Împărțeala Siriei

Împărțeala Siriei deja a început. Ca stat este clar cred pentru toată lumea că Siria nu va putea sa revină la ce a fost și probabil în cel mai fericit caz, va fi redusă la Damasc și coasta de est – acele zone aflate momentan sub protectoratul Rusiei.

Așa cum s-a întâmplat cu Irakul, Afganistanul sau Lybia, pe unde au trecut rachetele și bombelele americanilor, cu greu se mai reface ceva și în general rămâne haos și luptă tribală, altfel spus acele zone sunt aruncate în urmă cu câteva secole.

O națiune nu se construiește ușor. Un stat și mai greu: trebuie un liant, trebuie un istoric comun, trebuie o experiență pozitivă în trecut sau măcar un vis, o speranță de mai bine care să ajute la unitate și la lupta pentru dobândirea acesteia. În cazul Siriei, ceea ce îi ținea împreună pe sirieni s-a cam dus. Teroriștii islamiști aduși de americani de prin alte părți să facă tot felul de grozăvii, au distrus pentru totdeauna șansa ca poporul sirian să rămână unit. Nu doar că creștinii nu mai au încredere în musulmani și invers, după sute de ani de coexistență, dar diversele secte și facțiuni musulmane nu mai au încredere unii în alții. De unde în locul unui stat modern, bine închegat și care oferea un trai destul de bun locuitorilor săi, chiar dacă nu era o democrație (ca și cum viersparul de centre de putere la Washington ar mai avea vreo legătură cu democrația) Siria a ajuns pâmânt de împărțit între vecinii.

Avem deci din nord Turcia, din vest Iranul, în nord sunt kurzii care au o șansă istorică să își facă în sfârșit un stat, iar dinspre sud Israelul care a mușcat deja din Siria înălțimile Golan și știm că visul multi-milenar al evreilor este să refacă regatul iudaic care se întindea până la Damasc în vremuri antice. Pare ciudat în vremea de astăzi cum unor popoare li se spune că sunt anacronice dacă își doresc independența (catalonii), altele sunt bombardate dacă vor să-și păstreze teritoriile istorice (cum ar fi Serbia) în timp ce Regatul lui Israel este obiectivul militar #1 al armatei SUA, aflată sub influența protestanților americani care nu doar ca s-au depărtat total de la crezul creștin dar visul lor de a restabili Israelul în granițeie antice va distruge și SUA și va duce întreaga lume într-un război devastator.

Ca la orice împărțeală felia cea mai mare o vor lua cei mai puternici. Rusia își va lua ce are deja (Damascul și partea de vest), Turcia nordul, Iranul speră să controleze toata felia de deasupra Eufratului (atât din Irak cât și din Siria) iar Israelul cât mai mult în sud, până în apropierea Damascului. Kurzii vor avea și ei țara lor în sfârșit, deși fără ieșire la mare o să fie în continuare dependenți de ceilalți.

Într-un scenariu pozitiv, vom avea doar o împărțeală liniștită în care fiecare va face “curațenie” de “teroriști” pe felia lui și va fi cuminte, neîncercând să se lungească mai mult decât îl ține plapuma. Vedem că deja exista unele tentative de acorduri și înțelegeri prin avansul turcilor în provincia Idlib, semn că deja există un plan cu privire la mersul lucrurilor în continuare.

Există totuși riscuri de frecușuri, deoarece unii jucători au mai mult sau mai puțin de câștigat din împărțeală și au obiective mai mult sau mai puțin clare și care nu implică neapărat controlul total al teritoriului și pacificarea acestuia. Rusia de exemplu, nu vrea decât să-și păstreze felia de vest la costuri minime. Paradoxal, pentru ruși, o Sirie eliberată total sub controlul lui Assad, deși posibilă, ar costa mult prea mult și nu ar aduce mari avantaje geopolitice. Ce au rușii acum le ajunge. Faptul că au oprit “primăvara arabă” care țintea clar către ei și faptul că îi țin pe turbații turci sub control, i-au rupt de vest și o să poată să îi ajute pe chinezi cu one belt-one-road care va trece și prin Turcia, este deja mai mult decât ar fi sperat dacă Siria nu era distrusă. De aceea, le mai aruncă câte un os și turcilor, cum e cazul Idlibului care prezenta pentru turci risc vital. Riscând să cadă în mâna kurzilor, aceștia ar putea spera la un coridor până la mare, ce le-ar permite comercializarea independentă a petrolului și dezvoltarea, punând probleme din ce în ce mai mari turcilor, ca să nu mai zicem de populația turkmenă la care Erdogan se referă cu termenul “frații noștri”.

Turcia visează să refacă Imperiul Otoman și să ocupe cât mai mult din Siria. Este un mare semn de întrebare în ce măsura pacea cu rușii va fi menținută pe măsură ce turcii vor obține victorie după victorie și vor prinde curaj. Va veni cu siguranță un moment în care turcii plini de încredere în ei și poate în acord total cu iranienii, vor încerca să muște și din felia rușilor și atunci o sa începă să se împută treaba. Inițial vom avea doar un conflict ruso-turc cu invazia terestră a Turciei și distrugerea Istanbului, după care rușii vor avansa și mai mult înspre sud, încercând să consolideze cât mai mult teritoriu pe coasta de vest, evident plimbarea tancurilor fiind “la invitația oficiala a statului Sirian”. Problema va fi când Rusia va călca pe coadă Israelului și prin urmare americanii cu europeni vor fi împinși în război cu Rusia.

Dincolo de speculațiile mele, europenii sunt în ceață iar americanii par să se fi evaporat deja din Siria:

A Western diplomat said it was “still unclear what the final outcome will be, notwithstanding there was just a closing ceremony”. “How much devil will be in the detail remains to be seen,” the diplomat said. (sursa: Reuters)

2 comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *