Noul comunism

Puțin a facut presa tam-tam pe tema achizitiei de catre stat a pachetului majoritar la santierul naval din Mangalia. Mai toate ziarele s-au multumimt sa acopere sumar stirea si putine au tras semnale de alarma cu ce inseamna asta.

In argumentele tovarasilor bineinteles ca regasim gargara obsinuita si la care ne asteptam: obiectiv strategic, protejarea locurilor de munca, investitii si operatiuni strategice, blah, blah. Tot ce fac tovarasii prost este si va fi strategic, sa nu ne asteptam la altceva. Combinatele chimice ale lui Ceausescu erau si ele strategice si iata ca reusim sa traim mai bine ca pe vremea lui Ceausescu cu sub 10% din acele combinate.

Statul nu poate gestiona eficient nimic. Nici macar stransul impozitelor nu este gestionat eficient desi este principala activitate de care se ocupa guvernantii: jefuirea celor care produc si nu voteaza si pentru finantarea celor care nu produc dar voteaza.

Daca santierul naval era un obiectiv strategic, cu siguranta ca s-ar fi descurcat foarte bine si nu ar fi fost nevoie sa vina statul sa cumpere actiunile majoritare. Oricum vrajala cu obiectiv strategic este o minciuna gogonata care sa acopere adevaratul interes: evitarea unui mega-scandal care ar distruge PSD-ul in cazul intrarii in somaj a 2000 de oameni dintr-o data. Asa, cu restructurarile si “eficientizarile” vor fi dati afara treptat, probabil cu niste salarii compensatorii cum s-a intamplat cu minerii.

Adevarul este ca in ziua de astazi, nu oricine poate produce nave maritime. Asa cum nu oricine poate produce masini desi multi cred ca Dacia chiar produce masini. Dacia este cea mai proasta masina produsa in UE si existenta ei pe piata este datorata simplului motiv ca are niste investitori straini care au venit cu know-how, investitii si toate capacitatile necesare existentei unei afaceri intr-un mediu atat de competitiv cum este productia auto.

Dar nu doar productia auto ci tot ce se produce in ziua de astazi este extrm de competitiv, in sensul ca tehnologia evolueaza continuu, preturile scad continuu din cauza eficientelor aduse de tehnologie si de asemenea exista un defazaj in continua crestere intre capacitatea de productie si cea de consum. Este evident ca omenirea poate produce mult mai mult decat poate consuma din toate cele, de la paine, apa plata, haine si jucarii, pana la masini, avioan si evident nave maritime.

Ca sa rezisti pe piata astazi trebuie sa fii foarte bun, sa produci ieftin, sa fii la curent cu trendurile, sa ai acces la finantare, sa ai inovatie si sa ai marketing bun. Fara oricare dintre aceste cerinte (si poate din multe altele) nu se poate supravietui, tocmai din ce am enuntat in paragraful anterior: abundenta. Abundenta este o consecinta a tehnologiei si va fi o problema foarte mare pe viitor tocmai pentru ca va putea crea diferente din ce in ce mai mari intre cei care produc si cei care nu produc, punctul final la care se poate ajunge din acest conflict este Venezuela: cei care product au fugit prin alte tari si au ramas cei care au pistoale (armata) si cei care fiind saraci si prosti nu pot sa fuga.

Unul dintre cei mai mari producatori de nave maritime in ziua de astazi este Japonia. Japonia exceleaza nu doar la producerea de nave ci chiar la producerea de nave ecologice cu consum infim si care folosesc energie verde (solare si acumulatori). Pe langa aceasta inovatie si revolutie verde intr-un domeniu in care nu ne asteptam sa se renunte la disel prea curand, japonezii spre deosebire de romani, pot produce motoare si nave mult mai fiabile.

S-ar putea aduce contra-argumentul: dar noi nu concuram cu japonezii, poate noi facem nave pe care sa le vindem bulgarilor sau turcilor care nu au bani de navele ecologice ale japonezilor care poate se preteaza mai mult unor rute mari si unor exploatari intense, specifice rutelor de comert intens ale lumii. Poate navele japoneze sunt facute sa transporte toyote care sunt grele si multe nu ca daciile noastre, micute si care oricum nu prea ajung la Constanta pentru ca A2 se blocheaza de doua-trei ori pe luna iarna si cam toata vara e blocata de turistii care merg pe litoral.

Daca asa ar fi si daca exista piata si pentru navele proaste, de ce nu a reusit Daewoo sa puna pe picioare santierul fiind nevoie de interventia statului? Know-how-ul si finantele koreene au o limita la capacitatea de a realiza o sinergie cu haosul si nivelul mioritic. Fabrica de masini de la Craiova este un exemplu. A rezistat pana nu a mai rezistat. Masinile produse la Craiova ajunsesera mai scumpe ca masinile second aduse din afara care erau mult mai bune. De ce oare? Poate pentru ca muncitorul roman nu era constincios si facea multe greseli sau poate pentru ca koreenii nu au mai reusit sa aduca modele noi (desi erau sub licenta GM) si sa administreze cum trebuie afacerea? Nu stiu sa zic. Stiu insa ca aveam un var care lucra la Daewoo si care cand intarzia la serviciu sarea gardul pentru ca poarta se inchidea. Tot gardul il sarea si la intoarcerea cand vroia sa plece mai repede sau vroia sa fure. Deci putem spune ca da, koreenii nu erau in stare sa ii controleze bine pe români. La fel o fi si la Mangalia dar poate statul roman stie mai bine daca are incredere in muncitorii de la santierul naval si a investit banii romanilor pe o gaura neagra.

In final nu mai vreau decat sa mentionez cateva subiecte pe care le puteti cauta pentru a intelege si mai mult situatia din domeniu: belt road initiative, razboi tarifar SUA-CHINA, merge-ul franco-italian al celor mai mari santiere navale, etc. Toate sunt elemente care pun mari probleme in acest domeniu, ca sa nu mai zicem de marirea iminenta a dobanzilor.

Dracul nu e atat de negru insa daca guvernul stie mai mult decat stiu eu, in sensul ca poate se afla in negocieri cu alt cumparatori si a devenit actionar majoritar doar pentru o scurta perioada, pentru a putea termina negocierile in regula. Dar nu exista nicio stire in aceasta privinta.

4 comments

  • curat murdar!

    statul a luat o treaba falimentara pentru care o sa platim toti.

    ceva nu e cuser aici. si nici halal 🙂

  • http://www.bursa.ro/opinii-am-luat-un-santier-naval-si-mai-multe-probleme-343437&s=companii_afaceri&articol=343437.html

    (pareseca) cineva la bursa ma citeste; trec la concluzie:

    “Mi-e teamă că fără mecanisme de control adecvate, fără profesionalism şi o guvernanţă corectă şi transparentă, statul, adică noi cei ce plătim taxe şi impozite, rămâne cu datoriile şi obligaţiile faţă de creditori şi mecanismul de căpuşare al şantierului, exersat de subcontractorii sudcoreeni, va fi preluat la pachet şi transferat ca know-how subcontractorilor decişi politic, români sau olandezi. Acesta e preţul pe care-l plătim pentru accesul în spaţiul Schengen? ”

    macar de-ar fi asa! macar de-ar fi statul roman atat de destept incat sa cumpere intrarea in Schengen, desi daca era o facea pana acum si ne si recuperam costurile probabil intr-un an

  • Si totusi nu inteleg care romani traiesc mai bine ca pe timpul lui ceausescu cu combinatele lui chimice sau nu?!

    • parerea mea este ca prosperitatea si stabilitatea economica a Romaniei se datoreaza fluxului de bani venit de la capsunari si a faptului ca it-ul nu are inca exod 100%; e adevarat ca mai avem cate ceva de vandut: teren agricol, paduri, gaze, etc; astea se pot pune colateral pentru credite si se poate tai binisor o perioada, pana la scadenta

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.