Cum este comentată represiunea financiară în limbajul de lemn al ziariştilor specialişti şi al profesioniştilor din domeniu

Fondurile de investiţii au avut anul trecut o evoluţie mai bună decât estimările iniţiale, cu un plus de 15% al activelor, fiind greu de prognozat dacă majorarea se va repeta în 2016, a spus la ZF Live Răzvan Szilagy, director general al administratorului de fonduri mutuale Raiffeisen Asset Management (RAM) (Sursa: Ziarul Financiar)

NOTA: linkul de mai sus contine si interviu video.

Un articol mai pe larg despre represiunea financiara am scris aici. Pe scurt, prin represiune financiara intelegem razboiul dus de catre bancherii centrali impotriva economisirii banului. Prin toate masurile pe care le ia, bancherii centrali incearca sa “descurajeze” (mai intai, apoi sa “stimuleze” si in cele din urma sa “penalizeze”) economisirea in ideea ca daca lumea economiseste bani, asta e rau pentru consum si prin urmare toti trebuie sa cheltuim cat mai multi bani si ideal chiar sa luam credite, cat mai mari, pe termen cat mai lung, ca sa iesim din criza.

Bineinteles, justificarea mainstream este una, elefantul din camera este altul. Prin “stimulare financiara” se incearca prelungirea agoniei inca un moment: mormanul de datorii vine din spate si daca nu s-ar tipari bani ca sa acopere datoriile, mormanul s-ar pravali peste noi si unele banci (mai intai, apoi toate) ar intra in faliment. Ceea ce nu e voie, pentru ca, in caz ca nu stiati, traim intr-o epoca de banco-cratie. Nu sariti in sus prea mult, nu ma refer la banco-cratia bancilor (Transilvania sau BRD sau alta alta) care jegmanesc clientii cu credite in franci. Bancile asa cum le intelegem, desi sunt beneficiari ai acestui regim, sunt in fapt si ei tot la cheremul taticilor lor mai de sus, care se numesc bancheri centrali.

Sa revenim insa la chestiunea “comentarii la represiune”. De la inceput observam o stare mentala paralela cu realitatea. Adica, atat ziaristul cat si profesionistul comenteaza basme. A discuta despre grade de risc, obiective de investitii, profil investitional in ziua de astazi are sens doar in perspectiva istoriei recente, adica putem discuta daca ar fi sa tratam istoria. De exemplu, putem zice: inainte, clientul cu un profil de risc mai mare, acceptau in portofoliu instrumente cu potential de profit ridicat, care puteau aduce randamentele specificate in obiectivele clientului. Astazi insa, orice zicem este pronostic sportiv. Oricat de profesionist ar fi nenea acela de la fondul de investitii al grupului Raiffeisen, intre “sfaturile lui” si sfaturile unui nene de la pariuri care discuta despre sansele de castig ale unei partide de fotbal, nu este nici o diferenta. De ce? Tocmai din cauza represiunii financiare. Ba chiar, daca nenea acela are sanse sa nimereasca echipa castigatoare, domnul director de la fonduri de investitii are o misiune crunta: sa piarda cat mai putin. Pentru ca de pierdut, toti investitorii vor pierde.

Nu vreau sa par un negationist al tehnicilor investitionale si nici un carcotas gratuit al profesionistilor din domeniu care nu fac altceva decat sa-si castige si ei o paine si daca mai mint pe ici pe colo, oricum mint mai putin decat altii. Intr-o conferinta a “bardului” Sorin Dumitrescu, acesta povestea nu stiu ce discutie intre un parinte (sau mentor spiritual) si un om de stat care a venit sa se spovedeasca (sau sa se consilieze). Omul de stat a marturisit: “Am un loc de munca unde trebuie sa mint si sa fac rau in fiecare zi. Ce ma sfatuiti?”. Atunci parintele (sau mentorul) i-a spus: “nu fa tot raul pe care poti sa-l faci, fa doar ce esti obligat”. Un sfat idiot, am spune noi, dar povestea in sine denota acceptarea compromisului si putreziciunii in lumea contemporana. Totdeauna, in domeniul financiar, se intelege ca “schimbatorii de bani” nu au indeplinit doar o functie sociala utila si necesara, ci data fiind tentatia castigului, selectia naturala i-a impins in sus pe cei care s-au descurcat cel mai abil in operarea cu minciuna si cu adevarurile partiale proiectate intr-o lumina cat mai ademenitoare pentru muşterii.

Un mic memento istoric: sistemul fractionar de aur a aparut in momentul in care bancherii venetieni au descoperit ca multi oameni veneau la ei sa le dea aurul in custodie (din motive de siguranta) si foarte putini si-l cereau inapoi. In timp, ei au inceput sa faca comert cu aurul gestionat si sa pastreze doar o mica parte din tot aurul adus de toti clientii lor, in functie de fluxul de intrari/iesiri pe care si-l calculasera, pastrand doar minumul de care aveau nevoie pentru retrageri. Restul de aur era vandut si reinvestit, folosit ca capital investitional, pentru o crestere si mai mare a profiturilor. Doar din comision, nici un schimbator de bani nu s-a imbogatit in intreaga istorie a umanitatii, de unde si existenta crizelor bancare. De la aur, mai tarziu s-a trecut la bancnote si in ziua de azi la credite. Sistemul fractionar a fost insa doar primul cancer in panoplia de arme financiare de distrugere in masa la care au recurs bancherii si “administratorii banilor” de-a lungul timpului, in ziua de astazi, productia de derivate sintetice fiind atat de variata pe cati ingineri finantisti exista in lume. In toate insa, un factor important, poate chiar esential, il are naivitatea umana.

Daca deponentii aurului la bancherii venetieni ar fi venit toti o data sa isi recupereze banii, schema piramidala s-ar fi naruit din radacina si cel mult ar fi produs o tulburare la nivelul Venetiei. Astazi, boala a cuprins intreaga lume. Inca nu este prea tarziu, daca toti oamenii se vor trezi si vor renunta sa mai foloseasca banul sau macar sa limiteze drastic necesitatea folosirii banilor, lumea s-ar schimba imens. Iarasi am deraiat, si sper sa nu primesc intrebari la ce vreau sa spun, pentru ca am mai scris cateva articole despre iminenta auto-sustenabilitatii ca singura cale de supravietuire in viitorul apropiat.

Se pune intrebarea: ce ar putea sa intrebe ziaristul si ce ar putea sa raspunda specialistul? Pai daca ziaristul ar pune intrebarile care trebuie, Raiffeisen ar mai sponsoriza acest interviu? Sau daca domnul Szilagy ar da raspunsurile care trebuie, oare si-ar mai aduce oamenii banii la el ca fie “gestionati” si sa plateasca comision? Fiecare nu face decat sa castige o paine, de aceea fac apel: atentie la presa mainstream, pe orice topic. Ziaristii isi castiga painea si foarte putini sunt cei care spun adevarul, desi eu sunt sigur ca in ultimul timp, adevarul a inceput sa se vanda mai bine decat minciuna. Insa multi sunt captivi minciunii nu doar din motive financiare cat mai ales din motive de efort intelectual. Ca sa freci un manager de fonduri si sa-i pui intrebari corecte care sa ii dea pe fata minciuna si inselaciunea si ca sa reusesti sa convingi oamenii ca probabil au sanse mai mari sa castige la loto decat sa aiba randamente pozitive pe urmatorii 10 ani, presupune sa fii pregatit, sa fii la curent cu toate evolutiile, sa urmaresti cifrele si sa intri in boabe marunte. Uite o boaba marunta despre care nu se discuta: poti sa depui banii la fonduri de investitii si sa ai comision de penalizare daca ti-i retragi, astfel incat nu ai incotro decat sa ii ti blocati acolo pe minim un an, asumandu-ti riscuri imense. Si legandu-ne de aceasta boala, privind de exemplu pe un an in urma, ziaristul ar fi putut sa faca un scenariu, sa se puna in locul unui investitor si sa incerce sa traiasca ultimul an prin prisma unui investitori in fonduri de investitii. Pun pariu ca domnul ziarist nici nu mai stie ce s-a intamplat asta-vara pe final de August si nici ca chiar daca investitorii aveau sange rece si nu cedau la caderi de 20% pe zi, in cele din urma tot nu si-au recuperat pierderile.

Dincolo de boabele marunte insa exista probleme mult mai mari care zac in umbra in loc sa fie scoase la suprafata si diagnosticate corect. Iata doar o intrebare: cat la suta din fonduri si care anume sunt expuse pe obligatiunilor municipalitatilor locale. Nu de alta, dar multe primarii care anul trecut se laudau cu investitii record din fonduri europene, au intarziat proiectele si probabil vor pierde finantarea, aruncand in aer bugetele locale. Iata doar un factor de risc endogen despre care nimeni nu vorbeste. Nici nu vreau sa mai zic despre starea generala a BVB care este de deriva controlata si ce inseamna asta pentru viitoarele randamente ale fondurilor de investitii – un alt topic ocolit in acest inverviu.

“Cei care nu isi amintesc trecutul sunt condamnati sa il repete”, spunea Benjamin Graham in Investitorul Inteligent. Din pacate, multi romani care “se informeaza” din presa mainstream vor trai pe propria piele acest citat.

 

 

9 comments

    • mai greu cu vandutul, pierzi mult la spread-uri, bun doar in caz de Doamne-fereste! caz in care mai bine ai gaini, caini si pusca

  • Nasol pentru cei care au un ban pus deoparte. Si pentru banci.
    La dobanzile astea nici nu au sa ajunga in banca. Si nu neaparat vor ajunge ca si consum.

    Pai ce sa caute in banca la 1.5%? Din care statul iti ia 16%? Si banca 0.5% comision de retragere?

    Iar cine isi inchipui ca acum vor da oamenii buzna sa faca imprumuturi -> naiv.
    DAE pentru consum tot pe la 10% o sa se invarta. Ala de card, 30%.
    Aici e ca pretul la benzina, nu conteaza cu cat dau sauditii, la pompa cu mai mult de 10 bani nu scade.

    Oare e o asemanare intamplatoare?

    Pe imobiliare, la 20-30 ani se dau in lei? La ce dobanzi? Nu cred ca e prea ieftin nici acolo.
    In 20-30 ani, sigur mai vine un val de inflatie si o sa-ti achiti creditul in avans cu salariul pe o luna cum a fost prin 2000.

    Cred ca cea mai buna solutie sunt pana la urma investitiile. Se strang vreo 4-5, pun fiecare cate 10-20.000 si deschid o afacere, ocolind banca.

    Desi “ce afacere” e iarasi o problema majora…greu de gasit o nisa printre giganti.

    P.S. Tare de tot aia cu FNI -ul, mai ales in contextul asta.
    Din pacate, oamenii inca au incredere in marketing, declaratii oficiale, etc. mai mult decat in orice altceva, chiar daca multi n-ar fi capabili sa recunoasca.

  • Trecem pe ROBOR negativ? O sa se roage bancile de noi sa luam bani imprumut? O sa acorde imrumuturi fara dobanda ca in Arabia Saudita?

  • Costul leilor se ieftineşte de la o zi la alta: Robor mai sparge un prag şi atinge un alt minim istoric

    http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/costul-leilor-se-ieftineste-de-la-o-zi-la-alta-robor-mai-sparge-un-prag-si-atinge-un-alt-minim-istoric-14994856

  • La depozite nu cred ca mai exista randament, cat despre ”fondurile de investitii” ai mare dreptate, nu vor produce mai mult si in curand nu vor produce nici mult! Totusi de curiozitate intreb: in ce mai poti investii in ziua de azi sau cheia e in felul cum poti economisii din venitul care il ai lunar?

    • intrebarea este daca mai are sens economisirea in ziua de astazi; am citit unele scenarii despre cum se va adapta economia la “represiunea financiara”; intr-un scenariu cu dobanzi negative, toate firmele (dar si persoanele, evident) se vor gramadi sa plateasca facturile cat mai timpuriu in contrast cu cat mai tarziu in ziua de astazi; bineinteles, plata chiar in avans va presupune riscuri, de aceea, asa cum acum exista problema intarzierilor de plati, pe viitor va exista problema platilor in avans catre firme care sa nu falimenteze; realitatea e complexa, sunt curios ce fac marile companii din Danemarca, Suedia si Elvetia unde dobanzile sunt cele mai apropiate de zero;

      sa vedem insa ce are de gand Fed-ul, practic Fed-ul determina in ziua de astazi TOTUL; daca vor mari dobanzile in continuare, vor provoca o noua depresiune economica, crize peste crize, mai ales in periferie si posibil razboi, daca vor reveni la QE si/sau vor face cale intoarsa de frica unui colaps, se va merge spre dobanzi negative;

      dobanzile negative sunt un teritoriu nou, o monstruozitate a banco-cratiei care face si reface societatea contemporana; Doamne-fereste sa fie lucrurile gandite si sa fie un haos planuit, controlat si programat; cel mai fericit scenariu cu privire la ce se intampla ar fi doar niste transoformari istorice epocale, cum a fost cu industrializarea, din care vedem cum o sa iesim; poate creditele infinite si dobanzile negative sunt viitorul, de unde stim ca nu poate sa existe o economie si in astfel de conditii?

  • Szilagy : “Poate suna ciudat. Dar dacă pun bani pentru 30 de ani, vreau să fie în ceva care produce mai mult, nu doar un randament de depozit”.

    Pai bineinteles, daca puneam in aur acum 7-8 ani, acum nu aveam doar randament de depozit. Cu astfel de sloganuri ieftine domnule Szilagy incercati sa convingeti investitorii?

Leave a Reply to adrian Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.