Din nou despre Ungaria (cu cifre)

Am mai scris despre Ungaria in luna Mai 2012 in articolul “Ungaria – miracolul euroestic?” unde am atras atentia asupra unor aspecte:

Unde ne aflam noi acum, la ce ne-a folosit ajutorul de la FMI, la ce ne-au folosit taierile de salarii si pensii si maririle stupide de TVA care au taiat micul avant economic pe care il dobandisem? Nicaieri. Ne-a crescut rata de indatorare, pierdem astfel si singurul avantaj pe care il aveam, si cand o sa ajungem si noi la 70% indatorare din PIB cat au ungurii, sa vezi atunci taieri si austeritate! O sa mai radem atunci ca prostii de unguri? Ei macar ca nu s-au dus la FMI sa se milogeasca si chiar daca incearca acum, totusi au luat niste masuri economice sanatoase, chiar daca si-au facut o “imagine” proasta in ochii europenilor, insa in cele din urma fundamentele economice vor vobi. Cand Ungaria isi va reveni incet-incet si cand toata europa va alerga in fuga la FMI ca sa o scoata din belea, atunci vom vedea cine sta mai bine si cine a luptat cu adevarat cu criza.

Azi a aparut un articol in Ziarul Financiar in care putem vedea si cateva cifre precum si o scurta comparatie a masurilor anticriza luate de cele doua tari si a rezultatelor acestora. Va recomand articolul mai ales pentru ca descrie mai bine ce am vrut eu sa fac dar nu m-am priceput prea bine, neurmarind prea interesat de-a lungul anilor masurile anti-criza ale ungurilor ci doar auzind despre ele tangential de la diversi analisti americani care erau surprinsi de curajul si inovativitatea ungurilor in lupta cu bancherii. Caci la urma urmei, in cele din urma, la nivel global, criza asta nu este altceva decat o lupta intre oamenii care muncesc si oamenii care tiparesc bani si joaca poker cu ei si cu vietile a miliarde de oameni, adica bancherii.

Nu as dori sa ma opresc decat asupra unor indicatori:

rata somajului: eu nu cred nici pe departe ca la noi rata somajului este de doar 7,4%; este fara indoaila o cifra masluita; un simplu argument este numarul total de oameni la care se calculeaza, care conform referendumului este cu mult mai mic decat cel luat in calcule; instant cand se va oficializa referendumul si se vor reface calculele, vom vedea nenumarate emisiuni TV care vor dezbate problema somajului deoarece este evident ca acesta este mai mare; dar chiar si asa, un somaj mare inseamna reforme economice mai profunde, care la noi inca nu au inceput; un somaj de 10% nu este o tragedie, ungurii nu stau extrem de prost cu 10,9%, comparativ cu grecii sau spaniolii care sar de 30%;

datoria publica: de departe indicatorul care arata cel mai clar dezastrul economiei romanesti si calea prapastioasa pe care am fost angajati; sa ai in 2008 datorie publica de 13% si sa ajungi in 2011 la 33% FARA SA FACI NICI O REFORMA A STATULUI este strigator la cer; alte tari ar fi invidioase tare pe noi chiar si pentru acesti 33%, problema principala este ca daca ungurii au rezistat la 80% si investitorii inca au incredere sa le dea bani dupa ce ei flituiesc FMI-ul – chiar daca acestia sunt la un cost putin mai mare ca noi – este un semn de putere economica. Romania nu va avea sansa sa treaca nici de 50% deoarece instant costul imprumutarii va creste, tocmai pentru ca economia romaneasca are randament prost, si investitorii nu dau doi bani pe sansa noastra de a le returna banii; la 33% stam inca bine, deoarece numai cu minele de aur si cu Hidroelectrica ne-am plati datoria, cand FMI si BCE ne vor pune pistolul la tampla. Dar cu cat sare in sus procentul de indatorare, cu atat sare si pretul banilor. Din toate aceste aspecte negative, cel mai tragic mi se pare faptul ca s-a accelerat din ce in ce ritmul de indatorare si ca banii s-au dus pe apa sambetei; si inca ceva: din 2009 derapajul datoriei Ungariei a fost de 1% pe cand al nostru de 10 ori mai mare

deficitul bugetar: aici se vede reforma adevarata, cand statul consuma mai putin decat primeste ; aici se vede ca in Ungaria nu se maresc salarii aiurea peste veniturile statului, nu se trag tunuri aiurea cu proiecte inutile, nu se sifoneaza profiturile de la companiile de stat si multe alte lucruri; la ce ne-a folosit noua taierea salariilor daca s-au marit “investitiile” si acum la ce ne foloseste “reintregirea” salariilor daca noul regim flamand fiind de atatia ani incepe si el sa “investeasca”?

Iata deci oarece material pentru toti “analistii” care isi bat joc de Ungaria si pentru toti politicienii care radeau de unguri si se felicitau ca ei nu au dus Romania intr-o asemenea situatie sa fie oaia neagra a Europei. Asta era valabil acum o luna, intre timp vom fi probabil berbecul negru al Europei si vom avea si o economie prapadita. Nu va fi mult pana ce romanii vor merge la munca in Ungaria si ungurii vor incepe sa cumpere teren, afaceri si resursele productive care vor mai fi ramas pe la noi.

 

 

One comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *