De ce a venit Kiril la București?

Teoriile conspirationiste aparute in presa mainstream (dar nu numai) cu privire la venirea lui Kiril la Bucuresti depasesc orice limita a rationalului si ne ingrijoreaza profund sa vedem distanta intre realitate si portavocile care pretind ca prezinta si explica realitatea.

Aceasta defazare si amploare a minciuni si a fantasmagoriei este unul dintre motivele pentru care acest blog inca mai exista, in speranta ca totusi, pe masura ce accesul la Internet creste si societatea devine mai conectata manipularea in masa prin mijloacele mass-media va avea efecte din ce in ce mai scazute, tocmai din cauza faptului ca oamenii isi vor petrece timpul mai mult pe retelele sociale (ca sa nu zic Facebook) decat pe principalele outlet-uri.

Si mai mare mi-a fost mirarea cand chiar “cunoscatori ai domeniului” – ca sa folosim o formula aproximativa – au comentat vizita oarecum in aceiasi registri, nereusind sa limpezeasca apele si sa se opuna tavalugului – misiune imposibila oricum.

Fara a intra in nuantari si exemplificari, vom aminti ca principalul ton a fost urmatorul: “Putin isi trimite acolitul Kiril ca sa faca propaganda”. Putin testeaza reactia noastra, foloseste “parghia” ortodoxiei ca sa ne traga in sfera lui de influenta. Imi pare rau ca nu pot da exemple, desi numele prostilor nu trebuie propagate, insa a fost un caz care a depasit in elucubratii pe toate: deoarece noi suntem latini si deoarece Putin nu poate miza pe parghia pan-slavismului, Putin foloseste ortodoxia ca sa ne vrajasca.

Poate nu exagerez daca spun ca Putin a depasit in proiectarea dusmanului malefic chiar “puterili straini” din vremea lui Ceausescu. Daca pe atunci “puterili” lucrau subtil si aveau la indemana doar radioul, in ziua de astazi, dusmanul Putin foloseste “razboiul hibrid”, retelele sociale si “mijloacele media ale Kremlinului” ca sa domine si sa cucereasca vestul, ca sa nu mai vorbim de hackerii rusi care falsifica alegerile in SUA sau intra pe calculatoarele NSA-ului. De unde aceasta alunecare in dementia anti-ruseasca din media romaneasca, nu ne putem explica. Nici macar teama atavica fata de urs nu justifica dereglarile ratiunii si mecanismele fabulatiei. Imitati

Sa trecem insa peste acest capitol dizgratios de diagnosticare a bolilor mentale ale ziaristilor din mainstream si ale formatorilor de opinie si sa ne rezumam la vizita lui Kiril, stabilind mai intai cateva puncte de referinta in incercarea de analiza a motivelor.

In primul rand, facem cu timiditate acest demers si de aceea am si intarziat luarea unei opinii, deoarece o vizita la o sarbatoare a unui patriarh al unei biserici surore nu trebuie sa fie neaparat explicata si intoarsa pe toate partile. Nu suntem in stare acum sa facem paralele cu alte evenimente similare, dar sunt sigur ca exista nenumarate alte ocazii de vizite generic denumite “fratesti” ale altor patriarhi si ierarhi din biserici straine care rareori atrag atentia presei si in niciun caz nu ocupa o felie atat de mare din timpul limitat al breaking news-urilor, editorialelor sau talk show-urilor. Insa deoarece de data asta s-a putut face conexiunea cu Putin, s-a ajuns unde s-a ajuns.

O prima explicatie asadar, ar fi pur si simplu evenimentul in sine: sarbatorirea Sf. Dimitrie Basarabov, patornul Bucurestiului si al catedralei Patriarhale. Ocazia acestei vizite este indeajuns sa explice motivul: a fost timpul potrivit, ocazia potrivita si in sfarsit Kiril a reusit sa vina pentru prima data in Romania.

De ce nu a mai venit pana acum? Nu putem stii oricat de mult am specula. Fie nu a fost invitat, fie nu a dorit sa vina pana acum si tocmai acum ceva s-a schimbat din motivele sale. Insa daca acum a venit prima data, pentru ca trebuie sa existe o prima data, poate acesta a fost pur si simplul motivul vizitei.

Multi dintre “cunoscatorii domeniului” am observat, dintr-un anti-rusism tembel si nejustificat, sunt tentati sa dea o interpretare politica oricarei miscari pe care o face patriarhia rusa, legate de vizite. Kiril s-a vazut cu Papa “ca sa ia fata” lui Bartolomeu si ca sa para reprezentatul ortodoxiei, rusii nu a venit la Creta, “ca sa dea un semnal” sau pentru ca nu le-au iesit nu stiu ce aranjamente subterane, rusii fac si dreg pentru ca se cred continuatorii Bizantului, se cred a 3-a Roma.

Tare as vrea si eu concret sa inteleg, ce inseamna asta a 3-a Roma si ce explicatii rationale are o asemenea teorie, in ce fel arata rusii ca se cred a 3-a Roma, in ce fel se vede tentativa lor de a deveni o a 3-a Roma, in ce fel de vad miscarile politice ale bisericilor ortodoxe etc. Iti vine sa stingi televizorul cand il vezi pe Radu Preda de la Cluj cum incearca el sa explice si sa teoretizeze ca un fel de analist politico-eclesiast toate evenimentele cand de fapt nu e nimic de comentat la o vizita cu o rezonanta limitata, mai mult amplificata artificial tocmai de masinaria de facut zgomot decat de perceptia reala in randul ortodocsilor care tin postul cu sau fara Kiril, care il citesc pe Sf. Serafim de Sarov cu sau fara vizita lui Kiril si care sunt sau nu ecumenisti dupa nivelul de cultura pe care il au si nu dupa ce le spune Kiril sau Bartolomeu (care din acest punct de vedere oricum nu sunt prea indepartati).

Este uimitor ca traim zile in care daca un inainte-statator al unei biserici vine si propune intarirea relatiilor, pacea si prietenia intre popoare, este vazut ca spion sau agent electoral al PSD-ului (da, evident au existat scheme complicate de rationament care explica influenta lui Putin prin intermediul lui Kiril ca o incercare de intarire a mesajului populist / nationalist – evident ca nici nu se mai face diferentierea – reprezentat, zic ei, in ziua de astazi de PSD).

Pentru iubitorii de teorii conspirationiste, sa lansam totusi si un scenariu putin tras de par, dar nu total imposibil al acestei vizite. Avand in vedere ruptura interioara a Bisericii Ortodoxe intre ierarhi si cea mai mare parte a credinciosilor, ca urmare a participarii si semnarii unor documente problematice in Creta, majoritatea dintre “reactionari” si “cei care fac tulburare” se cam uita in spre est (sau sud) in privinta unor alternative ale “ofertei” eclesiologice. Evident, o problema complexa. Poate pentru a arata ca de fapt nu exista o ruptura (desi exista) intre semnatari si nesemnatari, Daniel l-a invitat pe Kiril pentru a-si propti nitzel notorietatea care cade accelerat in principalul reprezentant al “nealiniatilor” de la Creta, adica in rus. Care conform acelorasi “cunoscatori ai domeniului” sunt vinovati si pentru ca “i-au oprit” pe ceilalti sa participe (desi nu i-au oprit pe sarbi de exemplu).

Asadar, ai nostri au vrut sa se afiseze alaturi de rusi ca sa arate ca inca mai au har si ca rusii nu se leapada de ei, existand totusi o exceptie notabila, Episcopul Longhin Jar de Banceni, un roman din Bucovina apreciat de multi ortodocsi romani si nu doar pentru ca este roman, care nu prea mai accepta vizite ale fratilor romani (episcopi), fiind cel mai inversunat opozant al Sinodului din Creta. Foarte probabil, invitarea lui Jar ar fi avut efect mult mai puternic in randul credinciosilor si ar fi ajutat la calmarea apelor, insa probabil Jar nu ar fi venit. De unde, Daniel s-a multumit cu … Kiril care la randul lui daca nu ma insel este vazut ca tradator al credintei de catre Jar.

Inchei scenariul tras de par aici, mentionand doar ca patriarhul nostru Daniel este un neobosit primitor de oaspeti de orice credinta si natie si un neobosit calator pe meleaguri de asemenea de orice credinta si natie, probabil ratandu-si cariera, pozitia de diplomat cu siguranta potrivindu-i-se mai bine decat cea de Patriarh in opinia noastra.

~ ~ ~ ~ ~ ~

Alte articole despre Rusia:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *