Expr. A cădea jertfă = a fi sacrificat; a muri. 2. Sacrificiu, jertfire. 3. (Pop.) Prisos, belșug (de bucate, vin etc.) Din sl. žrŭtyva.
  • JERTFÍRE s. f. Acțiunea de a (se) jertfi. – V. jertfi.
  • JERTFÍRE s. v. sacrificiu.
  • A SE JERTFÍ mă ~ésc intranz. A manifesta abnegație; a se devota fără rezerve; a se sacrifica. /Din jertfă
  • JERTFÍ vb. 1. v. sacrifica. 2. a-și da, a-și sacrifica. (Și-a ~ viața pe câmpul de luptă.) 3. a (se) sacrifica. (S-a ~ pentru binele omenirii.)
  • SACRIFÍCIU, sacrificii, s. n. 1. Renunțare voluntară la ceva (prețios sau considerat ca atare) pentru binele sau în interesul cuiva sau a ceva; jertfă. ♦ Jertfire de sine (din devotament, din abnegație). ◊ Echipă de sacrificiu = grup de oameni care înfruntă o mare primejdie ca să îndeplinească o misiune, o datorie. 2. Ofrandă rituală adusă unei divinități, în cadrul căreia se jertfește o ființă; jertfă. – Din fr. sacrifice, lat. sacrificium.

În ciuda referintei la sacrificiu, jertfa este mai mult decat sacrificiul. Jertfa este totala. Imi pot sacrifica o mana, imi pot sacrifica sanatatea, dar nu imi pot jertfi o mana. Asta tine de limba si interesant cum de am ajuns aici. As atrage atentia ca jertfa este din slavona pe cand sacrificiul din franceza.

Jerftirea este oportuna, adica are loc la timpul potrivit. Este adevarat ca asa cum exista un om potrivit pentru un loc potrivit, fiecare timp are nevoie de omul lui. Timpul caderii in care ne aflam inca de la Adam nu duce lipsa de oportunitati de jertfire pentru cei care se ridica la inaltimea timpului.

Jertfirea este discreta. Altfel este bravare sau teatru. Cea mai mica umbra de mandrie, anuleaza jertfa si o transforma in altceva. De exemplu, eu inca am dileme daca Socrate s-a jertfit sau a bravat cand dandui-se oportunitatea sa scape de moarte plecand din cetate, el a ales sa nu plece.

Jertfirea este tainica. Nimeni nu o poate intelege pentru ca numai cel care trece prin ea o poate cunoaste, ii stie deplin rosturile si efectele. Crestinilor insa li se da sansa sa cunoasca roadele jertfel hristice prin imitatie, desi pentru fiecare in parte jertfa se manifesta diferit, cuiele dor altfel. Jertfirea mai este tainica deoarece este irationala. Mintea rationala nu o intelege, oricat ai calcula, jertfirea nu are sens. Pentru ratiune, jerfirea este o anomalie, de aceea evreii nu au inteles-o, deoarece pentru ei legea divina era mai multa matematica: 10 porunci divine, o mie de legi ale lui Moise, atatia pasi maxim sa faci duminica, etc.

Jertfa este culmea unui urcus. Nu ma pot jertfi dintr-o data, oricata predispozitie si buna intentie as avea. Jertfa este un proces indelungat, este un munte construit caramida cu caramida, incet si greoi, cu atentie si cu pricepere, fiecare pas mai greu ca cel dinainte. Cel mai greu este cand am facut o bucata de zid, dar constructor netrebnic fiind, precum un copil care se joaca, nu am pus fundatia care trebuie sau am construit gresit si ceea ce eu credeam statornic se prabuseste si trebuie sa incep de la zero. De aceea este nevoie de invatatori si este bine sa imitam si sa ne uitam in jur pentru a nu ne consuma efortul aiurea. Jertfa suprema are loc cand aripile nu mai poti fi oprite sa zboare, gravitatia nu le mai poate tine pe pamant.

Jertfa este scopul maxim pe care il poate atinge omul. Exista specificitate, nu oricine isi da viata pe campul de lupta aparand tara, pe ogor cultivand pamantul pentru a avea ce sa dea de mancare la copii, in spital tratand bolnavii etc. Fiecare om are o cruce aparte prin felul cum ni se arata, desi durerea este aceeasi la toti. Insa oricat de mult bine ar face un om, oricata inteligenta ar dobandi, oricate rezultate ar dobandi in orice domeniu, cantitatea si calitatea vietii traite se masoara doar prin gradul jertfei, prin numarul caramizilor de jertfa construite intr-o viata. Vedem asta si din nefericirea unor oameni care au atins performante extraordinare dar este evident pentru toti ca nu sunt impliniti: oameni bogati, mari artisti, politicieni care decid soartele popoarelor etc. Viata neexaminata nu merita traita, spunea Socrate. Ce a vrut el de fapt sa spuna – din ce am inteles eu – este ca nu merita sa traim ca animalele, ca de-aia avem cap.

1 2 3 164