Coreea de Nord – mai 1984 decat SUA

De muta vreme ma tot gandesc oare ce final va avea Koreea de Nord. Abia dupa ce am vazut un documentar francez intitulat “Marea Iluzie” mi-am pus problema: “de ce trebuie musai sa aiba un final”?

Vazand asemanarile intre Coreea de Nord si regimul comunist de la noi ne este probabil instinctiv noua romanilor gandul ca o data si o data va veni si vremea coreenilor de nord sa se ridice. Sau poate, avand in vedere modelul chinezesc vecin si presiunea fratilor de la sud, dezghetul va veni din interior. Sau poate, belicosi si mandri cum sunt, coreeni de nord vor declansa razboi si evident vor pierde, iar in urma razboiului va urma eliberarea acestei fasii de comunism in cea mai criminala mutatie pe care a avut-o aceasta ideologie diabolica.

De ce ne este insa greu sa credem ca exista si posibilitatea ca nimic sa nu se schimbe si regimul sa supravietuiasca inca cateva sute de ani, fara probleme? Ca orice sistem falimentar, ne-am astepta ca si Coreea sa faca cumva implozie, sa existe o crapatura pe undeva, fie economic, fie militar, fie social, care sa produca scanteia care va arunca in aer intreaga structura.

Se pare insa ca cel putin economic, regimul rezista, adaptandu-se asa cum poate la constrangerile ineficientelor (putin spus) sistemului planificat si invatand din mers metode de “ajustare” care sa ii permita supravietuirea si asigurarea unui nivel de trai minimal in care sa nu moara pur si simplu intreaga populatie. Aflam din documentar de exmeplu despre marea foamete pe care au avut-o in anii 90. Ulterior, tovarasii, invatand din greseli, au permis oamenilor sa isi pastreze 50% din productia agricola, ceea ce a stimulat munca si a permis iesirea din foamete.

In documentar nu se mentioneaza explicit, dar eu banuiesc ca China ajuta mult Coreea de Nord ca sa ramana pe linia de plutire. Chinezilor le convine sa aiba Coreea exact asa cum este: in caz de conflict cu SUA, insula coreana va fi prima problema a americanilor si va necesita resurse importante. De asemenea, Coreea poate fi folosita de chinezi in disputele cu Japonia. Pe scurt, Coreea de Nord este alaturi de Taiwan, putinele proxy-uri pe care China si le permite in conflictul cu americanii. Bine, lucrurile trebuie vazute mai ales invers, dar ideea este ca Coreea asa cum este are statutul ideal pe care si-l doresc chinezii: nebun gata sa fie aruncat in foc ca sa vada cat de mare este temperatura.

Cu privire la 1984, Coreea este de departe intruchiparea cea mai groteasca a viselor lui Orwel. Daca in Imperiu, razboiul perpetuu este mentinut mai ales propagandistic si psihologic, in Coreea, razboiul perpetuu este real. Daca in Imperiu foamea este relativa, statul politienesc este mai degraba unul “soft”, constrangerile sunt mai degraba unele la nivelul societatii, in coreea totul este precum in carte, pagina cu pagina.

Nu vad deci nici o sansa pentru ca Coreea de Nord sa devina altceva, nici macar China, nici macar o China mai putin … chineza.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *