Jordan Peterson – Cele doua riscuri existentiale ale umanitatii

In mitul creatiei al mesopotamienilor cel mai mare rau impotriva umanitatii este Tiamat – mama natura – ea este dragonul haosului. Cand vine egiptenii, nu e doar natura care ameninta umanitatea, este chiar structura sociala insasi. Echiptenii aveau doua zeitati care reprezentau societatea: unul era Osiris care era spiritul patern. El era un mare erou care a format eghiptul, dar care a imbatranit si a ajuns senil. Osiris avea un frate rau, Seth care aspira sa-l detroneze. Si pentru ca Osiris l-a ignorat prea mult timp, Seth l-a detronat, l-a facut bucatele si l-a distribuit in toate colturile regatului. Fiul lui Osiris, Horus, se intoarce si lupta cu Seth pentru a lua inapoi coroana.

Egiptenii au realizat – poate pentru ca au ajuns prea birocratizati – ca nu era doar natura care ameninta omenirea ci si tendinta organizarii umane de a deveni prea mare, prea incomoda, prea inselatoare si prea oarba in mod voit si prin urmare predispusa la colaps. Si eu vad ecouri ale acestui risc in povestea Turnului Babel.

Am aflat un lucru ca sociolog – am fost avertizat de asta de mari sociologi – ca trebuie sa fii foarte atent cu experimentele la scara mare cu sisteme prea largi. Pentru ca probabilitatea ca sa implementezi o schema sa aiba rezultatul pe care il intentionezi este neglijabila. Ce se va intampla este ca alte consecinte neintentionate sa rezulte, poate chiar contrare intentiei tale initiale. Explicatia ar fi ca daca ai un sistem complex si aplici o transformare a acestuia, probabilitatea ca sa prezici rezultatul influentelor tale in sistem este minima.

Daca sistemul functioneaza, crezi ca il intelegi si de aceea crezi ca e mai simplu decat este el de fapt. Deduci ca modelul pe care tu ti l-ai construit este corect si pleci de la premiza ca modificarile pe care tu le testezi pe model vor avea loc si in sistemul real. Asta nu functioneaza deloc [1]. M-am gandit despre asta destul de mult timp si m-am gandit cum s-ar putea remedia sistemele sociale pentru ca evident au nevoie de atentie si ajustari . Concluzia la care am ajuns este ca abordarea corecta este ca aplicarea unor strategii trebuie facuta ramanand in domeniul tau de competenta. Iar asta necesita umilinta – iar asta este o virtute care nu este niciodata promovata in cultura moderna. As zice chiar ca este o virtuta despre care nu vorbeste nimeni niciodata. Umilinta inseamna ca nu esti atat de destept pe cat te crezi si trebuie sa fii atent. Intrebarea este deci: OK, trebuie sa fii atent, dar poate ca vrei sa faci bine, poate vrei sa faci unele schimbari pozitive. Cum poti sa fii atent si sa faci bine? Atunci zic: sa nu pasesti in afara granitelor competentelor tale! Si incepi cu lucruri mici, cu lucruri care pot fi ajustate, cu lucruri pe care le intelegi bine si pe care stii ca se pot rezolva.

[p] 12 reguli de viata. Un antidot la haosul din jurul nostru

Am mai mentionat la un moment dat ca unul dintre lucrurile despre care Carl Jund le-a zis a fost ca omul moder nu il vede pe Dumnezeu deoarece nu se uita indeajuns de jos. Unul dintre lucrurile pe care le promovez este ca trebuie sa iti restrangi tentativele de a rezolva problemele la ce iti este la indemana. Probabil ca sunt lucruri legate de tine pe care le poti rezolva. Lucruri care stii ca nu sunt in regula. Nu opiniile altora, opiniile tale, care nu sunt corecte. Le poti corecta. Mai departe, poate ca sunt unele probleme pe care le poti rezolva si in familia ta. Aici dai de greu. Trebuie sa te pui in ordine foarte mult inainte de a incerca sa-ti indrepti familia. Pentru ca situatiile se pot intoarce impotriva ta destul de rau. Este deci greu sa te pui pe tine in randuiala, este foarte greu sa iti pui familia in ordine. De ce ai crede ca tu Ppoti sa pui lumea in ordine? Pentru ca este evident ca lumea este mult mai complicata decat tu sau decat familia ta.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

NOTE

[1] Peterson face aici referire la Teoria Haosului descoperita in anii 60 de matematicianul Mandelbrot si care pe scurt, demonstreaza ca mici modificari aplicate la starea unui sistem complex, se propaga ulterior in sistem si produc rezultate total diferite de evolutia pe care sistemul ar fi avut-o fara aceste modificari

anul Mandelbrot si care pe scurt, demonstreaza ca mici modificari aplicate la starea unui sistem complex, se propaga ulterior in sistem si produc rezultate total diferite de evolutia pe care sistemul ar fi avut-o fara aceste modificari